ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3614/2013

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 13 de la 20 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 24063/63/2012, în baza art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și c)) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.M.C. la pedeapsa de 16 ani și 8 luni închisoare sporită cu 2 ani și 4 luni, și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară; în baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 171/2012 a Judecătoriei Băilești; în baza art. 34 - 36 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 3 luni cu pedeapsa aplicată în cauza de față, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea - de 16 ani și 8 luni închisoare - sporită cu 2 ani și 4 luni și pedeapsa completară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani; s-a aplicat art. 71 și art. 64 lit. a) teza I și lit. b) C. pen.; s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 16 noiembrie 2012, la zi și s-a menținut starea de arest.

În baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) și c) din C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B.I.M. la pedeapsa de 16 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 2 ani și 4 luni și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară; s-a aplicat art. 71 și art. 64 lit. a) teza I și lit. b) C. pen.; s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 16 noiembrie 2012, la zi și s-a menținut starea de arest.

În baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) și c)) din C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul Z.V.M. la pedeapsa de 16 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 2 ani și 4 luni și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară; în baza art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 553 din 09 martie 2010 a Judecătoriei Pitești și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, urmând să execute 20 de ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară, s-a aplicat art. 71 și art. 64 lit. a) teza își lit. b) C. pen.; s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 16 noiembrie 2012 la zi și s-a menținut starea de arest.

În baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a), art. 99 C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B.G.A. la pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare, sporită cu 2 ani și s-a aplicat art. 71 și art. 64 lit. a) teza I și lit. b) C. pen.; s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 16 noiembrie 2012, la zi și s-a menținut starea de arest.

S-a admis acțiunea civilă formulată de părțile civile C.M.A. și C.G. și au fost obligați inculpații în solidar (pe inculpatul minor în solidar și cu reprezentantul legal) la 15.000 RON despăgubiri civile către partea civilă C.G. și la 50.000 RON daune morale către partea civilă C.M.A.; au fost obligați inculpații în solidar (pe inculpatul minor în solidar și cu reprezentantul legal) la plata unei prestații periodice pentru minora C.M.M. în sumă de 600 RON, de la data săvârșirii faptei, respectiv 16 noiembrie 2012, până în prezent și în continuare la câte 150 RON lunar, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat, iar inculpatul minor în solidar și cu reprezentantul legal, la câte 1250 RON cheltuieli judiciare statului și pe inculpatul B.I.M., Z.V.M. și la câte 300 RON onorariu avocat oficiu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 750/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpaților: T.M.C. pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit. i) din C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) și c) din C. pen.; B.I.M. pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit. i) din C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) și c) din C. pen.; Z.V.M. pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit. i) din C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) și c) din C. pen. și B.G.A. pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit. i) din C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) din C. pen. și art. 99 și urm. din C. pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 15 noiembrie 2012, inculpatul T.M.C. din com. Galiciuica a fost condamnat de Judecătoria Băilești în Dosarul cu. nr. 2791/183/2012 la pedeapsa de 3 luni închisoare, cu aplic. art. 81 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (2) din C. pen. asupra părții vătămate D.G.

În seara de 15 noiembrie 2012, D.G. și victima C.G.C. l-au întâlnit pe inculpatul T.M.C. pe raza localității de domiciliu și au intenționat să-l agreseze fizic, însă acesta a reușit să scape fugind în curtea familiei N.E.

În dimineața zilei următoare, respectiv 16 noiembrie 2012, inculpatul T.M.C. împreună cu inculpatul B.I.M. și martorii T.I. și D.V.F. (tatăl și respectiv fratele vitreg al inculpatului T.M.C.) au efectuat lucrări agricole în grădină, respectiv au strâns aracii și vrejii de la cultura de roșii.

În acest timp, inculpatul T.M.C. a fost contactat telefonic de victima C.G.C. și au purtat discuții în legătură cu incidentul din seara anterioară, victima trasmițându-i că vine să vorbească cu el.

În jurul orelor 12,00, victima s-a deplasat pe o bicicletă până în apropierea grădinii familiei T. și l-a chemat în drumul agricol, pe inculpatul T.M.C. Cei doi au discutat în legătură cu incidentul din seara anterioară, timp în care inculpatul B.I.M., a luat legătura telefonic cu inculpatul minor B.G.A. și l-a chemat la familia T., solicitându-i să îl ia și pe inculpatul Z.V.M.

În locul unde inculpatul discuta cu victima a mers și inculpatul B.I.M., iar după aproximativ 5 minute au sosit și inculpații Z.V.M. și B.G.A. În acest context, inculpatul T.M.C. a prins curaj și a lovit victima cu pumnul în zona feței. În conflict au intervenit și ceilalți trei inculpați și împreună cu inculpatul T.M.C. l-au lovit pe C.G.C. în mod repetat cu pumnii și picioarele în zona capului, până când acesta a ajuns în stare de inconștiență, iar ulterior a decedat.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 4835/A3/2012 rezultă că moartea numitului C.G.C., în vârstă de 23 ani, a fost violentă și s-a datorat hemoragiei leptomeningee urmare a unui traumatism cranio-cerebral.

Leziunile de violență constatate cu ocazia autopsiei s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată, iar sângele recoltat de la cadavru nu conținea alcool etilic.

Astfel, instanța de fond a constatat că fapta inculpaților majori T.M.C., B.I.M. și Z.V.M. (constând în aceea că, în ziua de 16 noiembrie 2012, în loc public, prin acțiuni conjugate împreună cu inculpatul minor B.G.A., l-au lovit în mod repetat cu pumnii și picioarele în zona capului pe C.G.C., provocându-i leziuni traumatice ce au condus la deces) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 lit. i) din C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) și c) din C. pen., iar fapta inculpatului minor B.G.A. (constând în aceea că, în ziua de 16 noiembrie 2012, în loc public, prin acțiuni conjugate împreună cu inculpații majori T.M.C., Z.V.M. și B.I.M. l-au lovit în mod repetat cu pumnii și picioarele în zona capului pe C.G.C., provocându-i leziuni traumatice ce au condus la deces) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 lit. i) din C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) din C. pen. și art. 99 și urm. din C. pen., toți cei patru inculpați fiind condamnați la pedepse cu închisoare, cu executare în regim de detenție.

Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 4933/A1P/2012 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, s-a concluzionat că inculpatul minor B.G.A. are discernământul faptelor și al consecințelor lor format și îl avea și la data comiterii faptei - 16 noiembrie 2012.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. și apreciind că pedepsele astfel reduse, nu sunt suficiente pentru a-și atinge scopul preventiv educativ, ținând cont și de modul în care au săvârșit fapta (inculpații au continuat să aplice lovituri victimei în zona capului, chiar după ce aceasta era căzută la pământ și în stare de inconștiență), s-a aplicat un spor de pedeapsă fiecărui inculpat.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat în esență că la data de 16 ianuarie 2013, partea vătămată C.M.A. - soția victimei - a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 100.000 RON daune morale și cu suma de 400 RON lunar reprezentând plata unei pensii de întreținere către minora C.M.M. (fiica victimei), începând cu data introducerii acțiunii și până la terminarea studiilor, iar referitor la aceste solicitări, inculpații au susținut că sunt de acord să fie acordate în măsura dovedirii, iar în ceea ce privește pensia de întreținere au arătat că sunt de acord să contribuie lunar cu suma de 400 RON către minora C.M.M.

De asemenea, la data de 31 ianuarie 2013, partea vătămată C.G. (tatăl victimei) a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 15.000 RON reprezentând doar daune materiale, constând în cheltuielile de înmormântare și pomenire, aceste daune fiind dovedite cu actele depuse la dosar și, mai mult, la acestea au achiesat și inculpații, susținând că sunt de acord să fie acordate aceste daune în cuantumul solicitat, în măsura dovedirii.

Așadar, instanța de fond a constatat incidența dispozițiilor art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 - 999 C. civ., admițând acțiunile civile formulate de părțile civile mai sus menționate și obligându-i pe inculpații în solidar (pe inculpatul minor în solidar și cu reprezentantul legal) la 15.000 RON despăgubiri civile către partea civilă C.G. și 50.000 RON daune morale către partea civilă C.M.A.; de asemenea, au fost obligați inculpații în solidar (pe inculpatul minor în solidar și cu reprezentantul legal) la plata unei prestații periodice pentru minora C.M.M. în sumă de 600 RON, de la data săvârșirii faptei până în prezent și în continuare la câte 150 RON lunar, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligației.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, cât și inculpații T.M.C., B.I.M., Z.V.M. și B.G.A.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj critică sentința pentru nelegalitate și solicitând desființarea sub aspectul laturii penale, iar în rejudecare, interzicerea ca pedeapsă accesorie a drepturilor prev de art. 64 lit. a) teza II-a C. pen., întrucât în mod greșit instanța de fond a interzis cu acest titlu drepturile prev de cart. 64 lit. a) teza I; cu privire la inculpatul minor B.G.A., menționează că se impune precizarea că pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. se aplică după împlinirea vârstei de 18 ani; critică sentința, întrucât, pentru inculpații T.M., B.I. și Z.V. au fost interzise - ca pedeapsă accesorie - drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., iar ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.; s-a omis aplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, referitoare la prelevarea de probe biologice, deși era obligatorie în raport de dispozițiile legale și, de asemenea, cuantumul cheltuielilor judiciare nu a fost stabilit în mod corespunzător, impunându-se obligarea inculpaților și la plata onorariului de avocat desemnat din oficiu pentru faza de urmărire penală; solicită, de asemenea, menținerea măsurii arestării preventive cu privire la apelanții-inculpați, întrucât nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere inițial.

Inculpatul T.M.C. solicită desființarea sentinței sub aspectul laturii penale, arătând că instanța de fond nu a făcut o individualizare corectă a pedepsei la care a fost condamnat inc. T., din probele existente la dosar rezultând că victima a fost cea care l-a acostat inițial pe inculpat, ceea ce constituie o împrejurare care ar trebui să fie avută în vedere la individualizarea pedepsei, cu atât mai mult cu cât, a doua zi, victima a fost cea care l-a căutat pe inculpat și a încercat să-l agreseze, impunându-se în raport de aceste împrejurările și aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege; menționează că această goană a victimei după inculpat, chiar dacă nu constituie o provocare în sensul legii, poate contribui la reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul B.I.M. solicită desființarea sentinței, iar pe fond reducerea pedepsei, întrucât instanța de fond nu a avut în vedere, în totalitate, împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea, respectiv inc. B. se află la muncă la inc. T. și l-a ajutat pe acesta din urmă, invocând de asemenea atitudinea sinceră a inculpatului și circumstanțele personale ale acestuia.

Inculpatul Z.V.M. solicită desființarea sentinței, iar pe fond reducerea pedepsei în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. b) și c), art. 76 C. pen., întrucât a colaborat cu organele de cercetare, a avut o atitudine sinceră și - a regretat faptele, precizând că deși nu se află la primul conflict cu legea penală, prima condamnare a fost în perioada minorității, astfel încât scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea uneia mai blânde; precizează că nu susține criticile formulate în motivele scrise de apel privind cuantumul daunelor morale la care a fost obligat.

Inculpatul B.G.A. solicită desființarea sentinței întrucât este nelegală și netemeinică, respectiv instanța de fond a aplicat o pedeapsă greșit individualizată, cu nerespectarea dispozițiilor art. 72 și 74 C. pen., în sensul că trebuia să aibă în vedere nu numai limitele de pedeapsă ale infracțiunii, dar și persoana inculpatului și împrejurările care atenuează răspunderea penală, împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, a avut un comportament corespunzător anterior săvârșirii infracțiunii; mai mult, acesta s-a evidențiat ca un copil ascultător, respectuos, generos, silitor, disciplinat, organizat, fără absențe la cursurile școlare, iar instanța de fond nu a valorificat aceste circumstanțe atenuante și nici nu a luat în considerare influența pe care au avut-o inculpații majori asupra acestuia în ziua săvârșirii infracțiunii; menționează că acesta, deși a avut discernământ, nu a realizat pe deplin consecințele faptei sale, datorită imaturității, iar contribuția sa a fost rezultatul mai degrabă al dorinței de a-l ajuta pe prietenul său, inculpatul T.; precizează că sentința nu este motivată cu privire la individualizarea pedepsei, respectiv nu rezultă ce criterii au fost avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei, arătând din nou că pedeapsa este prea mare, cu atât mai mult cu cât s-a acționat cu intenție indirectă, iar din referatul de evaluare întocmit în cauză rezultă că inculpatul se poate integra, fiind la prima abatere și o persoană liniștită; critică sentința și sub aspectul laturii civile, arătând că sumele la care au fost obligați sunt prea mari.

Prin Decizia penală nr. 229 din 18 iunie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori s-au dispus următoarele:

"Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva Sentinței penale nr. 13 de la 20 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 24063/63/2012, privind pe inculpații T.M.C., B.I.M. (ambii deținuți în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova), Z.V.M. și B.G.A. (ambii deținuți în Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova).

Desființează sentința sub aspectul laturii penale.

Interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

Pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. rap. la art. 71 C. pen. se aplică și inculpatului minor B.G.A., executarea acestei pedepse urmând să înceapă la împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpații T.M.C., B.I.M., Z.V.M. și B.G.A., în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, conform dispozițiilor menționate, respectiv la eliberarea din penitenciar.

Majorează cuantumul cheltuielilor judiciare către stat, astfel încât fiecare inculpat, iar inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente, va fi obligat la 1.550 RON, din care, 600 RON pentru fiecare reprezintă onorariu avocat oficiu în faza de urmărire penală.

Menține celelalte dispoziții din sentință.

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații T.M.C., B.I.M. (ambii deținuți în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova), Z.V.M. și B.G.A. (ambii deținuți în Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova), împotriva Sentinței penale nr. 13 de la 20 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 24063/63/2012.

Deduce detenția preventivă de la 20 februarie 2013, la zi, pentru fiecare inculpat.

Menține măsura arestului preventiv cu privire la inculpații Z.V.M., T.M.C., B.G.A. și B.I.M."

Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpații T.M.C., B.I.M. și B.G.A. au declarat recurs, motivat în scris doar de apărătorul ales al inculpatului B.G.A. care, în afară de individualizarea pedepsei, a făcut referire și la cuantumul daunele morale.

Cu toate acestea, motivele invocate oral de apărarea tuturor inculpaților au vizat art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitându-se reindividualizarea pedepselor aplicate fiecăruia dintre ei, față de circumstanțele reale și personale ale inculpaților, respectiv vârsta tânără a acestora.

Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, în limitele art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, pentru cele ce succed.

Având în vedere data pronunțării deciziei recurate, se constată că sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Față de motivele de recurs ale celor trei inculpați, ce vizează, pe de o parte, reindividualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate, iar pe de altă parte, cuantumul daunele morale, motiv invocat în scris doar de apărătorul ales al inculpatului B.G.A., Înalta Curte reține că, dată fiind modificarea cazurilor de casare, respectiv a celui prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. intervenită prin Legea nr. 2/2013, recursurile promovate nu mai pot fi analizate prin prisma acestuia caz de casare, care, în prezent, vizează doar situațiile în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege și, de asemenea, inclusiv în ce privește cuantumul daunele morale, criticile nu pot fi circumscrise niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 385

9

alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, atât individualizarea pedepsei, cât și cuantumul daunelor morale sunt, exclusiv, chestiuni de apreciere a instanței, ce implică reanalizarea criteriilor de cuantificare și de stabilire a sancțiunii și, respectiv, a unor sume, însă nu verificarea modalității în care instanța de fond sau instanța de apel au aplicat sau au respectat o anumită dispoziție legală, doar aceste din urmă aspecte făcând obiectul cenzurii instanței de casație, atunci când recursul este cea de-a doua cale ordinară de atac.

În raport de considerentele anterioare, constatând că nu se poate reține incidența niciunuia dintre cazurile de casare care ar putea fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile, ca nefondate.

În ceea ce privește cererea apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați T.M.C. și B.I.M., avocat G.E., prin care, în temeiul art. 199 alin. (2) C. proc. pen., petenta a solicitat Înaltei Curți să dispună scutirea sa de la plata amenzii în cuantum de 500 RON aplicată prin încheierea de ședință din 14 august 2013, aceasta urmează a fi admisă, având în vedere că, potrivit motivării medicale depuse, aceasta nu s-a putut prezenta la termenul intermediar acordat în cauză pentru verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, considerând că neîndeplinirea obligației acesteia de asigurare a asistenței juridice din oficiu nu s-a datorat culpei sale.

În baza art. 385

16

alin. (2) cu referire la art. 381 alin. (1) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive de la 16 noiembrie 2012 la 19 noiembrie 2013.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații T.M.C., B.I.M. și B.G.A. împotriva Deciziei penale nr. 229 din 18 iunie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive de la 16 noiembrie 2012 la 19 noiembrie 2013.

Scutește de la plata amenzii judiciare în cuantum de 500 RON, aplicată prin încheierea de ședință din 14 august 2013, pe apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați T.M.C. și B.I.M., avocat G.E.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - NN