ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1884/2013

Deliberând asupra

recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 2 martie 2009 sub nr.

8063/3/2009, reclamanta Z.L. a chemat în judecată pe pârâții C.M. și C.C.,

solicitând să se constate, în principal, nulitatea absolută pentru lipsa totală

a consimțământului (eroare-obstacol asupra identității obiectului) a

antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat 28 mai 2008 la B.N.P.A.

C.A.R. și C.B.O. încheiat între Z.L. în calitate de promitent-cumpărător și

C.M. și C.C., reprezentați prin mandatar P.P.M., în calitate de

promitenți-vânzători; în subsidiar, în cazul în care se va aprecia că forma de

eroare în care s-a aflat nu a fost distructivă de voință, ci "doar"

i-a alterat consimțământul, a solicitat, în temeiul art. 954 alin. (1) C. civ.,

anularea antecontractului pentru viciul de consimțământ al erorii asupra

calităților substanțiale ale obiectului; de asemenea, în situația în care din

probatoriul care se va administra va rezulta că eroarea reclamantei i-a fost

indusă prin mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina să încheie

antecontractul, a solicitat să se dispună, în temeiul art. 960 C. civ.,

anularea acestui act juridic pentru dol sau viclenie; repunerea părților în

situația anterioară și obligarea în solidar a pârâților la restituirea dublului

arvunei în sumă de 130.000 euro, echivalentul sumei de 557.817 RON (la cursul

B.N.R. de 4,2909 RON/euro din data de 2 martie 2009, data depunerii acțiunii),

astfel cum s-a convenit prin antecontract; în temeiul art. 274 C. proc. civ., a

solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată - taxa de

timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat etc.

Prin Sentința civilă

nr. 316 din 15 februarie 2011, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P.P.M.; a respins

acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei

persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a admis în parte cererea

principală, astfel cum a fost precizată, a anulat antecontractul de

vânzare-cumpărare autentificat la 28 mai 2008 de B.N.P.A. C.A.R. și C.B.O. și,

pe cale de consecință, a dispus repunerea părților în situația anterioară, în

sensul că a obligat pârâții C.M., C.I. și C.D. să restituie reclamantei suma de

278.908,5 RON (echivalentul a 65.000 euro la cursul B.N.R. de la data

introducerii cererii de chemare în judecată), reprezentând prețul achitat la

încheierea antecontractului; a respins restul pretențiilor, ca neîntemeiate; a

obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.203,25 RON

către reclamantă (taxa de timbru și onorariu de expert) și la 2.192,25 RON

către stat - Venituri Buget Local sector 2 (taxă de timbru) conform art. 18

teza a II-a din O.U.G. nr. 51/2008.

Pentru a dispune

astfel, prima instanță a reținut în esență că din probatoriile administrate, a

rezultat fără echivoc că la încheierea antecontractului autentificat la 28 mai

2008, toate părțile contractante s-au aflat în eroare asupra calităților

substanțiale ale obiectului actului (error in substantiam), aspect ce

constituie un viciu de natură să altereze consimțământul părților și

nevalabilitatea actului, conform art. 954 alin. (1) C. civ.

II. Împotriva acestei

sentințe au declarat apel atât reclamantă Z.L., cât și pârâții P.P.M., C.M.,

C.I. și C.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia civilă

nr. 265 A din 21 iunie 2012, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, învestită cu soluționarea căilor ordinare

de atac, a respins ca nefondate apelurile declarate împotriva Sentinței civile

nr. 316 din 15 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a

civilă și cererile părților privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Instanța de prim

control judiciar și-a argumentat soluția reținând ca fiind temeinică și legală

hotărârea primei instanțe, judicioasă analiza probatoriilor administrate, iar

aplicarea normelor incidente corect raportată la obiectul cererii și la

situația de fapt stabilită.

III. Împotriva

Deciziei civile nr. 265 A din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în

termen legal, au declarat recurs atât reclamantă Z.L., cât și pârâții P.P.M.,

C.M., C.I. și C.D.

Reclamanta a indicat

în memoriul depus la dosar motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile

art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea căii

extraordinare de atac, modificarea în parte a hotărârii instanței de apel în

sensul admiterii apelului său cu consecința schimbării hotărârii primei

instanțe și admiterii în tot a acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată

în toate gradele de jurisdicție și menținerea soluției privind respingerea

apelului declarat de pârâți.

Pârâții au criticat

hotărârea atacată subsumat motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile

art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului propriu,

modificarea în parte a hotărârii instanței de apel în sensul admiterii apelului

lor cu consecința schimbării hotărârii primei instanțe și respingerii acțiunii

introductive, cu cheltuieli de judecată în toate gradele de jurisdicție și

menținerea soluției privind respingerea apelului declarat de reclamantă.

Prealabil examinării

motivelor de nelegalitate prima chestiune ce se impune a fi precizată este cea

referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită această cale

de atac de a respecta dispozițiile art. 302

1

și 304 C. proc. civ.

Exigențele impuse prin cele două articole au în vedere faptul că recursul în

concepția actuală este cale extraordinară de atac și în consecință, ca ultim

nivel de jurisdicție nu își propune rejudecarea fondului, ci o examinarea

legalității hotărârilor în condițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.

Față de aceste

precizări se constată că, deși reclamanta a indicat în memoriul de recurs

motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9

C. proc. civ., în concret nu a argumentat niciunul dintre cazurile de

modificare prevăzute de acestea.

În realitate, prin

criticile formulate, reclamanta tinde la reanalizarea probelor administrate și

a situației de fapt stabilite, nu la cenzurarea legalității hotărârii atacate

de către instanța de recurs.

Analiza sumară a

probelor nu constituie argument suficient pentru a susține lipsa de temei legal

a deciziei criticate.

Înalta Curte, reține

că modul de redactare al deciziei și reanalizarea probelor administrate la fond

demonstrează preocuparea instanței de a stabili dacă soluția este fundamentată

pe probe și pe dispozițiile legale aplicabile speței.

Altfel spus, situația

de fapt stabilită de instanța de apel, constituie o premisă care nu mai poate

fi repusă în discuție în cadrul controlului de legalitate exercitat pe calea

recursului, iar argumentele reclamantei nu relevă nicio încălcare a

dispozițiilor legale de natură să impună casarea sau modificarea soluției

adoptate.

În raport de cele

anterior expuse, Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului din

perspectiva dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora

instanța se va pronunța prioritar asupra excepțiilor de fond sau de procedură

care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, va admite

excepția nulității recursului declarat de reclamanta Z.L. pentru nemotivare,

invocată din oficiu, în baza art. 306 alin. (1) raportat la art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și excepția netimbrării recursului recurenților

pârâți, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 306

alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul, dacă nu a fost motivat în termenul

legal, cu excepția cazurilor menționate la alin. (2), respectiv: "motivele

de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care

însă este obligată să le pună în dezbatere părților. Indicarea greșită a

motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora

face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.

304".

Dispozițiile art. 302

1

alin. (1) C. proc. civ., sancționează recursul cu nulitatea pentru

nerespectarea condițiilor prevăzute pentru cererea de recurs, între acestea, la

lit. c) a aceleiași norme, fiind reținute expres: "motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Astfel, Înalta Curte

constată că, în speță, deși reclamanta, în memoriul de recurs depus la dosar, a

indicat motivul de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8

și 9 C. proc. civ., nu a structurat și nu a dezvoltat criticile formulate

subsumat acestora, dezvoltând referitor la hotărârea atacată exclusiv critici

vizând elemente de temeinicie a soluției, privind stabilirea situației de fapt

și administrarea probatoriilor, fără să formuleze nicio critică care să poată

fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de

dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Așa fiind, cum

casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile

prevăzute expres și limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. iar, conform

alin. (1) al art. 302

1

C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să

cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se

sprijină și dezvoltarea lor, Înalta Curte, constatând că recurenta-reclamantă

nu s-a conformat acestor dispoziții legale și având în vedere deopotrivă,

inexistența în cauză a motivelor de ordine publică care să atragă incidența

prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în baza dispozițiilor art. 137

alin. (1) C. proc. civ., luând în examinare cu prioritate excepția nulității

recursurilor, urmează să facă aplicarea prevederilor art. 306 alin. (1)

raportat la art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și să constate

nulitatea recursului declarat de reclamanta Z.L. împotriva Deciziei civile nr.

265 A din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a

civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Referitor la recursul

declarat de pârâții C.D., C.I., C.M. și P.P.M., Înalta Curte reține că, pentru

termenul de astăzi, recurenții-pârâți au fost citați cu mențiunea achitării

taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.554,74 RON și a timbrului judiciar de

5 RON, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar,

obligație pe care, în mod nejustificat, nu au îndeplinit-o.

Potrivit art. 1 din

Legea nr. 146/1997 cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege,

taxele de timbru se achită și se depun anticipat sau până la termenul de

judecată stabilit de instanță.

Potrivit prevederilor

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 35 alin. (1) și (5) din

Normele metodologice de aplicare a legii, în cazul în care, partea nu achită

taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată sau insuficient

timbrată, după caz.

Constatând că recursul

pârâților nu a fost timbrat nici anticipat, nici până la termenul stabilit de

Înalta Curte, 14 mai 2013, pentru când procedura de citare a fost legal

îndeplinită și reținând că în cauză nu operează scutirea legală de la obligația

satisfacerii taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale

art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.

146/1997 modificate și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat

de pârâții C.D., C.I., C.M. și P.P.M. împotriva Deciziei civile nr. 265 A din

21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea

recursului declarat de reclamanta Z.L. împotriva Deciziei civile nr. 265 A din

21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie.

Anulează ca netimbrat

recursul declarat de pârâții C.D., C.I., C.M. și P.P.M. împotriva aceleiași

decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 14 mai 2013.

Procesat de GGC - AS