ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1611/2013

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 236 din 24 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a anulat ca netimbrată cererea formulată de petentul Sindicatul Liber Independent A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 5717/324/2010 al Judecătoriei Tecuci. În argumentarea acestei încheieri s-a reținut, în esență, că petentul, deși legal citat cu mențiunea timbrării cererii cu suma de 4 RON taxă judiciară de timbru și 0,15 RON timbru judiciar, acesta nu a făcut dovada timbrării cererii de strămutare conform dispozițiilor instanței, Înalta Curte dând eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.

nr. 32/1995, modificată, anulând cererea ca netimbrată. Împotriva acestei încheieri Sindicatul Liber Independent A. a formulat contestație în anulare susținând, în esență, că Sindicatul Liber Independent A. este scutit de la plata taxei judiciare de timbru conform Legii Sindicatului nr. 54 din 24 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare. Pentru aceste motive a solicitat admiterea contestației în anulare, iar în rejudecare, admiterea cererii de strămutare. Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata SC C.F. SRL a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă. Contestația în anulare va fi respinsă pentru următoarele considerente: Analizând contestația în anulare din perspectiva art. 40 alin. (4) C. proc.

civ., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a o respinge, pentru considerentele ce succed: Dispozițiile legale invocate prevăd că hotărârea asupra cererii de strămutare se dă fără motivare și nu este supusă niciunei căi de atac. Sintagma folosită de legiuitor cuprinde atât căile de atac ordinare, cât și pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincție între aceste căi de atac. Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo asemenea distincție. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor. Pentru aceste considerente, Înalta Curte respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de Sindicatul Liber Independent A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul Sindicatul Liber Independent A. împotriva Încheierii nr. 236 din 24 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ