ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2645/2014

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 160/S din 18 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Brașov, în baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, inculpatul L.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, pct. 2 din rechizitoriu.

În baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 inculpatul L.T., a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, pct. 3 din rechizitoriu.

În baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, inculpatul L.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, pct. 4 din rechizitoriu.

În baza art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (opt acțiuni), inculpatul L.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, pct. 2 din rechizitoriu.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen. și la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acțiuni), inculpatul L.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii, în formă continuată, pct. 3 din rechizitoriu.

În baza art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acțiuni), inculpatul L.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, pct. 3 din rechizitoriu.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul L.T. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

I s-a aplicat inculpatului L.T. pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului L.T. pentru infracțiunea de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale), pct. 1 din rechizitoriu.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului L.T. pentru trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pct. 5 din rechizitoriu.

În art. 86

1

, 86

2

, 86

3

C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 ani. S-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

Pe durata termenului de încercare i s-a impus inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Brașov, conform programului de supraveghere stabilit de consilierul de supraveghere;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele de mai sus vor fi comunicate Serviciului de probațiune.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., respectiv art. 83 C. pen.

S-a constatat că inculpatul L.T. a fost reținut 24 ore, în data de 02 mai 2012.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului R.V. pentru infracțiunile de:

S-a constatat că prin ordonanța procurorului din data de 09 august 2012 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra autoturismului marca L., proprietatea inculpatului R.V., până la concurența sumei de

1.887,52 RON și asupra autoturismului marca N., proprietatea inculpatului L.T., până la concurența sumelor de 2.200 RON și 150 euro.

S-a menținut în parte sechestrul asupra autoturismului marca N., proprietatea inculpatului L.T., până la concurența sumei de 150 euro, instituit prin ordonanța procurorului din data de 09 august 2012.

S-a dispus ridicarea sechestrului asupra autoturismului marca L., proprietatea inculpatului R.V., până la concurența sumei de 1.887

,52 RON instituit prin ordonanța procurorului din data de 09 august 2012.

Inculpatul L.T. a fost obligat să restituie martorei denunțătoare P.I.M. suma de 150 euro sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății.

În temeiul art. 348 și 445 C. proc. pen. s-a dispus desființarea totală a documentelor întocmite în fals și folosite de inculpatul L.T.:

- cerere înscriere școală de șoferi pentru P.A.;

- contract de școlarizare din 05 decembrie 2011 întocmit pe numele P.A.;

- factură fiscală din 05 decembrie 2011 reprezentând contravaloare contract de școlarizare P.A., primul exemplar, celelalte exemplare în top facturi;

- chitanța din 05 decembrie 2011 prin care se atestă primirea banilor, primul exemplar, celelalte exemplare în top chitanțe;

- răspuns chestionar pretestare probă teoretică P.A.;

- caietul cursantului prin care se atestă în mod nereal efectuarea unui număr de 30 de ore de conducere de către P.A.;

- fișa de școlarizare pentru conducerea autovehiculelor, pentru P.A.;

- cererea de prezentare la examen pentru obținerea permisului de conducere pentru P.A.;

- caietul cursantului S.S.;

- fișa de școlarizare pentru conducerea autovehiculelor pentru S.A.;

- cererea de prezentare la examen pentru obținerea permisului de conducere pentru S.A.;

- permisul de conducere categoria B emis pe numele P.A.

S-a dispus anularea parțială a următoarelor înscrisuri:

- 15 foi de parcurs din datele de 14 decembrie 2011, 19 decembrie 2011, 20 decembrie 2011, 21 decembrie 2011, 22 decembrie 2011, 23 decembrie 2011, 24 decembrie 2011, 27 decembrie 2011, 29 decembrie 2011, 07 ianuarie 2012, 10 ianuarie 2012, 12 ianuarie 2012, 13 ianuarie 2012, 14 ianuarie 2012, 18 ianuarie 2012 prin care se atestă în mod nereal efectuarea celor 30 de ore de conducere și parcurgerea numărului de kilometri aferenți acestor ore de către investigatorul sub acoperire P.A.

- 15 foi de parcurs din datele de 07 martie 2012, 08 martie 2012, 10 martie 2012, 12 martie 2012, 13 martie 2012, 14 martie 2012, 15 martie 2012, 17 martie 2012, 19 martie 2012, 20 martie 2012, 21 martie 2012, 22 martie 2012, 27 martie 2012, 29 martie 2012, 02 aprilie 2012, prin care se atestă în mod nereal efectuarea celor 30 de ore de conducere și parcurgerea numărului de kilometri aferenți acestor ore, de către investigatorul sub acoperire S.A.

S-a dispus confiscarea de la L.T. a următoarelor sume de bani:

- 800 RON (solicitată și primită de inculpatul L.T. de la P.A. și care a fost pusă la dispoziția investigatorului sub acoperire conform art. 4 alin. (4) din O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările și aprobările ulterioare, din depozitul D.N.A. destinat acțiunilor de organizare și constatare a infracțiunilor flagrante de corupție);

-

900 RON remisă inculpatului L.T. la datele de 24 noiembrie 2011, 14 decembrie 2011 și 27 ianuarie 2012, de P.A. (din care 600 RON provenind din fondurile D.G.A. și 300 RON din depozitul D.N.A. destinat acțiunilor de organizare și constatare a infracțiunilor flagrante de corupție);

- 500 RON remisă inculpatului L.T. la data de 10 februarie 2012 (suma a provenit din fondurile D.G.A. destinate acțiunilor de organizare și constatare a infracțiunilor flagrante de corupție).

S-a respins cererea de confiscare

de la inculpatul R.V. a sumei de 887,52 RON și de la inculpatul L.T. a sumei de 2.200 RON și respinge și cererea de confiscare a sticlei de whisky de la L.T.

S-a respins cererea martorului-denunțător N.V. de obligare a inculpatului R.V. la restituirea contravalorii motorinei, respectiv suma de 1.000 RON.

S-a constatat că au calitate de mijloc de probă, patru medii de stocare, tip DVD, ce conțin copiile înregistrărilor convorbirilor telefonice, precum și cele purtate în mediul ambiental, acestea rămân atașate cauzei. Acestea vor fi extrase din dosarul de urmărire penală și predate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

La rămânerea definitivă a prezentelor dispoziții s-a dispus restituirea către SC L.T. SRL, prin reprezentant, a următoarelor documente:

- top foi de parcurs, numerotat 1-102, mai puțin actele declarate false și anulate prin prezentele dispoziții menționate mai sus și care vor fi desprinse din facturier și păstrate la dosar;

- top foi de parcurs, integral, numerotat 398-500;

- top foi de parcurs, numerotat 301-396, mai puțin exemplarele declarate false și anulate prin prezentele dispoziții, care se vor desprinde din facturier și se vor atașa cauzei;

- top chitanțier SC L.T. SRL, numerotat 103-202, mai puțin fila ce reprezintă actul fals și anulat ce se va desprinde din chitanțier și va rămâne atașată la dosar;

- top facturi SC L.T. SRL, numerotat 203-301, mai puțin fila ce reprezintă înscrisul declarat fals și anulat prin prezentele dispoziții și care va fi desprins din top facturi și care va rămâne atașat la dosar.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul L.T. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar restul cheltuielilor au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 4 acțiuni, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul R.V. și respectiv în ceea ce privește infracțiunea de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 4 acțiuni, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul L.T., constând în solicitarea și primirea prestării unor servicii de plată a facturii telefonice în valoare de 187,52 RON și costul înlocuirii unui disc de ambreiaj la autoturismul său, marca L., în cuantum de 700 RON, de către primul și de prestare a acestor servicii de către secundul, că Ministerul Public a reținut ca stare de fapt aferentă acestei acuzații că, la data de 22 decembrie 2011, la solicitarea telefonică a inculpatului R.V., inculpatul L.T. a achitat contravaloarea a trei facturi telefonice în valoare totală de 187,52 RON, pentru numerele de telefon aparținând celui dintâi, soției și socrului acestuia, iar la data de 05 decembrie 2011 a achitat costul înlocuirii unui disc de ambreiaj, în valoare de 700 RON, la autoturismul marca L., proprietatea inculpatului R.V. S-a apreciat că în schimbul acestor servicii inculpatul L.T. avea asigurată, în orice zi, posibilitatea efectuării de programări sau reprogramări ale cursanților săi în vederea susținerii examenelor pentru obținerea de permise de conducere, deși locurile pentru zilele respective erau ocupate.

Acest fapt era realizabil prin suplimentarea locurilor disponibile sau prin înscrierea candidaților pe locuri care erau repartizate altor școli de șoferi. S-a constatat că reprogramarea cursanților s-a realizat fără formularea unor cereri prin care să se justifice modificarea datei examenului, care să fie aprobate de șeful serviciului.

Ministerul Public a apreciat că examinarea cursanților școlii de șoferi SC L.T. SRL de către inculpatul R.V. s-a făcut cu precădere, fiindu-le asigurată, în această modalitate și promovarea și că între examinare și serviciile prestate de L.T. în favoarea lui R.V. ar exista o legătură de cauzalitate.

În susținerea tezei de mai sus s-au invocat dispozițiile art. 8 alin. (11) din Ordinul M.A.I. nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, care arată că „reprogramarea pentru susținerea examenului se solicită personal de către candidați, la sediul serviciului public comunitar”. Cererile depuse de candidați se soluționează potrivit normelor stabilite prin O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată prin Legea nr. 232/2002, cu modificările ulterioare și a prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 190/2004 privind organizarea și desfășurarea activității de primire, evidență și soluționare a petițiilor, precum și de primire a cetățenilor în audiență.

Martorii audiați în cauză, printre care și martorul cu atribuții manageriale în gestionarea programărilor, numitul C.C.D., au relatat că reprogramarea tuturor candidaților școlilor de șoferi se efectua fără formalități deosebite, printr-o simplă cerere formulată oral și doar dacă numărul de examinați programați într-o zi era mai mare de 15 se urmau proceduri scriptice. De altfel, în Ordinul nr. 268 din 08 decembrie 2010, la pct. 11, se arată că reprogramarea pentru susținerea examenului se solicită de candidat la sediul serviciului comunitar.

Manualul de utilizare programare și reprogramare la examen depus la dosarul instanței relevă posibilitatea mutării candidaților programați pe una din zile pe o altă zi, astfel încât să se asigure un echilibru și să se evite aglomerarea candidaților la examinare. Acest fapt denotă că nu este aleatorie repartizarea candidaților spre examinare pe anumite zile, ci aceasta se poate face și manual. De asemenea, sistemul permite și repartizarea unui candidat în regim de urgență. Ceea ce nu este posibil se referă la programarea candidatului în aceeași zi atât pentru susținerea examenului teoretic, cât și pentru susținerea examenului practic.

Se arată că sunt reprogramați cei care au fost programați și doresc modificarea datei examenului pentru proba practică în altă zi, cu precizarea că reprogramarea se poate face numai pentru proba practică. Sistemul relevă că fiecare utilizator posedă un nume și o parolă.

Chiar dacă pentru reprogramarea cursanților ar fi trebuit formulată o cerere scrisă și această procedură nu a fost urmată cu titlu de regulă, la biroul din Brașov, aceasta relevă cel mult, o încălcare a atribuțiilor administrative, fără conotație penală.

Se constată că programarea cursanților pentru susținerea examenului practic se putea efectua atât aleatoriu, prin programul cu care era dotat serviciul, dar și manual, în cazul reprogramărilor operate fie pentru urgență, fie pe criterii apreciate de cei care operau în sistem reprogramarea.

Programarea examinatorilor este făcută de șeful serviciului pentru fiecare zi, astfel că se putea cunoaște dinainte cine anume va fi examinator într-o anumită zi.

Referitor la reprogramarea candidaților pentru examinări, tribunalul a constatat că, într-adevăr, și R.V. era cel care răspundea de programarea și reprogramarea candidaților și care efectua repartizarea examinatorilor pe candidați, fiind singurul, în afara șefului serviciului - martorul C.C.D. - care avea, pe bază de parolă, acces la aplicația respectivă din calculator.

Ca regulă, repartizarea candidaților la probele de traseu trebuia să se facă în mod aleatoriu, pe baza programului informatizat, către fiecare examinator de serviciu în ziua examenului. Pentru a se asigura o repartizare aleatorie efectivă ar fi trebuit ca programarea examinatorilor să se fi efectuat pe un segment de timp determinat și nu de pe o zi pe alta cum s-a efectuat la serviciul din Brașov. Faptul că reprogramarea se efectua de la o zi la alta reiese din declarațiile martorilor care aveau calitatea de examinatori și care au arătat că erau anunțați cu o zi înainte despre faptul că a doua zi urmau să fie examinatori la proba practică.

Ministerul Public a considerat că inculpatul R.V., prin accesări succesive în sistemul informatic, reușea să genereze o repartizare a polițiștilor pe candidații unei anumite școli de șoferi, conform intereselor sale. Această operațiune se efectua, inițial, prin generarea unui programator aferent fiecărui examinator în parte, urmată de modificarea programatorului respectiv de mai multe ori, până când candidații unei școli de șoferi erau repartizați unui singur examinator.

Ca atare, în loc ca în sistemul informatic să apară pe zi două operațiuni: intrare cu generare și tipărire, pe zi, apăreau mai multe operațiuni de tip generare și modificare, toate încheiate cu tipărirea programatorului în modalitatea dorită de inculpat. Deși în momentul generării programatorului, examinatorii nu erau identificați nominal, având în vedere că nu toți puteau susține examene pentru toate categoriile de permis, se putea identifica persoana examinatorului.

În măsura în care inculpatul R.V. a manipulat sistemul de repartizare într-un alt mod decât cel potrivit destinației sale, acest fapt generează o încălcare a atribuțiilor de serviciu de natură a atrage răspunderea disciplinară a acestuia.

În acest moment procesual nu s-a dovedit că R.V.

ar fi efectuat accesări succesive în sistemul informatic, pentru a obține un anumit rezultat al programării candidaților pe anumiți examinatori.

S-a constatat că pe fondul lipsei unei reglementări clare cu consecința prevederii unor sancțiuni în caz de încălcare, referitoare la posibilitatea de a reprograma un candidat, dacă este necesară sau nu o cerere formulată în scris sau este suficientă o manifestare verbală sub forma unei cereri, dacă se impune sau nu planificarea examinatorilor pe un segment de timp mai mare, dacă este posibilă repartizarea manuală a examinaților și în ce condiții, chiar dacă au fost constatate nereguli în activitatea Biroului din Brașov, nu se poate stabili dacă este vorba de o practică defectuoasă sau de o manipulare cu știință și cu rea credință a acestor carențe, pentru a fi facilitate anumite școli de șoferi cu finalitatea obținerii unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale de către persoanele din cadrul biroului care aveau putere de decizie.

De repartizarea examinaților către examinatori se ocupau atât R.V., cât și martorul C.

Martorii M.M., C.C., F.M., D.R., N.B. care au lucrat în cadrul echipei de la Brașov, parte din ei fiind în continuare în subordinea inculpatului R.V., au arătat în cadrul audierii în fața instanței de fond că programarea candidaților pentru a fi examinați nu putea fi influențată prin manipularea sistemului informatic.

Cu certitudine exista posibilitatea manipulării sistemului informatic; dacă aceasta s-a realizat de către inculpatul R.V. acesta urma să răspundă disciplinar. Pentru a fi atrasă răspunderea penală pentru fapta analizată, se impune a stabili o legătură de cauzalitate între aceste acțiuni și eventualitatea realizării unui interes propriu de către inculpatul R.V.

Ministerul Public a considerat că în perioada octombrie 2011 - aprilie 2012, din cei 193 de candidați ai școlii de șoferi SC L.T. SRL, repartizați pe 32 de zile de examinare, 70 au fost examinați de R.V. în 14 zile de examinare, promovabilitatea acestora fiind de 79%. Aceasta denotă că au fost examinați de către inculpatul R.V. cinci candidați pe zi, în 14 zile de examinare, în loc de 32 de zile, iar procentul de promovabilitate nu este nici mai mic și nici mai mare față de alți examinatori sau față de alte școli de șoferi.

De asemenea, deși școala de șoferi SC L.T. SRL avea programate două zile de examinare pe lună, respectiv în prima și a treia săptămână din lună, în zilele de joi, un număr de 58 de candidați ai acestei școli din cei 193 au susținut examene în afara acestor zile, urmare a reprogramărilor efectuate de angajații

S.P.C.R.P.C.I.V. Brașov.

Martorii M.M.A., C.C.D., F.M.N., D.R.V., N.B.C. deși au scos în evidență existența unei relații profesionale, dar și personală între R.V. și L.T., au arătat că șeful lor, R.V., nu le-a cerut nici un serviciu pentru a fi favorizați anumiți cursanți ai unor școli de șoferi.

Referitor la declarațiile din cursul urmăririi penale, cu titlu de exemplu, martorul D.R. a retractat în mare parte afirmațiile făcute la procuror, afirmând că nu le-a furnizat, că a participat la o discuție la D.N.A., iar ulterior a semnat declarația fără a o citi pentru că trebuia să se întoarcă la serviciu fiind în perioada examinării practice a candidaților.

Modul în care au fost efectuate programările și reprogramările cursanților denotă faptul că inculpatul R.V., alături de alte persoane cu putere de decizie în cadrul biroului, avea capacitatea de a hotărî asupra acestor aspecte, iar în lipsa unei reglementări exprese privind procedura de urmat în cazul în care un candidat solicita reprogramarea datei de susținere a examenului practic, respectiv formularea unei cereri scrise, dovedirea motivelor pentru care acel candidat nu se putea prezenta la data stabilită, procedura ce trebuia urmată și anume, față de programarea inițială efectuată aleatoriu, efectuarea unei noi programări la o dată anterioară sau ulterioară, de la caz la caz, reprogramare care trebuia făcută manual sau aleatoriu, normarea activității examinatorilor în sensul că în mod optim, pentru a exista un rezultat eficient și o verificare efectivă, pe zi puteau fi examinați un număr determinat de candidați și cu existența unor consecințe prestabilite în cazul încălcării acestor dispoziții, fiecare birou și-a stabilit reguli și proceduri proprii, fără ca prin aceasta să fie atrasă răspunderea penală, putând fi atrasă cel mult o răspundere administrativă.

Măsura în care modul de lucru utilizat de Biroul din Brașov era defectuos, excede cadrului procesual prezent și nu poate conduce în mod indubitabil la concluzia că acesta s-a făcut cu finalitatea obținerii unor avantaje patrimoniale.

Cert este însă că, în cadrul acestei proceduri, trebuie stabilit dacă există o legătură de cauzalitate între aceste proceduri, corecte/incorecte/neloiale/defectuoase și dacă acestea au fost oferite ca și contraprestație de inculpatul R.V., în schimbul acțiunii inculpatului L.T. care efectua diferite prestații cu finalitate domestică (plata facturii de telefon, schimbarea discului de ambreiaj) pentru inculpatul R.V.

Pe de o parte, este adevărat că inculpatul R.V., în calitatea pe care o avea, trebuia să evite situațiile care ar putea da naștere unor suspiciuni sau ar putea favoriza părtinirea. De aceea, acesta trebuia să evite să solicite prestarea unor servicii chiar și remunerate unui colaborator care se interfera cu atribuțiile sale profesionale și care școlariza persoane pentru obținerea permisului de conducere, în condițiile în care el sau subalternii săi examinau acele persoane pentru obținerea permisului de conducere. În acest sens, relația profesională trebuia să nu se interfereze cu relația personală, aceasta pentru a păstra aparențele unui obiectivism real și efectiv. Familiaritatea în care cei doi discută la telefon denotă existența unei relații apropiate, mai mult decât profesională, bazată pe un istoric. Astfel R.V. îi cere lui L.T. să îi plătească telefoanele scadente, cu risc de suspendare a serviciului, făcând vorbire de o dată anterioară când acestuia i-au fost furnizate numerele de telefon. La o altă dată, R.V. îi cere lui L. să îi plătească ambreiajul și manopera - 700 RON - și să vină la el după orele patru pentru a-i da banii.

Modul servil în care L.T. răspunde nevoilor lui R.V. demonstrează faptul că R.V. a cerut prestarea acestor servicii și, chiar dacă a plătit contravaloarea lor, fie imediat, fie la scurt timp după efectuarea serviciului, denotă din partea inculpatului R., funcționar public cu atribuții de conducere, că nu a înțeles să își adapteze conduita în sensul de a accepta restrângeri sau constrângeri inerente funcției publice.

În dovedirea acuzației de mai sus, Ministerul Public a invocat modul defectuos de reprogramare și susținere a examenului de către martora P.I. și investigatorul sub acoperire P.A. Astfel se invocă faptul că în schimbul unor sume de bani remise inculpatului L.T., cei doi au beneficiat de reprogramarea examenelor la probele de traseu pentru data de 27 ianuarie 2012, dată la care SC L.T. SRL nu avea locuri alocate examinării, fără să obțină în prealabil aprobarea șefului serviciului și că au promovat examenul,

în condițiile în care candidații au comis mai multe greșeli în trafic, care ar fi trebuit să conducă la respingerea acestora, această stare de fapt formând obiectul unei alte învinuiri din prezentul dosar.

Ca și în cazurile precedente, între modurile de repartizare a celor doi candidați,- reprogramarea acestora și prestarea unor servicii de către inculpatul L. în favoarea lui R.V. -, nu s-a putut stabilit nicio legătură de cauzalitate, interferarea relațiilor profesionale cu cele personale putând denota doar o gestiune defectuoasă a acestor relații care poate genera doar suspiciuni că s-a favorizat părtinirea, însă nu sunt aspecte suficiente pentru a atrage răspunderea penală.

De altfel, în cazul investigatorului sub acoperire P.A., care la rândul său a fost reprogramat, despre care se susține că ar fi efectuat o serie de greșeli cu ocazia examenului practic și care arată că ar fi dat bani inculpatului L.T. pentru ca acesta să obțină permisul, s-a considerat că nu s-a putut proba existența vreunei înțelegeri între L.T. și R.V. potrivit căreia suma de 800 RON dată de către investigatorul sub acoperire P.A. în scopul promovării examenului de conducere a fost pretinsă și a intrat în posesia ofițerului de poliție.

Referitor la inculpatul L.T., acesta a recunoscut că a prestat servicii pentru inculpatul R. în sensul că la cererea acestuia i-a plătit facturi telefonice, însă inculpatul R. i-a remis banii necesari acestor plăți.

De asemenea, referitor la discul de ambreiaj al autoturismului inculpatului R., acesta a fost schimbat la un service agreat de inculpatul L. din localitatea S., localitate în care domicilia cel din urmă. A fost achitată contravaloarea manoperei de către beneficiar. Aceste aspecte rezultă din declarațiile martorului B.I., cel căruia îi aparține service-ul auto și din declarația martorului C.V., cel care a executat lucrarea. Acesta din urmă a arătat că el personal a încasat suma de 600 RON de la R.V. Piesa a fost adusă de inculpatul L.T., conform susținerilor celor doi. Inculpatul L.T. a arătat că a efectuat doar un comision pentru R.V. Faptul că în ziua în care inculpatul R.V. afirmă că a efectuat plata nu s-a aflat în aria localității Săcele, aspect ce a reieșit din listingul convorbirilor telefonice purtate de R.V. în perioada 05 decembrie 2011 - 06 decembrie 2011 nu a confirmat prezența acestuia pe raza municipiului Săcele.

Faptul că un telefon urmărit nu s-a aflat într-o anumită perioadă de timp într-o anumită localitate nu însemnă în mod indubitabil că și proprietarul sau posesorul acestuia nu s-a aflat în localitate în acea perioadă, mai mare sau mai mică.

Deplasarea fără telefonul mobil este o practică realizată de multe persoane, uitarea telefonului de asemenea este posibilă.

Este adevărat că poate fi posibil ca L.T. să fi plătit contravaloarea piesei și a manoperei, fie prin prisma relației de prietenie cu inculpatul R.V., fie din alte interese, dar tot atât de posibil și veridic este ca și R.V. să fi suportat aceste cheltuieli. În lipsa unor probe evidente ale dării și luării de mită, dubiul profită acuzaților.

În consecință, transpunând starea de fapt pe structura infracțiunilor pentru care sunt cercetați cei doi inculpați, inculpatul R.V. pentru luare de mită, 4 acțiuni, iar inculpatul L. pentru dare de mită, corelativ 4 acțiuni, primul că a primit plata contravalorii a trei facturi de telefonie mobilă în valoare de 187,52 RON și costul înlocuirii unui disc de ambreiaj la autoturismul său, marca L., în cuantum de 700 RON, prestate de cel de al doilea, Tribunalul a reținut că nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită și respectiv, de dare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., 4 acțiuni și respectiv de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acțiuni).

Nu s-a putut dovedi că între serviciile prestate de L. în favoarea lui R. (plata contravalorii celor trei facturi și plata manoperei și a discului de ambreiaj), primul a obținut

reprogramarea unor candidați pentru susținerea probelor practice în vederea obținerii permiselor de conducere, fără respectarea normelor legale în vigoare, precum și asigurarea promovării acestor probe de către elevii școlii de șoferi SC L.T. SRL, aceasta în condițiile în care elevii școlii de șoferi respective nu au fost nominalizați, nu se cunosc împrejurările concrete în care au fost efectuate examinările. Învinuirea a fost formulată mult prea general și nu a fost dovedită de acuzare.

Astfel cum s-a arătat mai sus, normele pentru programarea și reprogramarea candidaților pentru susținerea probei practice în vederea obținerii permisului de conducere permiteau și reprogramarea manuală, nu era prevăzută expres formularea unei cereri scrise cu arătarea și dovedirea motivului pentru care se solicită preschimbarea datei și, de asemenea, nu s-a făcut dovada că persoanele care au urmat școala de șoferi la L.T. au obținut reprogramarea datei examinării și permisul de conducere prin favorizare.

Conduita membrilor biroului trebuie analizată prin prisma măsurii în care au fost sau nu încălcate atribuții de serviciu, cu consecința atragerii răspunderii disciplinare.

Având în vedere cele de mai sus, raportat la faptul că nu s-a putut dovedi că ar exista o legătură de cauzalitate între acțiunile de programare și reprogramare a candidaților școlii de șoferi a inculpatului L.T., între acțiunile de promovare și de obținere a carnetului de conducere de către candidații acestei școli și serviciile prestate de inculpatul L.T. în favoarea inculpatului R.V., situația premisă a luării, respectiv a dării de mită nu a putut fi dovedită.

În consecință, pentru ambii inculpați, s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu finalitatea achitării lor de sub învinuirea adusă.

fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 290 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (opt acțiuni) și de trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, reținute în sarcina inculpatului L.T., constând în aceea că inculpatul în calitate de administrator și instructor al școlii de șoferi SC L.T. SRL, a semnat în fals, în numele investigatorului sub acoperire P.A., toate înscrisurile depuse la S.P.C.R.P.C.Î.V. Brașov, în vederea susținerii examenului de conducere (cerere înscriere școală de șoferi, contract de școlarizare din 05 decembrie 2011, factură fiscală din 05 decembrie 2011, reprezentând contravaloarea contract de școlarizare, răspunsurile chestionarului pretestare probă teoretică, caietul cursantului prin care se atestă în mod nereal efectuarea unui număr de 30 de ore de conducere, 15 foi de parcurs din datele de 14 decembrie 2011, 19 decembrie 2011, 20 decembrie 2011, 21 decembrie 2011, 22 decembrie 2011, 23 decembrie 2011, 24 decembrie 2011, 27 decembrie 2011, 29 decembrie 2011, 07 ianuarie 2012, 10 ianuarie 2012, 12 ianuarie 2012, 13 ianuarie 2012, 14 ianuarie 2012, 18 ianuarie 2012, prin care se atestă în mod nereal efectuarea celor 30 de ore de conducere și parcurgerea numărului de kilometri aferenți acestor ore, fișa de școlarizare pentru conducerea autovehiculelor și cererea de prezentare la examen pentru obținerea permisului de conducere) și a solicitat și primit de la investigatorul sub acoperire P.A. suma de 800 RON pentru a-i remite, la rândul său, lui R.V. - ofițer de poliție în cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Brașov -, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra acestuia pentru a-l determina să schimbe, la o dată anterioară celei inițiale, data examinării practice pentru obținerea ce către investigator a permisului de conducere categoria B, precum și să promoveze această probă, Ministerul Public a reținut că la data de 24 noiembrie 2011, investigatorul sub acoperire cu numele de cod P.A. s-a deplasat la sediul școlii de șoferi aparținând SC L.T. SRL din municipiul Săcele, în vederea înscrierii la școala de șoferi pentru obținerea permisului de conducere categoria B.

Pe parcursul discuției pe care investigatorul sub acoperire P.A. a purtat-o cu L.T., acesta din urmă i-a comunicat faptul că școala durează cinci săptămâni, că-l va înscrie cu data de 01 decembrie, că în perioada 01-08 decembrie vor avea loc cursurile de legislație rutieră, între 15-25 decembrie, orele de conducere, iar examenul îl poate da după trecerea unui număr de 35 de zile de la data înscrierii la școala de șoferi. În aceeași zi, s-au deplasat împreună la Centrul Medical V. din Brașov pentru efectuarea analizelor medicale, urmând să îi obțină personal celelalte documentele necesare înscrierii la școală, respectiv cazierul judiciar, adeverință de la medicul de familie și testul psihologic.

La final, fără să facă vreo referire la costul școlii de șoferi, L.T. i-a solicitat investigatorului suma de 300 RON, spunându-i „Dă mă acolo niște bani și taci din gură, că pentru tine îi dai… Dă trei milioane încoace.” În data de 14 decembrie 2011 cei doi s-au reîntâlnit, ocazie cu care investigatorul sub acoperire i-a mai remis suma de 300 RON, fără însă a-i preciza care este costul școlii de șoferi.

Conform Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 1.019 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea instructorilor de pregătire practică și a profesorilor de legislație rutieră, a Normelor privind autorizarea școlilor de conducători auto, a Metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregătire practică, a Programei de școlarizare și a Metodologiei de organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică și practică în vederea obținerii permisului de conducere, cursantul trebuie să efectueze 24 ore de legislație, să susțină o pretestare, iar apoi să urmeze 30 de ore de conducere.

Deși investigatorul sub acoperire nu a efectuat nicio oră de legislație și nici de conducere, L.T. a completat și semnat în fals, în numele acestuia, răspunsurile la chestionarul de pretestare probă teoretică, precum și celelalte înscrisuri necesare înscrierii candidatului în vederea susținerii examenului pentru obținerea permisului de conducere, respectiv: cererea de înscriere la școala de șoferi, contractul de școlarizare din 05 decembrie 2011, factura fiscală din 05 decembrie 2011, reprezentând contravaloarea contractului de școlarizare în valoare de 850 RON, caietul cursantului prin care se atesta efectuarea unui număr de 30 de ore de conducere, 15 foi de parcurs din datele de 14 decembrie 2011, 19 decembrie 2011, 20 decembrie 2011, 21 decembrie 2011, 22 decembrie 2011, 23 decembrie 2011, 24 decembrie 2011, 27 decembrie 2011, 29 decembrie 2011, 07 ianuarie 2012, 10 ianuarie 2012, 12 ianuarie 2012, 13 ianuarie 2012, 14 ianuarie 2012, 18 ianuarie 2012 prin care se atesta, în fals, efectuarea celor 30 de ore de conducere și parcurgerea numărului de kilometri aferenți acestor ore, fișa de școlarizare pentru conducerea autovehiculelor și cererea de prezentare la examen pentru obținerea permisului de conducere.

Toate aceste documente au fost depuse la S.P.C.R.P.C.Î.V. Brașov în data de 24 ianuarie 2012, pentru a permite prezentarea la examen, dată la care investigatorul sub acoperire a susținut examenul teoretic, obținând 24 de puncte.

Anterior susținerii examenului teoretic, L.T. i-a comunicat investigatorului sub acoperire P.A. că în eventualitatea în care promovează examenul teoretic, va fi programat la examenul practic (de traseu), pe data de 16 februarie 2012 (dată de examinare stabilită oficial de S.P.C.R.P.C.Î.V. Brașov pentru susținerea examenelor practice de către candidații școlii de șoferi SC L.T. SRL) și că el va interveni și îl va programa să susțină examenul la o dată anterioară, chiar în aceeași săptămână. Pentru aceasta este invocată conversația dintre cei doi.

După finalizarea și promovarea examenului teoretic, L.T. s-a deplasat la Ghișeul programări din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Brașov, unde l-a reprogramat pe investigatorul sub acoperire pentru data de 27 ianuarie 2012, fără a fi depusă vreo cerere din partea acestuia cu justificarea reprogramării și care să fie aprobată de șeful S.P.C.R.P.C.Î.V. Brașov.

Tot în aceeași zi, investigatorul sub acoperire P.A. l-a însoțit pe L.T. pe traseu, în timp ce acesta efectua ore de conducere cu alți cursanți. În toată această perioadă, L.T. i-a relatat investigatorului faptul că este foarte bun prieten cu șeful de la examinări, respectiv cu R.V., motiv pentru care nu va trebui să-și facă nici un fel de probleme deoarece examenul de traseu este ca și promovat.

Pentru a-i întări această convingere, cei doi s-au deplasat împreună în parcarea situată în Autogara C. din Brașov, unde era parcat autoturismul marca L., proprietatea lui R.V., în portbagajul căruia au transferat, din autoturismul de școală al inculpatului L.T., 40 litri de motorină, aflați în mai multe recipiente de plastic. Pentru acest serviciu nu au fost formulate acuzații.

În data de 25 ianuarie 2012, investigatorul sub acoperire P.A. a efectuat singurele ore de conducere cu L.T., împrejurare în care i-a reamintit că examenul este ca și rezolvat, iar la sfârșitul orelor, i-a solicitat suma de 800 RON, sumă de bani despre care a afirmat că o va remite inculpatului R.V. pentru a-i asigura promovarea examenului.

La data de 27 ianuarie 2012, investigatorul sub acoperire P.A. a susținut proba practică cu agentul principal L.I.F., pe care a promovat-o, deși a comis mai multe greșeli în trafic, care ar fi trebuit să conducă la respingerea candidatului.

După susținerea probei, L.T. i-a mai solicitat suma de 300 RON, apreciind că aceasta i se cuvine pentru demersurile efectuate în vederea obținerii de către investigatorul sub acoperire a permisului de conducere.

În vederea stabilirii în ce măsură poate fi răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpatului L.T., instanța analizând probatoriul administrat în cauză a reținut următoarele:

Caietul cursantului întocmit de L.T. pe numele investigatorului sub acoperire

P.A. cuprinde: contractul de școlarizare din 05 decembrie 2011, factura fiscală din 05 decembrie 2011, reprezentând contravaloarea contractului de școlarizare, răspuns chestionar pretestare probă teoretică, caietul cursantului prin care se atestă efectuarea unui număr de 30 de ore de conducere, 15 foi de parcurs din datele de 14 decembrie 2011, 19 decembrie 2011, 20 decembrie 2011, 21 decembrie 2011, 22 decembrie 2011, 23 decembrie 2011, 24 decembrie 2011, 27 decembrie 2011, 29 decembrie 2011, 07 ianuarie 2012, 10 ianuarie 2012, 12 ianuarie 2012, 13 ianuarie 2012, 14 ianuarie 2012, 18 ianuarie 2012, prin care se atestă efectuarea celor 30 de ore de conducere și parcurgerea numărului de kilometri aferenți acestor ore, fișa de școlarizare pentru conducerea autovehiculelor și cererea de prezentare la examen pentru obținerea permisului de conducere.

Raportul de constatare de natură grafică întocmit de expertul criminalist din cadrul I.P.J. Brașov - Serviciul Criminalistic - Biroul Expertize și Constatări Tehnico-Științifice a relevat că toate aceste înscrisuri au fost semnate în fals de L.T. în locul investigatorului sub acoperire P.A.

De altfel, investigatorul sub acoperire a arătat în cadrul audierii sale, că nu a semnat nici un contract de școlarizare, că nu a efectuat ore de conducere, ore de legislație, că nu a participat la pretestarea pentru examenul scris și nici nu a semnat alte înscrisuri pentru a se prezenta la examenul de conducere, scris sau practic, toate acestea fiind făcute de L.T., care recunoaște aceste aspecte motivând faptul că a vrut să îl ajute pe P.A. care îi spusese că este mai mult plecat din țară. Inculpatul a mai arătat faptul că școala de șoferi la firma sa costa în funcție de om, astfel că el era cel care stabilea prețul ce urma să se plătească.

Investigatorul sub acoperire a plătit lui L.T. suma de 800 RON și suma totală de 900 RON pe care a dat-o inculpatului la datele de 24 noiembrie 2011, 14 decembrie 2011 și 27 ianuarie 2012, ca și recompensă pentru efortul depus.

În condițiile în care nu a fost semnat un contract de școlarizare și în condițiile în care școala de șoferi condusă de inculpat nu a efectuat nici un fel de activitate pentru pregătirea investigatorului sub acoperire, aceste sume de bani nu se datorează, fiind încasate fără drept de inculpatul L.T.

Inculpatul L.T. a semnat actele menționate în mod fals, atât depoziția sa, cât și depoziția investigatorului sub acoperire și raportul de expertiză conducând, în mod indubitabil, la această concluzie. Inculpatul L.T. a recunoscut că „a mai semnat” în locul cursantului. Ca atare, având în vedere și concluziile expertizei, instanța a reținut că semnăturile de pe formulare aparțin inculpatului L.T.

Potrivit art. 290 C. pen., constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Prin urmare, pentru existența laturii obiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. este necesar ca falsificarea înscrisului să fie făcută prin vreunul din modurile arătate în art. 288 C. pen. Mai exact, este vorba despre contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea înscrisului în orice mod.

Obiectul material al infracțiuni susmenționate îl constituie înscrisul preexistent alterării, actul falsificat reprezentând produsul infracțiunii.

Actul sub semnătură privată falsificat reprezintă orice înscris care emană de la o persoană particulară, poartă o semnătură și este susceptibil de a produce efecte juridice.

Pentru ca falsificarea unui înscris sub semnătură privată, urmată de folosirea acestuia, să atragă incidența prevederilor art. 290 C. pen., este necesar ca înscrisul să fie apt a produce consecințe juridice, adică să prezinte, pe de o parte, aparența unui act veritabil, respectiv să pară veridic, iar pe de altă parte, anumite caracteristici.

În primul rând, înscrisul trebuie să aibă putere probatorie, să fie susceptibil a proba faptul în dovedirea căruia este invocat, iar în al doilea rând, înscrisul trebuie să aibă semnificație juridică, adică este esențial a se stabili dacă folosirea înscrisului falsificat este susceptibilă să dea naștere unor consecințe juridice.

Pentru existența infracțiunii, făptuitorul trebuie să fi contrafăcut scrisul sau semnătura sau să fi produs o denaturare materială a înscrisului respectiv.

Contrafacerea este modalitatea de a falsifica un înscris sub semnătură privată prin reproducerea prin imitare a obiectului falsificat. Contrafacerea poate privi scrierea, respectiv conținutul înscrisului sau subscrierea, respectiv semnătura, în ambele cazuri, acestea trebuind efectuate prin reproducere.

În speță, inculpatul L.T. a completat formularele preexistente cu date nereale și a semnat în locul cursantului P.A.

Ca atare, ceea ce a făcut inculpatul L.T. constă în a atesta în cuprinsul înscrisurilor împrejurări necorespunzătoare adevărului, prin aceea că a trecut în mod intenționat înscrieri care au avut ca efect posibilitatea prezentării cursantului P.A. pentru susținerea examenelor scris și practic pentru obținerea permisului de conducere.

Această acțiune a inculpatului se circumscrie infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, astfel cum este prev. de art. 290 C. pen. Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen., deoarece sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii analizate. Atât acțiunea ca element material, cât și intenția directă de a produce efecte juridice, descrise mai sus, conduc indubitabil la concluzia că inculpatul a acționat în sensul descris de norma de incriminare.

Referitor la înscrisurile descrise mai sus și în care au fost consemnate date neconforme cu realitatea s-a reținut că este necesară restabilirea situației anterioare, prin lipsirea de efecte juridice a acestor înscrisuri, ca atare s-a dispus anularea acestora.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, instanța de fond a reținut că pentru suma de 850 RON plătită de P.A. pentru școlarizarea pe care nu a efectuat-o ne aflăm în situația unei plăți nedatorate. Fiind emisă factură care urmează să fie anulată, această suma trebuie restituită de inculpatul L.T.

Suma de 900 RON remisă de investigatorul sub acoperire inculpatului L.T. la datele de 24 noiembrie 2011, 14 decembrie 2011 și 27 ianuarie 2012, i-a fost dată acestuia pentru susținerea examenului, astfel cum L.T. i-a cerut pentru șeful cel mare al examinatorilor și pentru el însuși ca recompensă.

Faptul că inculpatul L.T. a cerut bani investigatorului sub acoperire reiese din declarația acestuia din urmă, dar și din redarea discuțiilor telefonice și ambientale înregistrate conform autorizațiilor emise în condițiile legii. Probele cauzei relevă că banii au fost ceruți doar pentru a se asigura promovarea examenului practic pentru obținerea permisului de conducere nu și pentru realizarea reprogramării examenului la o dată agreată de solicitant.

Astfel discuțiile dintre cei doi relevă pct. de vedere mai sus exprimat:

L.T. spune „Taci mă, că trebuie să dăm la milițian niște bani mă, taci din gură nu mai comenta atâta!

P.A.: Am înțeles!

P.A.: Păi să-mi spui din… și să-mi spui din timp când trebe, tot, ca să mă pregătesc sufletește.

L.T.: Taci din gură, că eu când am zis că-l iei, îl iei, dăm banu, ș-am luat.

P.A.: Aia e, să-mi spui când să dăm sau cum să facem.

L.T.: Doar nu ești nebun să-i dai tu lui, atâta-ți trebe.

P.A.: Aaaa…

L.T.: Păi da, eu tratez, nu trebuie să tratezi tu, atâta-mi trebe, să… să-i împingă careva banii! Ăla e! Nu mai iei carnetu-n veci!...Elevul n-are treabă. Eu…

P.A.: Păi să-i spui că l-am… l-am ajutat și eu la motorină!

………….

L.T.: Da. Las că mâine la nouă sunt la el, acolo și vorbesc direct acolo, la el. Și poimâine, ca să nu mă duc prea dimineață, că normal trebuie să plec pe la șapte de-acasă, să-l prind până intră în Poliție, că mori. Mă mai vede careva. Las că mâine mă duc, dau noroc cu el și bag bilețelul cu ce trebuie acolo, ca să știe numele tău și „noroc bun”, știe ce are de făcut polițistul…

………….

L.T.: Dă-mi portmoneu încoace, să-mi iau dreptu de-acolo și taci din gură, hai…

P.A.: Aoleu…mă duc sus să iau din… Cât trebe?

L.T.: Portmoneu? Nu-i la tine?

P.A.: Nu.

L.T..: Nici p-ăla mare nu-l mai ai?

P.A.: Da cât trebe că am sus, să știu cât să iau…

L.T..: Dă-l încoace, mă, că am… Nu-ți iau prea mult…Spune, mă, ce ai…că te-am văzut c-ai mulți pe-acolo… (referirea este la bani).

P.A.: Am ceva…Cât trebe?

L.T.: Dă-i mă, încoace, mă… hai, hai, bagă… (pe imagini se observă cum investigatorul ține în mână un fișic de bancnote de 100 RON și începe să numere bancnotele pe care i le dă lui L.T. - n.n.)…

P.A.: E bine opt milioane pentru șefu, nu?

L.T.: Da, mă, da…

P.A.: Nu e puțin, nu e mult?

L.T.: Bun așa…

P.A.: Bun.

L.T.: Stai liniștit… Mă duc să vorbesc mâine, îl lămuresc, îi dau dreptu și gata, poimâine e examenu… Hai salut…”

La data de 27 ianuarie 2012, investigatorul sub acoperire P.A. a susținut proba practică cu agentul principal L.I.F., pe care a promovat-o, deși conform afirmațiilor sale a comis mai multe greșeli în trafic, situație ce ar fi trebuit să conducă la respingerea candidatului.

„Polițistul: Hai…Stai să se ducă și acela din față… Bă, unde depășești? Pe trecerea de pietoni?

P.A.: Da…

Polițistul: Un’ te grăbești?

P.A.: La dreapta sau…?

Polițistul: Păi unde…După părerea ta unde crezi că putem merge?

….............

Polițistul: …Cu cât ai voie să mergi aici?

P.A.: Cu …minim cinzeci, nouăzeci maxim…

Polițistul: …Păi n-ai văzut indicatoru, mă? Pe lângă el am trecut…Te gândești la Spania în loc să te gândești la indicatoare și la șaptezeci…”

Înregistrarea ambientală din timpul examenului practic relevă faptul că investigatorul sub acoperire a făcut mai multe greșeli ce au fost semnalate de polițistul examinator.

După susținerea probei, L.T. i-a mai solicitat suma de 300 RON, apreciind că aceasta i se cuvine pentru demersurile efectuate în vederea obținerii de către investigatorul sub acoperire a permisului de conducere. Înregistrarea din mediul ambiental dintre cei doi confirmă această stare de fapt. De altfel și investigatorul sub acoperire audiat în fața instanței a confirmat acest fapt.

Astfel discuția dintre cei doi a fost după cum urmează:

„L.T.: Ăăă… Hai mulțumește-mă și pe mine cu ceva…

P.A.: Gata… Cât să fie?

L.T.: Cât vrei tu…

….......

P.A.: Unu, două, trei, cât să fie?

L.T.: Cât vrei tu…

P.A.: Două e mult? Trei e mult? Cum e?

L.T.: Haide, bine trei, hai, hai că nu-i mult…”

În drept, fapta inculpatului L.T. constând în aceea că, în calitate de administrator și instructor al școlii de șoferi SC L.T. SRL, a semnat în fals, în numele investigatorului sub acoperire P.A., t