ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1884/2013

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 2 martie 2009 sub nr. 8063/3/2009, reclamanta Z.L. a chemat în judecată pe pârâții C.M. și C.C., solicitând să se constate, în principal, nulitatea absolută pentru lipsa totală a consimțământului (eroare-obstacol asupra identității obiectului) a antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat 28 mai 2008 la B.N.P.A. C.A.R. și C.B.O. încheiat între Z.L. în calitate de promitent-cumpărător și C.M.

și C.C., reprezentați prin mandatar P.P.M., în calitate de promitenți-vânzători; în subsidiar, în cazul în care se va aprecia că forma de eroare în care s-a aflat nu a fost distructivă de voință, ci "doar" i-a alterat consimțământul, a solicitat, în temeiul art. 954 alin. (1) C. civ., anularea antecontractului pentru viciul de consimțământ al erorii asupra calităților substanțiale ale obiectului; de asemenea, în situația în care din probatoriul care se va administra va rezulta că eroarea reclamantei i-a fost indusă prin mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina să încheie antecontractul, a solicitat să se dispună, în temeiul art. 960 C. civ., anularea acestui act juridic pentru dol sau viclenie; repunerea părților în situația anterioară și obligarea în solidar a pârâților la restituirea dublului arvunei în sumă de 130.000 euro, echivalentul sumei de 557.817 RON (la cursul B.N.R.

de 4,2909 RON/euro din data de 2 martie 2009, data depunerii acțiunii), astfel cum s-a convenit prin antecontract; în temeiul art. 274 C. proc. civ., a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată - taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat etc. Prin Sentința civilă nr. 316 din 15 februarie 2011, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P.P.M.; a respins acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a admis în parte cererea principală, astfel cum a fost precizată, a anulat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat la 28 mai 2008 de B.N.P.A.

C.A.R. și C.B.O. și, pe cale de consecință, a dispus repunerea părților în situația anterioară, în sensul că a obligat pârâții C.M., C.I. și C.D. să restituie reclamantei suma de 278.908,5 RON (echivalentul a 65.000 euro la cursul B.N.R. de la data introducerii cererii de chemare în judecată), reprezentând prețul achitat la încheierea antecontractului; a respins restul pretențiilor, ca neîntemeiate; a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.203,25 RON către reclamantă (taxa de timbru și onorariu de expert) și la 2.192,25 RON către stat - Venituri Buget Local sector 2 (taxă de timbru) conform art. 18 teza a II-a din O.U.G. nr. 51/2008.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut în esență că din probatoriile administrate, a rezultat fără echivoc că la încheierea antecontractului autentificat la 28 mai 2008, toate părțile contractante s-au aflat în eroare asupra calităților substanțiale ale obiectului actului (error in substantiam), aspect ce constituie un viciu de natură să altereze consimțământul părților și nevalabilitatea actului, conform art. 954 alin. (1) C. civ. II. Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantă Z.L., cât și pârâții P.P.M., C.M., C.I. și C.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia civilă nr. 265 A din 21 iunie 2012, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, învestită cu soluționarea căilor ordinare de atac, a respins ca nefondate apelurile declarate împotriva Sentinței civile nr. 316 din 15 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă și cererile părților privind acordarea cheltuielilor de judecată. Instanța de prim control judiciar și-a argumentat soluția reținând ca fiind temeinică și legală hotărârea primei instanțe, judicioasă analiza probatoriilor administrate, iar aplicarea normelor incidente corect raportată la obiectul cererii și la situația de fapt stabilită. III. Împotriva Deciziei civile nr. 265 A din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în termen legal, au declarat recurs atât reclamantă Z.L., cât și pârâții P.P.M., C.M., C.I.

și C.D. Reclamanta a indicat în memoriul depus la dosar motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, modificarea în parte a hotărârii instanței de apel în sensul admiterii apelului său cu consecința schimbării hotărârii primei instanțe și admiterii în tot a acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată în toate gradele de jurisdicție și menținerea soluției privind respingerea apelului declarat de pârâți. Pârâții au criticat hotărârea atacată subsumat motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., solicitând admiterea recursului propriu, modificarea în parte a hotărârii instanței de apel în sensul admiterii apelului lor cu consecința schimbării hotărârii primei instanțe și respingerii acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată în toate gradele de jurisdicție și menținerea soluției privind respingerea apelului declarat de reclamantă. Prealabil examinării motivelor de nelegalitate prima chestiune ce se impune a fi precizată este cea referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită această cale de atac de a respecta dispozițiile art. 302 1 și 304 C. proc. civ. Exigențele impuse prin cele două articole au în vedere faptul că recursul în concepția actuală este cale extraordinară de atac și în consecință, ca ultim nivel de jurisdicție nu își propune rejudecarea fondului, ci o examinarea legalității hotărârilor în condițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc.

civ. Față de aceste precizări se constată că, deși reclamanta a indicat în memoriul de recurs motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ., în concret nu a argumentat niciunul dintre cazurile de modificare prevăzute de acestea. În realitate, prin criticile formulate, reclamanta tinde la reanalizarea probelor administrate și a situației de fapt stabilite, nu la cenzurarea legalității hotărârii atacate de către instanța de recurs. Analiza sumară a probelor nu constituie argument suficient pentru a susține lipsa de temei legal a deciziei criticate. Înalta Curte, reține că modul de redactare al deciziei și reanalizarea probelor administrate la fond demonstrează preocuparea instanței de a stabili dacă soluția este fundamentată pe probe și pe dispozițiile legale aplicabile speței.

Altfel spus, situația de fapt stabilită de instanța de apel, constituie o premisă care nu mai poate fi repusă în discuție în cadrul controlului de legalitate exercitat pe calea recursului, iar argumentele reclamantei nu relevă nicio încălcare a dispozițiilor legale de natură să impună casarea sau modificarea soluției adoptate. În raport de cele anterior expuse, Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța prioritar asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, va admite excepția nulității recursului declarat de reclamanta Z.L.

pentru nemotivare, invocată din oficiu, în baza art. 306 alin. (1) raportat la art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și excepția netimbrării recursului recurenților pârâți, în considerarea următoarelor argumente: Potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul, dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor menționate la alin. (2), respectiv: "motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților. Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304". Dispozițiile art. 302 1 alin. (1) C. proc.

civ., sancționează recursul cu nulitatea pentru nerespectarea condițiilor prevăzute pentru cererea de recurs, între acestea, la lit. c) a aceleiași norme, fiind reținute expres: "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat". Astfel, Înalta Curte constată că, în speță, deși reclamanta, în memoriul de recurs depus la dosar, a indicat motivul de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ., nu a structurat și nu a dezvoltat criticile formulate subsumat acestora, dezvoltând referitor la hotărârea atacată exclusiv critici vizând elemente de temeinicie a soluției, privind stabilirea situației de fapt și administrarea probatoriilor, fără să formuleze nicio critică care să poată fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ. Așa fiind, cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. iar, conform alin. (1) al art. 302 1 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se sprijină și dezvoltarea lor, Înalta Curte, constatând că recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestor dispoziții legale și având în vedere deopotrivă, inexistența în cauză a motivelor de ordine publică care să atragă incidența prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în baza dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., luând în examinare cu prioritate excepția nulității recursurilor, urmează să facă aplicarea prevederilor art. 306 alin. (1) raportat la art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ. și să constate nulitatea recursului declarat de reclamanta Z.L. împotriva Deciziei civile nr. 265 A din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Referitor la recursul declarat de pârâții C.D., C.I., C.M. și P.P.M., Înalta Curte reține că, pentru termenul de astăzi, recurenții-pârâți au fost citați cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.554,74 RON și a timbrului judiciar de 5 RON, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar, obligație pe care, în mod nejustificat, nu au îndeplinit-o. Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se achită și se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, în cazul în care, partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată sau insuficient timbrată, după caz. Constatând că recursul pârâților nu a fost timbrat nici anticipat, nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 14 mai 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită și reținând că în cauză nu operează scutirea legală de la obligația satisfacerii taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificate și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâții C.D., C.I., C.M.

și P.P.M. împotriva Deciziei civile nr. 265 A din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta Z.L. împotriva Deciziei civile nr. 265 A din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâții C.D., C.I., C.M. și P.P.M. împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2013. Procesat de GGC - AS