ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 618/2014

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 124 din 03 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția penală, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta P.E., împotriva sentinței penale nr. 50 din 03 martie 2011 a Tribunalului Suceava, modificată în parte prin decizia nr. 73 din 10 octombrie 2011 a Curții de Apel Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 1210 din 18 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuenta a fost obligată la plata sumei de 50 RON către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că prin adresa din 30 aprilie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 08 mai 2013 sub nr. 5574/86/2013, a fost înaintată spre competentă soluționare, împreună cu concluziile de respingere ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnata P.E., privind sentința penală nr. 50 din data de 03 iunie 2011 a Tribunalului Suceava. S-a arătat în adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava că petenta P.E. s-a adresat cu o petiție la data de 24 iulie 2012 către Comisariatul pentru Societatea Civilă - Direcția Generală pentru Monitorizarea Abuzurilor, Combaterea Infracționalității și Implementarea Relațiilor cu U.E.

și N.A.T.O., petiție prin care a arătat că este condamnată pentru o infracțiune de care nu se face vinovată și că suferă de diverse boli. Instituția menționată a înțeles să înainteze această petiție Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, considerând că este vorba despre o cerere de revizuire. S-a apreciat de către Parchet că, potrivit art. 396 C. proc. pen., Comisariatul pentru Societatea Civilă - Direcția Generală pentru Monitorizarea Abuzurilor, Combaterea Infracționalității și Implementarea Relațiilor cu U.E. și N.A.T.O. nu poate cere revizuirea pentru condamnata P.E., astfel încât cererea este inadmisibilă.

Pe de altă parte, chiar și în situația în care condamnata, personal, ar fi înțeles să formuleze cerere de revizuire, motivele invocate, respectiv faptul că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de pruncucidere, prev. de art. 177 C. pen., și că nu se face vinovată de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnată nu au putut fi considerate motive în sensul art. 394 C. proc. pen. Analizând, potrivit art. 403 C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnata P.E., s-au constatat următoarele: Prin sentința penală nr. 50 din 03 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Suceava, modificată în parte prin decizia nr. 73 din 10 octombrie 2011 a Curții de Apel Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 1210 din 18 aprilie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpata P.E.

a fost condamnată la pedeapsa de 8 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. d) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de „omor calificat”, prevăzută de art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 C. pen. În temeiul art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. d) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

S-a emis de către Tribunalul Suceava mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 90/2011 la data de 19 aprilie 2012. S-a reținut că cele invocate de revizuientă se referă la faptul că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnată și de aceea reevaluarea probatoriului nu poate fi solicitată în procedura revizuirii (chiar dacă petenta a susținut că în fapt este nevinovată). În consecință, reținând și decizia nr. 60/2007 a Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, (recurs în interesul legii), în sensul că cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen. este inadmisibilă, Ttribunalul respingându-o ca atare.

Împotriva acestei sentințe, revizuienta P.E. a formulat apel pe care nu l-a motivat în scris. Prin decizia penală nr. 109 din data de 09 septembrie 2013, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins apelul ca nefondat. S-a reținut că revizuenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de „omor calificat”, prevăzută de art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. în infracțiunea de pruncucidere prev. de art. 177 C. pen. S-a apreciat că motivele pe care s-a întemeiat instanța de fond atunci când a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă sunt fondate întrucât în lumina disp.

art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. este inadmisibilă cererea de revizuire prin care se tinde la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina revizuentei prin hotărâre definitivă. Revizuirea cauzei penale nu poate fi admisă în această situație întrucât prin schimbarea încadrării juridice nu se dovedește netemeinicia hotărârii de condamnare, așa cum cer dispozițiile art. 394 alin. (2) C. proc. pen., ci, eventual, s-ar ajunge la o redozare a pedepsei și menținerea soluției de condamnare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuenta condamnată P.E. La data de 19 februarie 2014, în ședință publică, și prin cererea transmisă instanței supreme la data de 13 noiembrie 2013, recurenta revizuentă condamnată a învederat că înțelege să își retragă recursul declarat în cauză.

Având în vedere această unilaterală și necondiționată exprimare de voință, Înalta Curte în contextul dispozițiilor art. 369C. proc. pen. și în temeiul art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat în condițiile arătate în textul de lege menționat, constatând îndeplinite cerințele respective, va lua act de voința valabil exprimată a recurentei revizuentei condamnată P.E. privind retragerea recursului declarat împotriva deciziei penale nr. 109 din data de 09 septembrie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., va dispune obligarea recurentei revizuente condamnate la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de revizuenta condamnată P.E. împotriva deciziei penale nr. 109 din 09 septembrie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta revizuenta condamnată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2014.