ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2187/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2187/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de
față;
În baza actelor și
lucrărilor aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 371/PI din 9
octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Timiș, în Dosarul nr. 6575/30/2013, în
baza art. 264 C. pen., a fost condamnat inculpatul C.C.I., la o pedeapsă de:
- 3 luni închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.
În baza art. 289 C.
pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:
- 6 luni închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus, aplicând
pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa
pedeapsa rezultantă de:
- 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen.
În baza art. 81 C.
pen., art. 82 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei principale, precum și suspendarea executării
pedepsei accesorii pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 359 C.
proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen.,
în sensul că săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni
intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu
consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu
pedeapsa pentru infracțiunea anterioară.
În baza art. 87 alin.
(1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, a fost condamnat inculpatul I.C.I.,
la o pedeapsa de:
- 1 an închisoare,
pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 71 C.
pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen.
În baza art. 81 C.
pen., art. 82 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei principale, precum și suspendarea executării
pedepsei accesorii pe un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 359 C.
proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen.,
în sensul că săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni
intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu
consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu
pedeapsa pentru infracțiunea anterioară.
În baza art. 14 C.
proc. pen., raportat la art. 348 C. proc. pen. și art. 445 C. proc. pen., s-a
dispus anularea parțială a procesului-verbal din data de 3 aprilie 2010, doar
în ceea ce privește ora la care a fost sesizat inculpatul C. cu privire la
accidentul produs pe raza localității Dumbrava în data de 3 aprilie 2010 și ora
la care inculpatul I. ar fi condus autoturismul, înscris aflat la dosar.
În baza art. 349 C.
proc. pen. și art. 191 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la
câte 1.200 lei fiecare, cheltuieli judiciare față de stat.
Pentru a pronunța
această sentință, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
I. Inculpatul I.C.I.
În seara de 3 aprilie
2010, în jurul orei 23,00, inculpatul I.C.I. s-a dus în comuna Dumbrava, la
domiciliul martorului V.G., unde a consumat alcool, respectiv cca 250 ml țuică
de casă cu o tărie de 65°. Inculpatul a stat la numitul V.G. aproximativ 30 -
40 minute, a băut paharul cu țuică din două înghițituri, iar la ora 23.45 a
plecat.
Apoi, inculpatul
I.C.I. s-a urcat la volanul autoturismului său, marca B. și s-a îndreptat în
direcția drumului național Timișoara - Lugoj. Martorul V.G. a crezut că
inculpatul se duce spre domiciliu, ceea ce presupunea că I.C.I. doar ar fi
traversat drumul național, deoarece satul Răchita se află la o distanță mică,
iar drumul spre satul Răchita se află în continuarea străzii pe care locuiește
martorul V.G..
În jurul orei 0,05,
în timp ce circula pe DN 68/A Făget - Dumbrava - Traian Vuia, venind dinspre
Făget, pe raza comunei Dumbrava, autoturismul condus de inculpatul I.C.I. a
trecut peste banda continuă care separa sensurile de mers, a intrat pe
contrasens și a izbit autoturismul marca D., condus de martorul V.A., care
circula dinspre Timișoara spre Deva.
După producerea
impactului martorul V.A. a coborât din mașină și a constatat că șoferul
autoturismului care l-a accidentat se afla sub influența băuturilor alcoolice
și avea o atitudine agresivă. Pe fondul comportamentului agresiv al inculpatului
I.C.I., care îl amenința că îl va bate, martorul V. s-a apărat folosind un
spray cu efect paralizant și a cerut ajutorul persoanelor care treceau prin
zonă.
Astfel, a oprit un
autoturism în care se afla martorul B.A.G., iar acesta a sunat la numărul de urgență
112 pentru a anunța producerea accidentului și a solicitat intervenția
lucrătorilor de poliție și a ambulanței deoarece martorul V.A. fusese rănit.
La puțin timp, la
locul accidentului, a sosit un echipaj de la ambulanță, care a acordat primul
ajutor atât inculpatului, cât și martorului V.A., cei doi fiind urcați în
ambulanță, iar apoi au fost transportați la Spitalul din orașul Făget, unde li
s-au acordat îngrijiri medicale.
Martorul B.A.G. arată
că martorul V.A. i-a relatat faptul că mașina sa fusese izbită de o altă mașină
care intrase pe contrasens; că șoferul era beat și agresiv; că l-a amenințat că
îl va bate; că a folosit un spray paralizant ca să se apere, celălalt șofer
sărind la bătaie; că l-a observat pe inculpatul I.C.I. care stătea pup la
marginea drumului și că atunci când a venit ambulanța inculpatul I.C.I. s-a
ridicat în picioare, dar s-a dezechilibrat și a căzut în șanț, fiind ajutat de
lucrătorii de la ambulanță; că a auzit-o pe asistenta medicală de la ambulanță
spunând că inculpatul I.C.I. miroase puternic a alcool și au fost nevoiți să-l
sprijine ca să-l poată duce la ambulanță.
Urmare a apelului
efectuat la numărul de urgență, lucrătorii de poliție de la Dispeceratul din
cadrul Poliției orașului Făget au dispus ca la locul accidentului să se
deplaseze martora M.A.A., agent în cadrul Postului de Poliție al comunei
Dumbrava, care era programată să efectueze serviciul de permanență la
domiciliu, și inculpatul C.C.I., agent de poliție în cadrul Poliției orașului
Făget - Compartimentul Poliție Rutieră, care era programat să efectueze
serviciul de permanență în noaptea respectivă și care se afla la locuința sa
din satul Răchita.
Martora M.A.A. a
arătat că a fost sunată de dispecerul de serviciu în jurul orei 0,10 iar acesta
i-a spus că trebuie să meargă la locul accidentului și să asigure locul până la
sosirea colegului de la rutieră, căruia îi revenea competența de a efectua
cercetările în legătură cu accidentul. Martora arată că după aproximativ 5 - 10
minute a plecat de la domiciliul din satul Răchita și a ajuns la locul
accidentului; că acolo a constatat că sosise deja o ambulanță în care se afla
inculpatul I.C.I., pe care îl știa din vedere deoarece era tot din satul
Răchita; că a vorbit cu inculpatul I.C.I. și i-a cerut actele, iar acesta i-a
vorbit urât; că a constatat faptul că inculpatul I.C.I. era în stare avansată
de ebrietate; că accidentul s-a produs pe drumul principal în dreptul
Districtului de Drumuri; că și-a notat datele inculpatului I.C.I. și a
identificat și notat datele persoanei care apelase la 112 și ale persoanei
rănite în urma accidentului; că a trecut la fluidizarea traficului deoarece
inculpatul C.C.I. întârzia, iar la locul accidentului se adunase lume multă și
că a dirijat traficul până după ora 3,00; că ulterior a auzit discuții că
inculpații ar fi săteni și prieteni, iar în acest context, C. vroia să-l ajute
pe I.
Conform documentelor
întocmite de Serviciul de Ambulanță al județului Timiș, solicitarea de
deplasare la locul accidentului a fost făcută în 3 aprilie 2010, la ora 0,08,
la locul accidentului s-a ajuns la ora 0,16, de la locul accidentului s-a
plecat la ora 0,32, la Spitalul din Făget s-a ajuns la ora 0,39, iar
intervenția echipajului s-a finalizat la ora 1,07. Din actele întocmite reiese
că martorul V.A. a suferit o plagă tăiată la nivelul gambei drepte.
La data de 3 aprilie
2010, la ora 1,15, la Spitalul orășenesc Făget a fost întocmit procesul-verbal
de prelevare a probelor de sânge de la inculpatul I.C.I., proces-verbal semnat
de ambii inculpați, prima probă de sânge fiind prelevată la ora 1,15, iar a
doua probă de sânge a fost prelevată la ora 2,15. Cu același prilej, inculpatul
I.C.I. nu a făcut nicio declarație și a fost supus examenului medical clinic,
medicul consemnând că nu poate coopera, că este agitat, confuz, neconcentrat,
necoerent și a concluzionat că este sub influența băuturilor alcoolice.
Probele de sânge
recoltate de la inculpatul I.C.I. au fost ambalate în trusa nr. x, trusa fiind
prezentată și înregistrată la I.M.L. Timișoara la data de 9 aprilie 2010. Din
adresa din 27 iulie 2011 a I.M.L. Timișoara rezultă că probele au fost
considerate conforme deoarece recoltarea, ambalarea și documentele însoțitoare
au fost conform reglementărilor în vigoare.
Din adresele Poliției
orașului Făget rezultă că probele biologice recoltate de la inculpatul I.C.I.
au fost depuse, imediat după recoltare, în frigiderul unității, unde au fost
păstrate până în data de 9 aprilie 2010, când au fost transportate și depuse la
I.M.L. Timișoara, iar pe toată această perioadă frigiderul unității s-a aflat
în funcțiune, probele biologice au fost sigilate și și-au păstrat integritatea,
etanșeitatea și identitatea.
Potrivit buletinului
de analiză toxicologică-alcoolemie din 12 aprilie 2010 al I.M.L. Timișoara la
ora 1,15 inculpatul I.C.I. a avut o alcoolemie de 2,50 la mie, iar la ora 2,15
acesta a avut o alcoolemie de 2,35 la mie.
În declarația dată în
3 aprilie 2010 în faza de urmărire penală, inculpatul I.C.I. a susținut că în
seara de 2 - 3 aprilie 2010, în jurul orei 23,30, a plecat de la domiciliul său
din satul Răchita, a alimentat autoturismul cu combustibil la o stație din
localitatea Făget, iar în drumul spre casă s-a oprit la prietenul său V.G., la
care ar fi stat un sfert de oră și unde ar fi băut 250 grame de palincă, după
care s-a urcat în mașină pentru a merge acasă însă, după ce a mers 300 - 400 de
metri, s-a lovit cu un autoturism care circula din sens opus, accidentul având
loc în jurul orei 0,30.
Aceleași date privind
cantitatea de alcool consumată și intervalul orar al consumului de alcool au
fost declarate de inculpatul I.C.I. și după începerea urmăririi penale, acesta
precizând că alcoolul consumat avea o tărie de 65 de grade și că l-a consumat
cu 5 minute înainte de producerea accidentului.
Cu același prilej, la
24 iunie 2010, inculpatul I.C.I. a solicitat efectuarea unei expertize care să
stabilească alcoolemia pe care o avea la ora 0,30, oră indicată ca fiind ora
producerii accidentului. O cerere similară a fost formulată de inculpatul
I.C.I. și la data de 27 iulie 2010.
Prin ordonanța
întocmită la 27 iulie 2010 de către inculpatul C.C.I. acesta a admis cererea în
probațiune a inculpatului I.C.I. și a dispus efectuarea unei expertize
medico-legale de interpretare a alcoolemiei pentru a se stabili alcoolemia
avută de inculpatul I.C.I. la ora 0,30. Se constată că în cuprinsul ordonanței
inculpatul C.C.I. a indicat ca oră a producerii accidentului ora 0,30, iar ca
interval de consum al cantității de 250 gr. țuică de 65 de grade orele 0,10 -
0,25.
Pe baza datelor
indicate de cei doi inculpați, prin raportul de expertiză medico-legală privind
interpretarea retroactivă a alcoolemiei din 28 iulie 2010, Comisia pentru
interpretarea alcoolemiei din cadrul I.M.L. Timișoara a comunicat: că din
consumul declarat de inculpat s-ar fi realizat o alcoolemie maximă teoretică de
2,64 gr. la mie care s-ar fi atins la ora 1,15; că din corelarea datelor
obținute prin efectuarea calculului teoretic cu valorile stabilite prin analiză
se constată o concordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de
consum și valorile certe stabilite la analiză, în limita de credibilitate a
consumului declarat; că, având în vedere datele indicate și alcoolemiile găsite
la analiză, s-a apreciat că la ora 0,30 inculpatul I.C.I. era în absorbție și
ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ 0,75 gr. la mie, sub
rezerva veridicității declarației privind ora și intervalul de timp al
consumului de alcool.
În ceea ce privește
rezultatul calculelor efectuate de experții din cadrul I.M.L. acesta este
condiționat de veridicitatea declarației de consum și a orelor de consum
prezentate de inculpat, iar Raportul de expertiză pentru calculul retroactiv al
alcoolemiei oferă valori teoretice.
Veridicitatea și
realitatea concluziilor la care au ajuns specialiștii poate fi verificată doar
prin prisma celorlalte mijloace de probă administrate în cauză.
Prin adresa din 27
iulie 2011 I.M.L. Timișoara a precizat că în cazul expertizei care îl privea pe
inculpatul I.C.I. calculul retroactiv al alcoolemiei s-a făcut pe baza datelor
din ordonanța Poliției orașului Făget, iar momentul în care s-a stabilit că a
fost atinsă alcoolemia maximă a fost impus de raportul alcoolemiilor în
scădere.
De asemenea, prin
adresa din 2 septembrie 2011 I.M.L. Timișoara a precizat că ingestia cantității
de alcool indicate de inculpatul I.C.I., dacă ar fi avut loc în 3 aprilie 2010
la ora 0,25, ar fi dus la un maxim al alcoolemiei de 2,67 gr. la mie care ar fi
fost atins la ora 1,15; că, dacă inculpatul I.C.I. ar fi consumat acea
cantitate de alcool la ora 0,25, la ora 0,30 ar fi avut o alcoolemie de 0,25
gr. la mie; că ingestia unei cantități mari de alcool concentrat pe stomacul
gol și într-un timp foarte scurt (așa cum a susținut învinuitul I.) ridică
aspectul veridicității acestei declarații având în vedere efectele de ordin
medical (efecte adverse) pe care le implică.
În ceea ce privește
datele ce au stat la baza calculului efectuat de medicii legiști s-a constatat
că varianta de calcul indicată de inculpatul C.C.I. a fost aceea că accidentul
s-ar fi produs în 3 aprilie 2010 la ora 0,30, iar consumul alcoolului ar fi
avut loc cu puțin înainte de accident.
Pentru a se stabili
ora la care s-a produs accidentul, în cauză s-a solicitat înregistrarea
apelului efectuat la numărul de urgență 112, s-au solicitat actele medicale
întocmite de lucrătorii de la Serviciul Ambulanță și s-a procedat la reaudierea
martorilor.
În urma administrării
acestor mijloace de probă, s-au stabilit următoarele fapte obiective: în
realitate, accidentul produs de învinuitul I.C.I. a avut loc în 3 aprilie 2010
la în jurul orei 0,05; după producerea accidentului au trecut aproximativ
câteva minute (martorul V.A. apreciază că au trecut 2,3 minute, maxim 5 minute)
până la efectuarea apelului la numărul de urgență 112; martorul V.G. a revenit
asupra declarațiilor inițiale și a precizat că, fiind la locuința sa,
inculpatul I.C.I. a consumat alcool în data de 2 aprilie 2010 într-un interval
orar situat orele 23,00 - 23,40 și că a consumat alcoolul din două înghițituri;
că, după ce a consumat alcoolul la locuința martorului V.G., inculpatul I.C.I.
nu s-a îndreptat direct spre domiciliul său, așa cum a susținut, în condițiile
în care în momentul accidentului el circula pe DN 68/A pe direcția dinspre
localitatea Făget.
Astfel, ținând cont
că în data de 3 aprilie 2010 la ora 0,09 a fost efectuat apelul la numărul de
urgență 112 prin care se raporta producerea acestui accident, s-a constatat că,
în mod indubitabil, accidentul produs de inculpatul I.C.I. a avut loc anterior,
în jurul orei 0,05 și că inculpatul I. a consumat cantitatea de 200 - 250 gr.
țuică de 60 - 65 de grade între orele 23,00 - 23,40.
Pe baza noilor date
rezultate din mijloacele de probă administrate și a datelor obiective rezultate
din testarea sa cu aparatul alcooltest și a rezultatelor stabilite din probele
biologice prelevate, s-a solicitat I.M.L.Timișoara să stabilească alcoolemia pe
care o avea inculpatul I.C.I. în data de 3 aprilie 2010 la ora 0,05.
Prin adresa din 14
decembrie 2011 I.M.L. Timișoara a comunicat că: din consumul declarat,
inculpatul I.C.I. ar fi realizat o alcoolemie maximă teoretică de 1,85 - 2,62
gr. la mie, iar maximul alcoolemiei ar fi fost atins la ora 0,10 - 00,25; din
corelarea datelor obținute prin efectuarea calculului teoretic cu valorile
stabilite prin analiză se constată o concordanță între alcoolemia teoretică
rezultată din datele de consum și valorile certe stabilite la analiză, în
limita de credibilitate a consumului declarat, în cazul ingestiei a 250 ml
țuică de 60 - 65 grade și o neconcordanță în cazul consumului a 200 ml țuică cu
aceeași tărie, ceea ce ar indica un consum de alcool în alte circumstanțe; că
alcoolemia maximă, după ingestia unei cantități de alcool pe stomacul gol, se
realizează după 30 - 45 de minute de la ultimul consum iar alcoolemiile
teoretice de 2,50 gr. la mie se obțin după consumul a 250 ml băutură de 60 - 65
grade la 30 - 45 minute de la consum; având în vedere datele indicate și ținând
cont de alcoolemiile găsite la analize, s-a apreciat că la ora 0,05 inculpatul
I.C.I. era în absorbție și ar fi putut avea o alcoolemie teoretică aproximativ
între 2,00 gr. la mie și 2,50 gr. la mie.
Examinându-se
concluziile acestui ultim raport de expertiză medico-legală privind
interpretarea retroactivă a alcoolemiei, efectuat cu privire la situația
inculpatului I.C.I., în raport cu celelalte mijloace de probă administrate în
cauză și cu datele medicale și științifice s-a constatat următoarele fapte
obiective: inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice și a fost
implicat într-un accident rutier la ora 0,05; la data de 3 aprilie 2010, ora
1,06, alcooltestul a indicat o valoare de 0,97 mg/l alcool în aerul expirat de
inculpat, ceea ce echivalează cu un nivel de alcool în sânge de aproximativ
2,00 gr. ‰; la data de 3 aprilie 2010, ora 1,15, inculpatul avea în sânge o
îmbibație alcoolică de 2,50 gr. ‰, iar după o oră, la 2,15, avea în sânge o
îmbibație alcoolică de 2,35 gr. ‰; nivelul de alcool din sângele inculpatului a
scăzut în mod constant cu 0,15 gr. ‰ în fiecare oră, deci acesta se afla în
faza de eliminare, iar la momentul producerii accidentului, mai mult de o oră
înaintea primei prelevări de probe biologice, acesta ar fi avut o alcoolemie de
aproximativ 2,35 gr. ‰, valoare situată în jurul alcoolemiei apreciate de
specialiștii de la I.M.L. între 2,00 - 2,50 gr. ‰ și confirmată de rezultatul
alcooltestului.
În ceea ce privește
credibilitatea declarațiilor inculpatului I.C.I. s-a constatat că acesta a
făcut declarații necorespunzătoare adevărului, indicând o altă oră de producere
a accidentului și alt interval orar de consum al alcoolului, situat după ora
reală la care avusese loc accidentul produs de el. Mai mult, deși inculpatul
susține că de la martorul V.G. a plecat direct acasă, în localitatea Răchita,
și că după 300 - 400 metri s-ar fi lovit cu un autoturism care venea din sens
opus, declarația sa nu corespunde realității, întrucât martorii au arătat că
accidentul a avut loc în dreptul Districtului de Drumuri, care se află pe DN
68A, la aproximativ 30 - 40 metri după intersecția cu drumul comunal care duce
spre localitatea Răchita, pe direcția de mers dinspre localitatea Făget spre
Timișoara.
Chiar inculpatul
I.C.I. a declarat, în momentul întocmirii procesului-verbal de constatare, că
"a condus autoturismul său din satul Răchita în Făget pentru a alimenta,
iar după a condus până în localitatea Dumbrava unde a produs un accident de
circulație", însușindu-și conținutul procesului-verbal pe care l-a semnat
fără a avea obiecțiuni.
Tot inculpatul a arătat
în fața instanței că a plecat de la martorul G. la ora 23.45 și că a băut
alcoolul cu 5 minute înainte de plecare, ceea ce însemnă că de la ora
consumului, până la momentul producerii accidentului au trecut cea. 25 de
minute, timp în care inculpatul nu s-a deplasat de la Dumbrava spre Răchita, ci
de la Dumbrava la Făget, unde a alimentat mașina cu combustibil, după care, la
întoarcere, pe raza localității Dumbrava, a produs accidentul rutier.
În ceea ce privește
argumentul invocat în apărare în sensul că nu ar fi fost respectat termenul de
trei zile stabilit prin Ordinul ministrului sănătății nr. 376/2006, în care
probele biologice prelevate și ținute în frigiderul poliției trebuiau depuse la
I.M.L. în vederea stabilirii alcoolemiei, fiind vorba despre o probă nelegal
administrată, așadar nulă, în condițiile art. 64 alin. (2) C. proc. pen.,
situație care impune achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d) C. proc.
pen., nu a putut fi primit de către instanță, întrucât, așa cum s-a arătat,
chiar dacă s-a depășit termenul prevăzut de lege, proba nu a fost alterată prin
păstrarea ei într-un frigider funcțional al poliției în condiții optime și prin
trecerea unui interval de 10 zile de la momentul recoltării și până la cel al
prelevării acesteia de către IML, așa cum rezultă din adresa din 27 iulie 2011.
În același sens,
apărarea inculpatului I. a invocat și faptul că nerespectarea acestui termen ar
fi fost avută în vedere de instanțele de judecată la dispunerea unor soluții
definitive de achitare, cu trimitere la Dosarul nr. 385/832/2009.
Sentința pronunțată
de Judecătoria Făget în Dosarul nr. 385/832/2009 în care s-a dispus, în temeiul
art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatului I.A.C. pentru comiterea
infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 a fost
pronunțată având în vedere alte aspecte decât cele privind nerespectarea
termenului de trei zile pentru depunerea probelor biologice la I.M.L. în acest
sens, din conținutul hotărârii reiese că instanța de judecată a constatat că
procedura de prelevare a probelor de sânge a fost viciată, existând încălcări
grave ale procedurii de recoltare a probelor biologice (nerecoltarea a două
probe de sânge, necompletarea corespunzătoare a procesului-verbal de prelevare,
a buletinului de analiză și a procesului-verbal de constatare), ceea ce a dus
la o imposibilitate de determinare în mod științific a alcoolemiei pe care o
avea I.A.C. la momentul producerii accidentului, fapt care i-a produs acestuia
o vătămare a intereselor sale legitime. Este adevărat că în cuprinsul hotărârii
respective se face vorbire și despre posibilitatea ca proba de sânge prelevată
să fi fost alterată deoarece a fost predată la I.M.L. după 10 zile în situația
în care nu s-au efectuat verificări pentru a se stabili dacă probele au fost
păstrate în frigider, însă din examinarea materialului probator administrat în
cauză față de inculpatul I. a reieșit că, în cazul acestuia, probele de sânge
au fost predate după 6 zile, dar pe perioada respectivă au fost păstrate în
frigider, fiind respectate normele legale privind modalitatea de păstrare a
probelor biologice în perioada de la recoltare până la predarea lor la I.M.L.,
iar I.M.L. Timișoara a considerat că probele respective nu au fost alterate,
motiv pentru care au procedat la prelucrarea lor și la stabilirea nivelului de
alcool existent. În acest sens, așa cum s-a mai arătat, este și adresa din 27
iulie 2011 a I.M.L. Timișoara în care se precizează că modul de recoltare,
ambalare și documentele însoțitoare au fost conforme reglementărilor în vigoare
și probele au fost considerate conforme; că scurgerea unui interval mai mare de
3 zile de la recoltare până la prezentarea la unitatea medico-legală nu
afectează rezultatele analizelor dacă probele au fost depozitate în frigider și
s-a păstrat integritatea și identitatea acestora; că rezultatul analizelor nu
este influențat cel puțin 15 zile. De altfel, în același sens s-a pronunțat
I.M.L. Timișoara și în adresa din 30 iunie 2010 comunicată Parchetului de pe
lângă Judecătoria Făget cu privire la dosarul care îl privea pe I.A.C..
Instanța a înlăturat
din probatoriu concluziile raportului de expertiză medico-legală privind
interpretarea retroactivă a alcoolemiei din 18 septembrie 2013, efectuală în
cursul cercetării judecătorești, la solicitarea inculpatului, conform cărora la
data de 3 aprilie 2010, la ora 0,05, numitul I.C. era în absorbție și ar fi
putut avea o alcoolemie teoretică aproximativ între 0,30 gr. ‰ și 0,45 gr. ‰,
sub rezerva veridicității declarației privind ora și intervalul de timp al
consumului de băutură.
Ori, s-a putut
observa, că acest rezultat a avut în vedere o altă greutate și înălțime a
inculpatului față de cea avută în vedere la momentul producerii accidentului
(60 Kg și 1,68 m înălțime, față de 65 Kg și 1,59 m înălțime declarate inițial),
iar din probe a rezultat faptul că, consumul de alcool nu a avut loc cu 5
minute înainte de accident (interval care a fost luat în calcul la efectuarea
acestui din urmă raport de expertiză), ci cu cca. 25 - 30 minute înainte de
accident.
Așadar, analizându-se
întreg conținutul materialului probator administrat în cauză, prin coroborarea
declarațiilor de martori, cu rezultatul alcooltestului, cu buletinul de analiză
toxicologică a alcoolemiei și cu cele precizate în cuprinsul rapoartelor
întocmite de I.M.L. Timișoara, a rezultat că, la momentul în care a condus
autoturismul pe drumurile publice și a produs un accident de circulație soldat
cu vătămarea corporală a martorului V.A. și cu avarierea autoturismului condus
de acesta, inculpatul I.C.I., a avut în sânge o alcoolemie certă de peste 0,80
gr. ‰ alcool pur.
II. Inculpatul C.C.I.
Inculpatul C.C.I.
este polițist în cadrul I.PJ.Timiș - Poliția orașului Făget - Formațiunea de
Poliție Rutieră, are avizul de poliție judiciară nr. 1030/C/2005 din 11 aprilie
2005 și avea gradul profesional de agent șef adjunct de poliție. În data de 2 -
3 aprilie 2010 inculpatul C.C.I. a fost planificat să efectueze serviciul de
permanență la locuința sa din acea perioadă, în satul Răchita.
La data de 3 aprilie
2010, la ora 0,10, dispecerul de serviciu din cadrul Poliției orașului Făget a
fost sesizat prin SNAU 112 cu privire la evenimentul rutier produs în
localitatea Dumbrava, iar, urmare a acestui apel, dispecerul l-a direcționat pe
inculpatul C.C.I. spre locul producerii accidentului, acesta făcând deplasarea
de la locuința sa. Timpul necesar inculpatului C.C.I. pentru ajungerea la locul
accidentului a fost estimat la 20 de minute, conform adresei din 2 noiembrie
2011 a Poliției orașului Făget. În cuprinsul aceleiași adrese se precizează că
evenimentul rutier a fost raportat la eșaloanele superioare, respectiv la
Dispeceratul Inspectoratului de Poliție al Județului Timiș, la ora 0,30, ceea
ce semnifică faptul că la ora respectivă echipajele de poliție se aflau la
locul accidentului. Odată cu direcționarea inculpatului C.C.I. spre locul
accidentului, dispecerul de serviciu a direcționat și echipa de intervenție din
cadrul Postului de poliție al comunei Dumbrava, comuna pe raza căreia s-a
produs accidentul, respectiv a martorei M.A., agent de poliție în cadrul
Postului de poliție al comunei Dumbrava.
Din adresa din 24
octombrie 2011 a Serviciului de Ambulanță al Județului Timiș și din fișa de
solicitare întocmită de lucrătorii din cadrul acestui Serviciu, rezultă că
solicitarea de intervenție a fost făcută la ora 0,08 și privea producerea, în
centrul comunei Dumbrava, a unui accident rutier cu o victimă și cu scandal; că
echipajul a ajuns la locul accidentului la ora 0,16; că au fost acordate
îngrijiri medicale martorului V.A., care prezenta o plagă tăiată la nivelul
gambei drepte; că de la locul intervenției s-a plecat la ora 0,32; că pacientul
a fost transportat la Spitalul orășenesc Făget, unde s-a ajuns la ora 0,39; că
la ora 1,07 intervenția echipajului de la ambulanță a fost finalizată,
pacientul fiind predat la camera de gardă.
La data de 3 aprilie
2010 inculpatul C.C.I., în calitate de agent de poliție, i-a testat cu aparatul
alcooltest pe cei doi conducători auto implicați în accident, la ora 1,03 pe
martorul V.A. și la ora 1,06 pe inculpatul I.C.I..
Având în vedere
rezultatul indicat de aparatul alcooltest, de 0,97 mg/L alcool în aerul expirat
de inculpatul I.C.I., inculpatul C.C.I. a completat cererea de analiză nr. x,
în cuprinsul căreia consemna că la ora 1,06 l-a testat pe inculpatul I.C.I. cu
aparatul alcooltest, care a indicat valoarea de 0,97 mg/L, și a solicitat
efectuarea analizei sângelui provenit de la inculpatul I.C.I. pentru stabilirea
gradului de îmbibație alcoolică.
Urmare a solicitării
formulate de inculpatul C.C.I., medicul de gardă de la Spitalul orășenesc Făget
a completat, la ora 1,15, procesul-verbal de prelevare a probelor de sânge de
la inculpatul I.C.I. și a întocmit buletinul de examinare clinică însoțitor al
prelevării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație
etilică a inculpatului I.. În cuprinsul acestui buletin a fost trecută ca oră a
evenimentului rutier ora 1,15, oră confirmată de inculpatul C.C.I. care a
semnat chiar sub această mențiune.
Au fost prelevate de
la inculpatul I.C.I. două probe de sânge, la interval de o oră, respectiv la
1,15 și 2,15, probele de sânge fiind sigilate cu sigiliul x, după care, așa cum
se prevede în procedurile interne, acestea i-au fost predate inculpatului
C.C.I. împreună cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a
probelor biologice și cu buletinul de examinare clinică, deoarece inculpatul
C.C.I. a fost lucrătorul de poliție care îl prezentase pe inculpatul I.C.I. la
Spital pentru prelevarea probelor biologice.
Din examinarea
mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că, după
prelevarea probelor biologice de la inculpatul I.C.I., agentul șef adjunct de
poliție C.C. a preluat de la Spitalul orășenesc Făget documentele și recipientele
care conțineau probele biologice prelevate, a depus probele biologice în
frigiderul existent la Poliția orașului Făget, după care nu și-a mai îndeplinit
obligația de serviciu de a transporta și preda acele probe biologice la I.M.L.
Timișoara în vederea stabilirii alcoolemiei inculpatului I..
Probele biologice
prelevate de la inculpatul I.C.I. au fost găsite, la data de 9 aprilie 2010, de
către ofițerul de serviciu de la Poliția orașului Făget, iar apoi au fost
transportate și predate la I.M.L. Timișoara de către lucrătorul desemnat de
conducătorul subunității.
Din adresa din 3
august 2011 a Poliției orașului Făget a rezultat că inculpatul C.C.I. a depus
probele biologice prelevate de la inculpatul I.C.I. în frigiderul unității,
aflat la camera ofițerului de serviciu, dar nu le-a mai preluat pentru a le
transporta la I.M.L. Timișoara, acestea fiind găsite, de către ofițerul de
serviciu, în dimineața zilei de 9 aprilie 2010 și fiind însoțite de cererea de
analiză și procesul-verbal de prelevare. De asemenea, s-a arătat că, în
conformitate cu dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Ordinul Ministrului
Sănătății nr. 346/2006, inculpatul C.C.I. îi revenea obligația de a transporta
probele biologice prelevate de la inculpatul I.C.I. și de a le depune, în cel
mai scurt timp, la I.M.L. Timișoara.
Prin adresa din 29
septembrie 2011 a Poliției orașului Făget s-a arătat că probele biologice erau
sigilate și și-au păstrat integritatea, etanșeitatea și identitatea; că
inculpatului C.C.I. îi revenea obligația de a le transporta și depune în cel
mai scurt timp la I.M.L. Timișoara și că acesta nu și-a îndeplinit
corespunzător atribuțiunile de serviciu, motiv pentru care a fost atenționat
verbal; că în cursul anului 2010 inculpatul C.C.I. a mai întârziat predarea
probelor biologice într-un alt dosar, motiv pentru care s-a dispus cercetarea
sa prealabilă în vederea constatării existenței unei abateri disciplinare; că
din referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de inculpatul C.C.I. în
dosarul penale nr. 173/P/2010 reiese că procesul-verbal de constatare a fost
încheiat în 3 aprilie 2010 la ora 1,00, oră la care lucrătorii de poliție s-au
sesizat că în localitatea Dumbrava s-a produs un eveniment rutier soldat cu
avarierea a două autovehicule, ocazie cu care au stabilit că inculpatul I.C.I.
a condus pe drumurile publice aflându-se sub influența băuturilor alcoolice.
Prin adresa din 1
martie 2012 a Poliției orașului Făget se precizează încă o dată că la nivelul
subunității, modalitatea de predare a probelor biologice la I.M.L. Timișoara
era cea prevăzută de art. 14 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătății nr.
376 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind
prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a
stării de influență a produselor ori substanțelor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului
conducătorilor de autovehicule și tramvaie, respectiv probele prelevate și
sigilate, împreună cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a
probelor biologice și al buletinului de examinare clinică, prevăzute în anexele
nr. 2 și 3 la prezentele norme metodologice, vor fi puse, după încheierea
procedurii de prelevare și examinare, la dispoziția polițistului, care le va
transporta și le va depune în cel mai scurt timp la instituțiile medico-legale
teritoriale, că inculpatul C.C.I. avea obligația să transporte și să depună
probele de sânge prelevate de la inculpatul I.C.I. la I.M.L. Timișoara și că
această prevedere era cunoscută de lucrătorii din cadrul subunității.
Cu privire la
accidentul rutier provocat de inculpatul I.C.I. și la constatările făcute
imediat după producerea accidentului, inculpatul C.C.I. a întocmit
procesul-verbal înregistrat în 6 aprilie 2010 la Poliția orașului Făget,
proces-verbal în cuprinsul căruia a consemnat inițial faptul că la 3 aprilie
2010, orele 0,30, în timp ce executa serviciul de patrulare supraveghere și
control al traficului pe DN 68/A Făget - Dumbrava - Traian Vuia, a constatat
faptul că în jurul orei 1,00 inculpatul I.C.I. a condus un autoturism
aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a consemnat declarația lui
I.C.I. în ceea ce privește cantitatea de alcool consumată și rata parcursă,
faptul că l-a testat pe I.C.I. cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de
0,97 mg/L în aerul expirat și că l-a condus pe acesta la spital pentru
recoltarea probelor biologice necesare stabilirii alcoolemiei.
Din examinarea
procesului-verbal întocmit de inculpatul C.C.I. s-a constatat că, în acel
moment, inculpatul I.C.I. a declarat că "a condus autoturismul său din
satul Răchita în Făget pentru a alimenta iar după a condus până în localitatea
Dumbrava unde a produs un accident de circulație."
De asemenea, s-a
constatat că, deși urmare a accidentului de circulație provocat de inculpatul
I.C.I., martorul V.A. suferise vătămări corporale, inculpatul C.C.I. nu a făcut
nicio mențiune privind vătămarea acestuia sau privind urmările accidentului de
circulație produs, iar martorul V.A. a fost trecut în procesul-verbal doar ca
martor asistent.
După recoltarea
probelor biologice și întocmirea procesului-verbal de constatare, inculpatul
C.C.I. a procedat, în jurul orei 3,00, la luarea unor declarații olografe de la
persoanele indicate în accident, V.A. și inculpatul I.C.I., declarații în
cuprinsul cărora, cu privire la ora producerii accidentului martorul V.A. nu a
făcut nicio referire, iar inculpatul I.C.I. a precizat că accidentul ar fi avut
loc în jurul orelor 0,30.
La data de 6 aprilie
2010, cauzei privindu-l pe inculpatul I.C.I. i-a fost atribui numărul unic
173/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget și, din examinarea
procesului-verbal prezentat de inculpatul C.C.I. la Parchet, se constată că, în
acel moment, pe procesul-verbal figura, ca oră a întocmirii constatării, ora
0,30, un exemplar al acestui proces fiind păstrat, în copie, la coperta
dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget și fiind atașat la
prezentul dosar. În ceea ce privește cifra "0" trecută la rubrica
"orele" din cuprinsul procesului-verbal încheiat, se constată că
aceasta a suferit unele modificări.
Cu privire la aceste
modificări efectuate în procesul-verbal aflat în litigiu a fost întocmit
Raportul de expertiză criminalistică nr. 190 din 19 decembrie 2012 al I.N.E.C.
- Laboratorul Interjudețean Timișoara, din cuprinsul căruia rezultă că cifra
"0" de la rubrica "orele" de pe actul în litigiu datat 3
aprilie 2010 a suferit modificări prin suprascrierea în partea stângă a
ovalului a unui traseu al cifrei "1".
S-a constatat însă
că, ulterior atribuirii numărului unic dosarului în care s-au efectuat
cercetări față de inculpatul I.C.I. sub aspectul comiterii infracțiunii prev.
de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, inculpatul C.C.I. a modificat
încă o dată procesul-verbal de constatare, în ceea ce privește ora la care a
fost constatată fapta imputată, prin bararea cu o linie dublă a cifrelor
trecute la rubrica "orele" din cuprinsul procesului-verbal încheiat
și prin inserarea în spațiul rămas, la aceeași rubrică, a cifrelor "1,00".
După formarea
dosarului penal pe numele inculpatului I.C.I., inculpatul C.C.I., în calitate
de agentul șef adjunct de poliție în cadrul Formațiunii Poliție Rutieră a
Poliției orașului Făget, a fost desemnat cu efectuarea urmăririi penale în
cauza privindu-l pe inculpatul I.C.I..
În această calitate,
deși cunoștea că accidentul avusese loc înainte de ora 0,10, ora la care a fost
anunțat despre producerea evenimentului rutier în care a fost implicat
inculpatul I.C.I., inculpatul C.C.I. a procedat la efectuarea actelor
procedurale prin care a stabilit o altă stare de fapt decât cea reală,
respectiv faptul că inculpatul I.C.I. ar fi consumat băuturi alcoolice în 3
aprilie 2010 între orele 0,10 - 00,25, că la ora 0,30 ar fi plecat de la
domiciliul martorului V.G. pentru a se deplasa pe ruta Dumbrava - Răchita, că
lucrătorii de poliție s-ar fi sesizat la ora 1,00 în legătură cu accidentul
produs, că accidentul ar fi avut loc la ora 0,30.
Pentru a confirma
declarațiile inculpatului I.C.I., referitor la ora consumului de alcool, ora
producerii accidentului și faptul că se deplasa pe ruta Dumbrava - Răchita,
spre locuință, inculpatul C.C.I. a procedat la audierea martorului V.G., martor
indicat de inculpat, influențând conținutul declarației acestuia astfel încât
din declarația martorului să rezulte că inculpatul, cu care ar fi fost prieten,
s-ar fi aflat la locuința sa din comuna Dumbrava între orele 0,10 - 00,25,
fiind invitat de el și că la ora 0,25 ar fi consumat alcool după care s-ar fi
urcat în autoturism și ar fi plecat spre domiciliul său din comuna Răchita.
Declarația dată de
martorul V.G. în fața inculpatul C.C.I. confirma varianta inculpatului I., așa
cum reiese din declarațiile sale date, după ziua în care s-a produs accidentul,
în fața inculpatului C.C.I.. în acest sens, din examinarea declarației olografe
date de martorul V.G., declarație pe care inculpatul C.C.I. a făcut următoarele
mențiuni "dată în fața noastră azi 3 aprilie 2010", confirmată prin
semnătură și aplicarea ștampilei oficiale a poliție, se constatată că, în ceea
ce privește momentul în care inculpatul I.C.I. s-ar fi urcat la volanul
mașinii, ora indicată a suferit aceleași modificări cu cele suferite de
procesul-verbal. În acest sens se constată că inițial martorul a trecut cifrele
"1,00" după care peste aceste cifre a scris "00,30". La
data de 19 ianuarie 2011 inculpatul C.C.I. a procedat la reaudierea, pe
formular înseriat, a martorului V.G., ocazie cu care pe declarația acestuia a
consemnat faptul că inculpatul I.C.I. ar fi consumat alcool la domiciliul său
la ora 0,25 după care s-ar fi urcat la volan și ar fi pornit spre Răchita.
Fiind reaudiat de
către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget, martorul
V.G. și-a schimbat declarația, precizând că inculpatul I.C.I. a venit la
domiciliul său în jurul orei 23,00; că nu îl cunoaște prea bine; că inculpatul
I.C.I. a venit la el acasă ca să-i ceară împrumut microbuzul și el l-a refuzat;
că a stat la domiciliul său aproximativ 30 - 45 minute; că l-a servit cu un
pahar de palincă pe care a consumat-o cu aproximativ 10 minute înainte de a
pleca, golind paharul din două înghițituri, într-un interval scurt de timp,
ceea ce l-a făcut să se înroșească la față imediat.
De asemenea, fiind
reaudiat în prezenta cauză, martorul V.G. a precizat că nu este în relații de
prietenie cu inculpatul I.C.I. căruia nu îi cunoștea decât porecla; că anterior
incidentului îl cunoștea doar din vedere, fiind client la barul său și fiind
consătean din satul Răchita ce aparține comunei Dumbrava; că în jurul orei
23,00 acesta a venit la el acasă și i-a cerut împrumut microbuzul, dar l-a
refuzat deoarece nu era în relații atât de bune cu el încât să-i împrumute
mașina; că, în timp ce discutau, l-a servit cu un pahar de 200 - 250 ml țuică
de casă cu o tărie apreciată de el la peste 60 grade; că inculpatul I. a băut
paharul din două înghițituri; că a stat la el 30 - 40 minute; că l-a văzut
urcându-se la volan și plecând pe drumul național, martorul crezând că merge
acasă; că a doua zi a văzut că fusese implicat într-un accident și mașina lui
era în afara carosabilului în zona Districtului de Drumuri, pe drumul național
cam la 30 metri de intersecția cu drumul care duce spre localitatea Răchita, pe
direcția spre Lugoj; că dacă inculpatul s-ar fi dus direct acasă ar fi urmat
drumul înainte și doar ar fi traversat drumul național deoarece localitatea
Răchita se află în continuarea drumului care trece prin dreptul casei lui; că
de la el de acasă până la drumul național inculpatul I.C.I. ar fi trebuit să
ajungă într-un interval mai mic de 5 minute; că după câteva zile a fost căutat
de inculpatul I.C.I. care i-a cerut să meargă la poliție la inculpatul C.C.I.
și să declare că înainte de accident a fost la el acasă unde a băut alcool
înainte de pleca; că inculpatul I.C.I. l-a dus la poliție la Făget în biroul
inculpatul C.C.I. pe care îl cunoștea anterior deoarece este din Răchita; că
inculpatul C.C.I. i-a cerut să dea o declarație despre cum a băut inculpatul
I.C.I. înainte de producerea accidentului iar, atunci când i-a spus că nu știe
exact orele la care să facă referire, inculpatul C.C.I. i-a spus să scrie că
"știm noi orele", cerându-i să scrie așa cum îi indică el, respectiv
faptul că inculpatul I.C.I. a venit la el acasă la ora 0,10 și a plecat în
jurul orei 0,30; că inițial inculpatul C.C.I. i-a spus să scrie că inculpatul
I.C.I. a plecat de la el de acasă la ora 1,00, dar apoi, în prezența sa, cei
doi au discutat stabilind că ora 1,00 nu este bună și inculpatul C.C.I. i-a
cerut să scrie peste ora 0,30, sens în care el și-a modificat declarația
olografa; că după un timp inculpatul C.C.I. l-a chemat din nou la poliție
pentru a semna o declarație pe formular; că atunci când a fost chemat la
parchet a declarat intervalul orar real. Martorul V.G. a precizat că nu crede
că putea să dea declarație în 3 aprilie 2010 și apreciază că a dat acea
declarație olografa cel puțin la o săptămână după producerea accidentului și că
nu poate oferi o explicație pentru faptul că inițial a susținut că este prieten
cu inculpatul I.C.I. și pentru că și-a menținut acea primă declarație olografa
însă a precizat că, încă de când a fost audiat de procurorii de la Parchetul de
pe lângă Judecătoria Făget, a indicat intervalele orare reale la care
inculpatul I.C.I. s-a aflat la domiciliul său și a consumat alcool. Pe
declarația olografa martorul V.G. nu a trecut nicio dată.
Pe parcursul
efectuării urmăririi penale, inculpatul C.C.I. a procedat la 19 ianuarie 2011
la audierea, pe formular înseriat, a martorului V.A.. Declarația martorului
V.A. a fost consemnată de inculpatul C.C.I. care, în cuprinsul declarației, a
făcut următoarea mențiune "declar că accidentul de circulație s-a
întâmplat la ora 0,30 pe DN 68/A în localitatea Dumbrava". După
consemnarea declarației, martorul V.A. și-a însușit conținutul și a semnat-o.
Fiind reaudiat în
prezenta cauză, martorul V.A., care a fost trecut și ca martor asistent la
procesul-verbal de constatare întocmit de inculpatul C.C.I., a precizat că,
atunci când a semnat procesul-verbal nu a remarcat orele trecute de polițist și
că nu își explică de ce și-a însușit declarația în care era consemnată ca oră a
accidentului ora 0,30.
Martorul V.A. a
precizat că apreciază că la 2 - 3 minute după producerea impactului a oprit o
altă mașină care trecea pe acolo și persoanele din mașină au sunat la 112
aproape imediat după ce au oprit, iar ambulanța și o mașină a poliției au venit
după aproximativ 15 - 20 minute de la producerea accidentului și la aproximativ
10 minute de când se sunase la 112.
Pe parcursul
efectuării urmăririi penale față de el, inculpatul I.C.I. a formulat o cerere,
care poartă data de 27 iulie 2001, în care solicita recalcularea alcoolemiei,
odată cu cererea depunând și facturi emise I.M.L. Timișoara în 4 mai 2010 și 26
iulie 2010 pentru a dovedi că achitase sumele necesare calculării și
recalculării alcoolemiei.
Urmare a acestei
cereri de probațiune formulate de inculpatul I.C.I., inculpatul C.C.I. a
întocmit, în 27 iulie 2010, un proces-verbal în cuprinsul căruia a consemnat că
s-ar fi deplasat cu acesta la Spitalul Orășenesc Făget unde s-a procedat la
măsurarea și cântărirea inculpatul I.C.I..
Tot la 27 iulie 2010
inculpatul C.C.I. a întocmit o ordonanță prin care a dispus admiterea cererii
formulate în aceeași zi de inculpatul I.C.I. privind recalcularea alcoolemiei
și o altă ordonanță prin care dispunea efectuarea unei expertize medico-legale
de interpretare a alcoolemiei de către Comisia din cadrul I.M.L. Timișoara. În
cuprinsul acestei ultime ordonanțe inculpatul C.C.I. preciza faptul că
inculpatul I.C.I. ar fi provocat accidentul în 3 aprilie 2010 la orele 0,30, că
din declarațiile sale rezultă că a consumat alcool în 3 aprilie 2010 între
orele 0,10 - 0,25 și solicita să se recalculeze alcoolemia inculpatului la
orele 0,30 pentru data de 3 aprilie 2010, ori să se interpreteze faza
toxicocinetică în care s-a aflat inculpatul la ora depistării în trafic, ora
accidentului, în raport de datele reținute în cererea de probațiune, cererea
inculpatul I. fiind anexată ordonanței pentru a fi avută în vedere la
efectuarea expertizei.
Astfel, la data de 28
iulie 2010, Comisia pentru interpretarea alcoolemiei din cadrul I.M.L.
Timișoara a întocmit Raportul de expertiză medico-legală privind interpretarea
retroactivă a alcoolemiei în care, pe baza datelor indicate de inculpatul
C.C.I. în sensul celor descrise anterior, s-a concluzionat că la 3 aprilie 2010
la ora 0,30 inculpatul I.C.I. era în absorbție și ar fi putut avea o alcoolemie
teoretică de aproximativ 0,75 gr. ‰, sub rezerva veridicității declarației
privind ora și intervalul de timp al consumului de alcool.
Ca urmare a
modificării de către inculpatul C.C.I. a orei producerii accidentului și a orei
de consum a alcoolului, alcoolemia inculpatul I.C.I. stabilită la ora
solicitată de agentul șef adjunct de poliție C.C.I. a fost de 0,75 gr. ‰. Ca
urmare, prin Ordonanța nr. 173/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria
Făget, față de inculpatul I.C.I. a fost dispusă, în temeiul art. 10 lit. b) C.
proc. pen., o soluție de netrimitere în judecată, respectiv scoaterea de sub
urmărire penală sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1)
din O.U.G. nr. 195/2002.
S-a constatat astfel
că, după comiterea faptei de către inculpatul I., pe parcursul efectuării
urmăririi penale, fără a avea o înțelegere stabilită înainte cu acesta, prin
acte comisive, l-a ajutat pe inculpatul I. să zădărnicească urmărirea penală.
Prin faptele sale, inculpatul C.C.I. a desfășurat o activitate îndreptată în
mod categoric împotriva actelor de înfăptuire a justiției, iar faptele sale au
constituit o piedică reală în realizarea scopului legii penale.
Declarația
inculpatului C. care nu a recunoscut săvârșirea faptelor de care este acuzat
(arătând că nu avea obligația legală de a transporta sângele la IML, că nu a
sugerat martorului V.G. o anumită oră la care s-ar fi produs accidentul și că
nu ar fi modificat în niciun fel procesul-verbal de constatare cu privire la
accident) vine în contradicție cu elementele mai sus analizate, astfel că nu a
putut fi reținută.
Având în vedere cele de
mai sus, rezultă că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă în
mod indubitabil faptul că inculpatul C.C.I., în calitate de agent șef adjunct
de poliție, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu ce îi reveneau în
legătură cu cercetarea faptei imputate inculpatului I.C.I. a falsificat
procesul-verbal de constatare întocmit pe numele inculpatului I. și, prin modul
în care a administrat probatoriul în cauză, a urmărit favorizarea acestuia
pentru a-l ajuta să scape de răspunderea penală.
Împotriva sentinței
Tribunalului Timiș a declarat apel inculpatul C.C.I. care nu a fost motivat în
scris și inculpatul nu s-a prezentat pentru susținerea acestuia.
Prin concluziile
formulate, apărătorul din oficiu a solicitat admiterea apelului, fără a
prezenta motivele pentru care consideră că sentința este netemeinică sau
nelegală.
Prin Decizia penală
nr. 237/A din 9 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția
penală s-a dispus, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respingerea
ca nefondat a apelului declarat de inculpatul C.C.I. împotriva Sentinței penale
nr. 371/PI din 9 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția penală,
în Dosarul nr. 6575/30/2013.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de
300 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune
astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut următoarele:
Din probatoriul
administrat în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești rezultă că
inculpatul C.C.I., în calitate de agent de poliție, cu ocazia exercitării
atribuțiilor de serviciu în legătură cu cercetarea inculpatului I.C.I. pentru
săvârșirea unei infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală, a falsificat
procesul-verbal de constatare cu prilejul întocmirii acestuia, atestând fapte
necorespunzătoare, respectiv ora la care a fost sesizat cu privire la
accidentul produs pe raza localității Dumbrava, a omis cu știință să consemneze