ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1359/2013

Asupra cererii de

revizuire de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Revizuirea. Decizia supusă revizuirii,

temeiul legal invocat.

SC B.C.G. SRL, prin cererea înregistrată la

data de 17 octombrie 2012 la Curtea de Apel București, a formulat cerere de

revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., prin care a

solicitat admiterea cererii, modificarea Deciziei civile nr. 1629 din 3

octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în

Dosarul nr. 38081/3/2009/a2, prin care a fost admis recursul formulat de

recurenta P.B.R. SA împotriva Sentinței civile nr. 9479 din 8 decembrie 2011 a

Tribunalului București, secția a VII-a civilă, în contradictoriu cu intimata

creditoare SC B.C.G. SRL și cu intimata creditoare SC O.C. SRL prin

administrator judiciar T. și A. SPRL, a fost modificată în tot hotărârea

atacată, în sensul respingerii ca neîntemeiată a contestației formulată de SC

B.C.G. SRL cu consecința înlăturării obligațiilor rezultate din antecontractele

de vânzare-cumpărare nr. x din 3 aprilie 2009 și nr. y din 3 aprilie 2009, în

condițiile art. 93

1

din Legea nr. 85/2006.

Argumentarea cererii

de revizuire.

La termenul de

judecată din data de 3 decembrie 2012, revizuenta și-a completat motivele

cererii de revizuire, prin invocarea și a cazului prevăzut de art. 322 pct. 7

C. proc. civ., privind existența unor hotărâri potrivnice.

Revizuenta a susținut

că au fost pronunțate în cadrul aceluiași dosar de insolvență, situațiile fiind

identice, Deciziile nr. 1628 și 1629 din 3 octombrie 2012 de către Curtea de

Apel București, secția a V-a civilă.

Curtea de Apel

București, secția a VI-a civilă, prin Decizia civilă nr. 16/R/2013 din 7

ianuarie 2013, a admis excepția de necompetență materială cu privire la cererea

de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.; a

declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe motivul

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație

și Justiție; a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe

motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Drept urmare, Înalta

Curte de Casație și Justiție a fost învestită cu soluționarea cererii de

revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin concluziile

scrise depuse la dosarul cauzei, revizuenta a detaliat motivele cererii,

arătând că există două hotărâri potrivnice, pronunțate în același Dosar de

insolvență nr. 38081/3/2009, în sensul că deși sunt situații identice, instanța

de recurs a pronunțat hotărâri diferite, în sensul că în Dosarul nr.

38081/3/2009/a1 instanța de recurs a respins recursul SC P.B.R. SA, iar în

Dosarul nr. 38081/3/2009/a2 a admis recursul acesteia, deși dosarele sunt

absolut identice.

În ceea ce privește

obiectul celor două pricini, arată că izvorul obligațiilor decurge din aceleași

contracte, încheiate între creditori și debitoare, care au avut ca obiect

servicii prestate sau livrări de materiale de construcție, iar plata s-a făcut

prin compensare.

În continuarea

argumentației, contestatoarea prezintă considerentele celor două decizii, care

nu vor mai fi reluate în sinteză de către instanță.

În combaterea cererii

de revizuire, intimata SC P.B.R. SA a formulat note de ședință, prin care a

solicitat respingerea cererii, având în vedere că Decizia civilă nr. 1629 din 3

octombrie 2012 este legală și temeinică.

Cererea de revizuire

va fi respinsă pentru următoarele considerente:

Calea de atac

extraordinară a revizuirii a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322

alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., potrivit căruia "Revizuirea unei hotărâri

.. dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere ..: dacă

există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de

grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate ".

O subliniere de

esență care se impune a fi făcută față de susținerile revizuentei care solicită

schimbarea Sentinței nr. 1629/2012, vizează faptul că instanța de revizuire în

cazul art. 322 pct. (7) C. proc. civ. nu este instanță de control judiciar, ci

doar constată dacă prin ultima hotărâre s-a nesocotit puterea lucrului judecat

care ar rezulta din prima hotărâre pronunțată într-un alt dosar, dar care

privește aceeași cauză și, în ipoteza în care suni îndeplinite aceste condiții,

anulează cea de-a doua hotărâre.

Rezultă că revizuirea

întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt

întrunite, cumulativ următoarele condiții: existenta unor hotărâri

judecătorești definitive, hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice

și să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Motivul de revizuire

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru

judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre,

pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași

calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce

semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă

"constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat".

Prin această

reglementare s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care

judecându-se separat două sau mai multe cauze și neobservându-se existența

autorității de lucru judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror

dispoziții nu se pot concilia.

Or, în speță, se

constată că dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt incidente,

întrucât cerința identității de părți și obiect nu este îndeplinită,

împrejurare față de care în ipoteza neîndeplinirii cumulative a celor trei

condiții, motivul invocat nu poate conduce la incidența contrarietății între

hotărârile indicate de revizuentă.

Astfel în primul

litigiu - soluționat prin Decizia civilă nr. 1628/2012 a Curții de Apel

București, secția a V-a civilă, părți în dosar au fost în calitate de creditori

Direcția Generală a Finanțelor Publice, SC A.P. SRL, SC A.B.C. SRL, SC G.C.

București, SC N.C.S. SRL și S.A., iar în calitate de debitor SC O.C. SRL prin

administrator judiciar T. și A. SPRL, iar în cel de al doilea litigiu -

soluționat prin Decizia civilă nr. 1629/2012 a Curții de Apel București, secția

a V-a civilă, părțile au fost în calitate de creditor SC B.C.G. SRL, iar în

calitate de debitor SC O.C. SRL prin administrator judiciar T. și A.

În ceea ce privește

identitatea de obiect se constată că nici această cerință nu este îndeplinită,

având în vedere că primul litigiu a avut ca obiect executarea obligațiilor

rezultate din antecontractele de vânzare-cumpărare nr. a/2009, nr. b/2003, nr.

c/2009, nr. d/2007, nr. e/2009 și nr. f/2009, iar în cel de al doilea litigiu

instanța a fost învestită cu analizarea efectelor juridice generate de

antecontractele de vânzare-cumpărare nr. g/2009 și nr. h/2009.

Prin urmare, având m

vedere că între cele două hotărâri nu există identitate de părți și obiect, în

sensul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., rezultă că este

inadmisibilă invocarea contrarietății între cele două hotărâri motiv pentru

care prezenta cerere de revizuire se va respinge.

Așa fiind, Înalta

Curte urmează să respingă cererea de revizuire formulată de revizuenta SC

B.C.G. SRL împotriva Deciziei civile nr. 1629/2012 din 3 octombrie 2012

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuenta SC B.C.G. SRL împotriva Deciziei civile nr.

1629/2012 din 3 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2013

Procesat de GGC - AS