ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1557/2014

Asupra recursurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 56 din 12 aprilie 2013, Tribunalul Mehedinți, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.I.I., cetățenie română, fără ocupație, fără loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori, fără antecedente penale, la 1 an și 10 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal și cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul B.I.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 10 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 10 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.

S-a făcut aplicarea art. 359 C. proc. pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C. pen. a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv din 01 martie 2012 până la 08 martie 2012.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M.C., , cetățean român, fără ocupație, fără loc de muncă, căsătorit, 2 copii minori, fără antecedente penale, la 1 an și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 1 an și 4 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul P.M.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.

S-a făcut aplicarea art. 359 C. proc. pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C. pen. a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv din 01 martie 2012 până la 08 martie 2012.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea, în favoarea statului, a unui număr de: 950 pachete cu țigări marca P.M., 2200 pachete cu țigări marca V. și 6680 pachete cu țigări marca F., depuse la STPF Mehedinți, conform dovezii de primire din 01 martie 2012 - aflată la dosar.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara și au fost obligați în solidar inculpații B.I.I., P.M.C. și V.T. să achite părții civile suma de 109.475 RON reprezentând taxe vamale, accize și T.V.A., la care se adaugă majorări de întârziere, dobânzi și penalități aferente până la data plății efective. Au fost obligați inculpații B.I.I. și P.M.C. la câte 4.500 RON cheltuieli judiciare statului. A fost obligat inculpatul V.T. la 80 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 16 martie 2012, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinți, sub nr. 2693/101/2012, rechizitoriului D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinți nr. 26/D/P/2012, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților B.I.I., P.M.C. și V.T., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) și i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, și complicitate la infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.

S-a reținut că la data de 29 februarie 2012, între orele 16:00 - 22:00, ofițeri și subofițeri din cadrul Serviciului Teritorial de Frontieră Mehedinți au supravegheat frontiera de stat a țării noastre, cu ajutorul "autospecialei de termoviziune" aflată în dotarea instituției, circumstanțe în care în jurul orei 19.00 lucrătorii de poliție, au observat o ambarcațiune (barcă cu motor) care traversa fără drept Fluviul Dunărea - pe linia de demarcație între țara noastră și țara vecină - Republica Serbia.

Pe malul românesc al fluviului Dunărea, ambarcațiunea de proveniență sârbească era așteptată de cca. 6 persoane, că odată ajunsă pe malul românesc, din barcă, atât conducătorul acesteia "cetățeanul sârb" cât și cetățenii români, au descărcat foarte rapid "colete voluminoase de culoare neagră" pe care le-au ascuns într-o grădină situată la aproximativ 40 de m de mal.

Operațiunea de descărcare, fiind foarte rapidă a existat indiciul în privința unei înțelegeri prealabile cu roluri prestabilite între membrii grupului, întrucât barca a reușit să revină pe malul sârbesc al fluviului Dunărea și dintre cele 6 persoane care au așteptat-o, organele de poliție au reușit să imobilizeze trei persoane, celelalte persoane nefiind identificate la acel moment.

În momentul intervenției organelor de poliție, au fost identificați cei trei inculpați B.I.I., P.M.C. și V.T., iar pe malul românesc, au fost depistate, ascunse într-o grădină, un număr de 950 pachete țigări marca P.M., 2200 pachete țigări V. și 6680 pachete țigări marca F., toate pachetele, purtând timbrul fiscal cu inscripția "Republica Serbia".

Pachetele cu țigări au fost indisponibilizate și depuse la camera cu corpuri delicte în vederea confiscării de către instanță.

Potrivit rechizitoriului întocmit, întreaga operațiune de intrare fără drept în țară prin trecerea frauduloasă a fluviului Dunărea, descărcarea coletelor cu țigări și revenirea pe malul sârbesc, a fost probată și cu înregistrările de pe CD-ul din 29 februarie 2012.

Fiind audiați inculpații, de către organele de poliție, imediat după prinderea în flagrant, dar înainte de a li se aduce la cunoștință învinuirea, potrivit art. 6 C. proc. pen., inculpații B.I.I. și V.T. au recunoscut că o persoană necunoscută le-a cerut să se deplaseze pe malul Dunării pentru a o ajuta să transporte niște colete. Inculpatul P.M.C. a recunoscut, de asemenea, că s-a deplasat pe malul Dunării la cererea inculpatului B.I.M. pentru a-l ajuta să transporte niște colete.

Fiind audiați de procuror, cei trei și-au exercitat dreptul la tăcere. În drept, s-a apreciat că fapta celor trei inculpați - B.I.I., P.M.C. și V.T. - de a se constitui într-un grup organizat având drept scop introducerea de țigări de contrabandă fără drept în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 și 7 din Legea nr. 39/2003.

S-a mai reținut că modul cum s-au desfășurat în spațiu acțiunile denotă existența unui grup format din cel puțin 7 persoane, cu roluri prestabilite. Astfel, s-a arătat că cetățeanul sârb procura în țara sa țigări mai ieftine decât în România, le transporta cu barca pe malul românesc, unde era așteptat de cel puțin un cetățean român, care la rândul său, identifica persoane în vederea descărcării rapide a țigările din barcă pentru a nu putea fi descoperiți.

S-a reținut, totodată, că fapta inculpaților de a ajuta pe cetățeanul sârb neidentificat încă, să intre fraudulos în țară prin trecerea ilegală a frontierei și să acosteze temporar barca pe malul românesc al fluviului Dunărea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

În acest sens, s-a reținut faptul că, semnificativ pentru existența infracțiunii sub forma complicității este faptul că unul din inculpați avea asupra sa lanternă, cu care îl anunța pe cetățeanul sârb să vină pe malul românesc. Astfel, s-a arătat că, fără aceste semnale, cetățeanul sârb nu putea traversa Dunărea cu barca.

S-a reținut, de asemenea, că faptele inculpaților de a ajuta pe cetățeanul sârb să introducă în țară prin orice mijloace bunuri, țigări, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, constituie infracțiunea de complicitate la contrabandă, fapte prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

De asemenea, s-a arătat că, așteptarea pe malul românesc a bărcii după ce în prealabil unul din membrii grupului, a dat semnalul cu lanterna potrivit căruia pe malul românesc "e liniște", descărcarea din barcă de țigări și ascunderea lor într-o grădină situată în apropierea malului fluviului Dunărea, denotă fără putință de tăgadă existența unei înțelegeri prealabile și pe cale de consecințe, reținerea complicității la contrabandă și nu tăinuirea.

Pe parcursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din 15 octombrie 2012, reprezentantul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinți a solicitat, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice pentru faptele comise de către cei trei inculpați, după cum urmează:

Pentru inculpatul B.I.I., s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de grup infracțional organizat, prev. de art. 2 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) și i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, și complicitate la infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., în infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen.; art. 26 C. pen., rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.

S-a motivat că aceasta este încadrarea juridică corectă, deoarece din probele administrate în cauză rezultă că a fost vorba despre o asociere instantanee între cei trei inculpați la săvârșirea faptelor. De asemenea, s-a mai precizat și faptul că pentru inculpatul B.I.I., instanța trebuie să rețină și infracțiunea de complicitate la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, întrucât acesta a recunoscut că l-a ajutat pe cetățeanul sârb să treacă țigările de contrabandă, de pe malul sârbesc pe malul românesc, luminând cu o lanternă.

Pentru inculpații P.M.C. și V.T., s-a solicitat în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către aceștia din infracțiunile de grup infracțional organizat, prev. de art. 2 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) și i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, și complicitate la infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., într-o infracțiune prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., și o infracțiune prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu art. 33 - 34 C. pen.

Referitor la această cerere de schimbare a încadrării juridice inculpații prin apărători nu au avut de formulat obiecțiuni, declarând că sunt de acord cu această solicitare de schimbare a încadrării juridice .

Inculpatul V.T. în prezența apărătorului său ales, a solicitat judecarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., instanța apreciind că cererea formulată este întemeiată.

Prin Sentința penală nr. 216 din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Mehedinți, s-a dispus condamnarea inculpatului V.T. la pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, cu interzicerea drep. prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen., în baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepse pe o durată de trei ani, reprezentând termen de încercare, în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

S-a disjuns judecarea cauzei în ce privește pe inculpații: B.I.I. și P.M.C. și latura civilă față de Ministerul Finanțelor Publice. Agenția Națională de Administrare Fiscală, ANV, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara și s-a fixat termen de judecată la data de 03 decembrie 2012, când au fost citate părțile respectiv cei doi inculpați B.I.I. și P.M.C. și partea civilă.

În urma disjungerii s-a creat astfel Dosarul penal cu nr. 10321/101/2012 al Tribunalului Mehedinți, iar la termenul din data de 16 ianuarie 2013, la cererea procurorului, instanța a dispus conceptarea și citarea în cauză a inculpatului V.T.

La termenul de judecată din 30 ianuarie 2013, au fost audiați inculpații B.I.I. și P.M.C.

La același termen de judecată, din 30 ianuarie 2013, întrucât, înainte de disjungere, instanța anterioară nu se pronunțase asupra cererii formulate, s-a repus în discuția părților cererea formulată de procuror în Dosarul nr. 2693/101/2012, la termenul de judecată din 15 octombrie 2012, cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a celor doi inculpați - B.I.I. și P.M.C.

Prin încheierea de ședință din data de 30 ianuarie 2013, instanța a admis cererea procurorului și, în baza art. în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, prin rechizitoriu, a celor doi inculpați, după cum urmează:

- pentru inculpatul B.I.I., s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile de grup infracțional organizat, prev. de art. 2 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) și i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, și complicitate la infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., în infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., art. 26 C. pen., rap.la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, și art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.

- pentru inculpatul P.M.C., s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile de grup infracțional organizat, prev. de art. 2 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) și i) din Legea nr. 508/2004, complicitate la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, și complicitate la infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 - 34 C. pen., într-o infracțiune prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., și o infracțiune prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind codul vamal, toate cu art. 33 - 34 C. pen.

Au fost audiați martorii: B.M. - propusă în apărare de inculpatul B. și G.A. - martor trecut în rechizitoriu.

La dosar au fost depuse și cazierele judiciare actualizate ale celor doi inculpați.

La termenul din 21 martie 2013, s-a dispus citarea părții civile Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut că starea de fapt reținută în cuprinsul rechizitoriului corespunde probelor administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

În acest sens au fost invocate, procesul-verbal încheiat de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara - Serviciul Teritorial Mehedinți, la data de 29 februarie 2012, declarațiile inculpaților B.I.I., P.M.C. și V.T., precum și înregistrarea pe CD-ul din 29 februarie 2012.

În raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 din Legea nr. 508/2004, art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 323 alin. (1) C. pen., art. 26 C. pen., . 270 alin. (1) și 274 C. vam. - Legea nr. 86/2006 și art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și de starea de fapt reținută de instanță pe baza probelor de la dosar, s-a apreciat că fapta inculpaților B.I.I. și P.M.C. de a accepta ca în schimbul unor sume de câte 100 RON să descarce țigări de contrabandă, pe malul românesc, dintr-o barcă (condusă de un cetățean sârb, neidentificat încă) ce venea din Republica Serbia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup pentru săvârșire de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. și nu ale infracțiunii de grup infracțional organizat, prev. de art. 2 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 12 alin. (1) lit. j) și i) din Legea nr. 508/2004, cum s-a dispus trimiterea lor în judecată prin rechizitoriu, motiv pentru care s-a și schimbat în acest sens încadrarea juridică la termenul de judecată din 30 ianuarie 2013.

Instanța nu a putut reține încadrarea juridică efectuată de procuror, prin rechizitoriu, întrucât din probele dosarului nu a rezultat că cei trei inculpați și celelalte 3 persoane care au reușit să fugă și încă nu au fost identificate și reținute de poliție s-au constituit într-un grup infracțional organizat așa cum este definit de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 39/2003.

Ba mai mult, așa cum a rezultat din depozițiile celor trei inculpați, grupul lor a fost format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni, grup care nu avea continuitate sau o structură determinată, inculpații, prin activitatea lor, sprijinind astfel, în calitate de complici, pe celelalte trei persoane necunoscute, dintre care unul - probabil cetățeanul sârb - era autorul, în comiterea infracțiunii de contrabandă cu țigări.

De asemenea, fapta inculpatului B.I.I., de a ajuta pe cetățeanul sârb, neidentificat încă (făcând semne luminoase cu o lanternă), să intre fraudulos în țară prin trecerea ilegală a frontierei și să acosteze temporar pe malul românesc al fluviului Dunărea, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat, faptă prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. 105/2001.

Faptele celor doi inculpați de a ajuta pe cetățeanul sârb să introducă în țară, prin orice mijloace, țigări cu timbru fiscal de Serbia, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, constituie infracțiunea de complicitate la contrabandă, faptă prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal.

Deși infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a fost reținută, prin rechizitoriu și în sarcina inculpatului P.M.C., cum din probe nu a rezultat că și acest inculpat ar fi dat vreun ajutor în vreun fel cetățeanului sârb să treacă fraudulos frontiera, prin încheierea menționată anterior, din 30 ianuarie 2013 s-a schimbat încadrarea juridică, reținându-se față de inculpatul P.M.C. doar două infracțiuni - art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., și art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal, toate cu art. 33 - 34 C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, gradul de pericol social al acestor fapte dat de împrejurările în care s-au comis și de contribuția acestor inculpați, care au calitatea de complici, autorul nefiind încă identificat dar și persoana inculpaților care nu mai au antecedente penale și au avut o atitudine procesuală sinceră.

Tot la individualizare s-au mai avut în vedere și concluziile cuprinse în referatele de evaluare întocmite de referenții Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți. Astfel în ceea ce-l privește pe inculpatul B.I.I., din referatul de evaluare a rezultat că inculpatul a avut un comportament bun înainte de comiterea faptei, are calificare profesională, de electrician, iar în prezent obține venituri din munca în construcții, este căsătorit și are în întreținere doi minori, are o relație bună cu soția și cu tatăl său, referentul concluzionând că inculpatul B. are șanse de reabilitare comportamentală condiționată de o mai eficientă gestionare a situațiilor de viață cu care se confruntă.

Referitor la inculpatul P.M.C., referentul a concluzionat că are perspective de reabilitare comportamentală întrucât se află la prima abatere penală și beneficiază de sprijin din partea familiei. Tot din referat a mai rezultat că inculpatul P.M.C., are 11 clase și calificare de mecanic vulcanizator, după terminarea studiilor a lucrat ca motostivuitor la Fabrica de Anvelope timp de 2 ani și de aproximativ 3 ani își administrează propria afacere în sensul că comercializează anvelope second-hand direct de la locuința sa. Inculpatul este căsătorit și are în întreținere doi copii minori.

În raport de toate aceste stări, situații și împrejurări s-a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate sub limita minimă prevăzută de lege, prin reținerea circumstanțelor atenuate judiciare, prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., față de fiecare inculpat, pentru faptele comise sunt de natură a duce la reeducarea acestora.

Instanța a reținut față de fiecare dintre cei doi inculpați - B.I.I. și P.M.C., circumstanța atenuată judiciară, prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., constând în conduita bună a inculpaților înainte de săvârșirea infracțiunii demonstrată de lipsa antecedentelor penale și de faptul că au o calificare profesională, având în întreținere fiecare câte 2 copii minori.

Deși pentru infracțiunea de contrabandă legea - Codul vamal - prevede obligatoriu și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cum instanța a aplicat fiecăruia dintre cei doi inculpați pedepse sub limita de 2 ani închisoare, față de dispozițiile art. 65 alin. (3) C. pen. (care prevede obligatoriu cuantumul pedepsei principale de cel puțin 2 ani închisoare), nu s-a mai aplicat și pedeapsă complementară pentru această infracțiune.

De asemenea, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins și prin aplicarea disp. art. 81 - 82 C. pen., în sensul suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați.

În ceea ce privește latura civilă, s-a reținut că la termenul din 21 martie 2013, în Dosarul nr. 2693/101/2012, Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, a depus la dosar adresa din 28 septembrie 2012, prin care a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 109.475 RON (din care 16.991 RON taxe vamale, 65.585 RON accize și 26.899 RON TVA) plus obligații de plată accesorii (dobânzi, majorări de întârziere, penalități, etc.) până la data achitării integrale a sumei datorate, stabilite conform prev. art. 119, 120 și urm. din O.G. nr. 92/2003.

Deși cei trei inculpați, prin apărătorii lor s-au apărat de maniera că odată ce țigările de contrabandă au fost confiscate, datoria vamală s-ar fi stins, instanța nu a împărtășit această opinie.

Confiscarea bunurilor care au făcut obiectul infracțiunii s-a apreciat că nu echivalează cu stingerea datoriei vamale, născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul României și implicit al Comunității Europene.

În acest sens au fost invocate dispozițiile art. 4 pct. 13 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, dispozițiile art. 224 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României,dispozițiile art. 202 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, Hotărârea Curții Europene de Justiție dată în cauza 24-58 din data de 01 iulie 1969 având ca părți Comisia Comunității Europene împotriva Italiei, art. 151

1

,151

2

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 131 lit. a) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, art. 206

5

lit. b) din C. fisc. - Legea nr. 571/2003, art. 206

6

și 206

7

lit. d) din C. fisc., art. 119 coroborat cu art. 120 și art. 120

1

C. proc. fisc.

S-a arătat, totodată, că prin hotărârea din 02 aprilie 2009, dată în cauza C-459 din 7 Curtea Europeană de Justiție a statuat că: "pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu" și că în prezenta cauză această cerință nu este îndeplinită de vreme ce țigările de contrabandă au fost introduse în țară prin trecerea ilegală a frontierei de către cetățeanul sârb rămas neidentificat.

Având în vedere aceste dispoziții legale și practica Curții Europene de Justiție, precum și calculul efectuat de partea civilă cf. adresei nr. 29411/2012, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara și au fost obligați în solidar, inculpații B.I.I., P.M.C. și V.T. să achite părții civile suma de 109.475 RON reprezentând taxe vamale, accize și T.V.A., la care se adaugă majorări de întârziere, dobânzi și penalități aferente până la data plății efective.

În baza art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. rap. la 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecăruia dintre cei doi inculpați, reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 01 martie 2012 până la 08 martie 2012.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea în favoarea statului, a unui număr de: 950 pachete cu țigări marca P.M., 2200 pachete cu țigări marca V. și 6680 pachete cu țigări marca F., depuse la STPF Mehedinți, conform dovezii de primire din 01 martie 2012.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații P.M.C. și V.T. solicitând admiterea apelurilor declarate, desființarea hotărârii primei instanțe și pe fond, modificarea acesteia în sensul următoarelor critici:

- în mod greșit a fost condamnat inculpatul P.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu există. În acest sens, s-a precizat că din probele administrate în cauză nu rezultă că între coinculpați a existat o înțelegere prealabilă săvârșirii faptei de contrabandă și că deși organele de urmărire penală au susținut că la comiterea faptei au participat șase persoane, planșele foto efectuate în cauză contrazic această versiune.

- sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a arătat că în mod greșit prima instanță i-a obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 109.475 RON, întrucât pachetele de țigări nu erau destinate acestora, ei fiind simpli manipulanți și au fost ridicate de organele de poliție. S-a precizat că partea civilă a solicitat o sumă mai mare decât valoarea bunurilor confiscate.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, din oficiu în limitele conferite de lege și în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, Curtea a constatat că apelurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Din probele administrate în cauză, pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, a rezultat că în ziua de 29 februarie 2012 în jurul orei 19:00, inculpații P.M.C., V.T. și B.I.I., împreună cu alte trei persoane care au rămas neidentificate, au descărcat dintr-o ambarcațiune de proveniență sârbească mai multe colete cu țigări care purtau timbru fiscal cu inscripția Republica Serbia.

Coletele au fost ascunse într-o grădină situată la aproximativ 40 de metri de malul fluviului Dunărea.

Deși inculpatul P.M.C. a negat faptul că ar fi cunoscut conținutul coletelor care au fost descărcate din ambarcațiunea sârbească și ascunse pe malul fluviului și că între el și ceilalți participanți la săvârșirea faptei ar fi existat o înțelegere prealabilă, din modul în care s-au comis faptele a rezultat că acesta a cunoscut conținutul coletelor pe care le-a descărcat și a intenționat prin activitatea desfășurată să se sustragă de la plata datoriei vamale prin introducerea în mod ilegal pe teritoriul României a unor țigări purtând timbru fiscal cu inscripția Republica Serbia.

În acest sens, instanța a avut în vedere faptul că actele materiale desfășurate de către cei trei inculpați au avut loc pe timp de noapte, într-o zonă în care nu există punct vamal și dintr-o ambarcațiune a cărei proveniență a fost cunoscută de către aceștia.

În acest context, Curtea a apreciat că în cauză a fost săvârșită și infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. întrucât chiar dacă inculpații nu au executat acte materiale specifice asocierii, inițierii sau aderării la o asociere constituită în vederea săvârșirii unei infracțiuni, prin ajutorul pe care l-au dat descărcând pachetele de țigări din ambarcațiunea sârbească au sprijinit o astfel de asociere.

Prin urmare, cum pentru existența laturii obiective a infracțiunii menționate este suficientă comiterea oricăreia dintre modalitățile enumerate mai sus, Curtea constată că este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. și pe cale de consecință, în mod corect prima instanță a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracțiune.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea a apreciat, de asemenea, că în mod corect prima instanță a dispus obligarea în solidar a inculpaților la plata sumei de 109.475 RON, reprezentând taxe vamale, accize și TVA, la care s-au adăugat majorări de întârziere, dobânzi și penalități aferente până la data plății efective.

S-a reținut că nu poate fi susținută opinia conform căreia datoria vamală s-a stins prin confiscarea bunurilor introduse ilegal în țară, opinie consacrată de interpretarea art. 233 parag. 1 lit. b) din Regulamentul nr. 2913/1992 al Consiliului de Instituire a Regimului Vamal care prevede că o datorie vamală se stinge "în cazul în care mărfurile pentru care a luat naștere o datorie vamală în conformitate cu art. 202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor neregulată și confiscate simultan sau ulterior". Cu privire la această prevedere comunitară, instanța de apel a reținut că prin hotărârea pronunțată la data de 2 aprilie 2009 în cauza C-459/2007 (Veli Elshan contra Hauptzollamt Linz), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că pentru a determina stingerea datoriei vamale punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.

Prin urmare, câtă vreme țigările au fost introduse în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat, datoria vamală nu se stinge prin confiscarea acestora.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., apelurile declarate de inculpații P.M.C. și V.T., au fost respinse ca nefondate, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiecare dintre inculpați a fost obligat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 300 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu și a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii, inculpații P.M.C. și V.T. au declarat recursul în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate atât în latura penală cât și în cea civilă primul, iar inculpatul V.T., doar în latura civilă, față de împrejurarea că latura penală a cauzei cu privire la acest inculpat este definitivă.

- Inculpatul P.M.C. a criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen. și a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru ambele fapte pentru care a fost condamnat. S-a apreciat că pentru ambele fapte lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunilor, și anume intenția.

În privința infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen., s-a apreciat că din probele administrate nu a rezultat că între inculpați a existat o înțelegere prealabilă săvârșirii infracțiunii și deși organele de urmărire penală au susținut că au fost șase persoane prezente, planșele foto infirmă această versiune.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a arătat că în mod greșit au fost obligați recurenții la plata sumei de 109.475 RON, deoarece pachetele de țigări nu erau destinate lor, ei erau simpli manipulanți și au fost ridicate de organele de poliție. S-a mai arătat că partea civilă a solicitat o sumă de bani mai mare decât valoarea bunurilor confiscate.

În privința infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) din Legea 86/2006 combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a menționat că recurentul nu a făcut altceva decât să descarce țigări dintr-o barcă, le-a manipulat în schimbul sumei de 100 RON, neexistând intenția de a face contrabandă sau de ajuta la săvârșirea ei.

- Apărătorul inculpatului a opinat că art. 8 din Legea nr. 39/2003 a fost abrogat și nu se regăsește în prevederile art. 367 C. pen.

- Apărătorul inculpatului V.T., a solicitat admiterea recursului și exonerarea inculpatului de la plată în solidar a sumei de 109.475 RON, apreciind că datoria vamală s-a stins prin confiscare fiind aplicabil Regulamentul nr. 2913/1992 al Consiliului de Instituire a Regimului Vamal, art. 233, parag. 1 lit. b), latura civilă fiind stinsă, chiar dacă este vorba de săvârșirea unei infracțiuni.

Examinând recursurile declarate de inculpați, Înalta Curte constată că recursul inculpatului P.M.C. este fondat, însă doar sub aspectul aplicării art. 5 C. pen., iar recursul inculpatului V.T., este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:

Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs. În consecință, instanța urmează să analizeze cazurile de casare în conformitate cu normele Codului de procedură penală anterior, respectiv art. 385

9

C. proc. pen. anterior.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 12. C. proc. pen., când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni sau când instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 334 - 337.

În ceea ce privește criticile comune vizând aspectul laturii civile a cauzei, Înalta Curte își însușește în totalitate motivările instanțelor de fond și apel, reținând că instanțele au apreciat în mod corect atât cuantumul prejudiciului, cât și împrejurarea că în raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cu cele stabilite conform RIL nr. 17/2013, taxele sunt datorate în considerarea bunurilor respective, iar nu în considerarea încadrării juridice, prin urmare erau toate datorate statului și soluționarea acțiunii civile s-a făcut în mod legal.

Astfel, cu privire la critica inculpatului vizând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care a fost cercetat, se constată că nu este susținută, întrucât în mod corect instanța de fond și instanța de apel au reținut că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.

În acest sens Legea nr. 2/2013 a înlăturat, odată cu abrogarea art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. anterior, posibilitatea instanței de recurs de a reaprecia faptele.

Orice reformare a hotărârii pronunțate în apel este în consecință strict legată de aplicarea legii.

Or, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și care au fost detaliat relatate anterior, se constată că fapta inculpaților B.I.I. și P.M.C. de a accepta ca în schimbul unor sume de câte 100 RON să descarce țigări de contrabandă, pe malul românesc, dintr-o barcă (condusă de un cetățean sârb, neidentificat încă) ce venea din Republica Serbia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup pentru săvârșire de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen.

De asemenea se constată că faptele celor doi inculpați de a ajuta pe cetățeanul sârb să introducă în țară, prin orice mijloace, țigări cu timbru fiscal de Serbia, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, constituie infracțiunea de complicitate la contrabandă, faptă prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1), comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal.

În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, Înalta Curte constată că este în prezența situației prevăzute de art. 5 C. pen. și anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Analizând recursul declarat în cauză. Înalta Curte va retine că în examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de recurentul inculpat P.M.C., urmează să analizeze:

Pentru a compara cele două legi Înalta Curte va analiza consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi.

Aplicarea legii penale mai favorabile în raport de instituțiile care funcționează autonom a fost discutată în doctrină și practică încă din anul 1936.

Vintilă Dongoroz în Codul penal adnotat din 1936 arăta că "aplicarea legii mai blânde exclude implicit legea mai severă. Nu este deci îngăduit a se îmbina dispozițiunile unei legi cu ale celeilalte pentru a se obține un rezultat mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicațiune a unei a treia lege (lex tertia) ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită și pedeapsa fixată conform uneia din legi se poate recurge la instituțiunile cari funcționează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului". Aceeași idee este regăsită și în Codul penal comentat și adnotat - 1969, T. Vasiliu, D. Pavel, etc. și este dezvoltată de doctrină - George Antoniu, Costică Bulai în Practica judiciară penală, paginile 32 - 41, Constantin Mitrache în Explicații preliminare ale noului C. pen., pag. 76 parag. 1, pag. 77).

Aplicarea legii penale mai favorabile în cadrul fiecărei instituții autonome nu contravine principiului legalității, nu este creată o lex tertia.

Lex tertia apare atunci când sunt preluate condițiile de existență ale unei instituții dintr-o lege, iar efectele aceleiași instituții sunt preluate dintr-o altă lege.

Lex tertia presupune combinarea dispozițiilor de favoare în cadrul aceleiași instituții juridice din legi diferite.

Prin lex tertia se au în vedere acele situații prin care condițiile unui fapt juridic sunt separate de efectele aceluiași fapt juridic, nu și aplicarea unor legi diferite cu privire la instituții juridice diferite (fapte juridice diferite), dar în mod unitar cu privire la condițiile de existență ale unei instituții (faptul juridic) și efectele acelei instituții (faptul juridic).

Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care sunt acuzați.

Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă.

În ceea ce privește efectele dezincriminării infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior va achita pe inculpat pentru săvârșirea acestei fapte, întrucât fapta este dezincriminată, însă având în vedere circumstanțele comiterii acesteia, se va valorifica această infracțiunea, prin reținerea circumstanțelor agravante prev. de dispozițiile art. 77 lit. a) C. pen., potrivit cărora, "următoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante: a) săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Astfel, se va menține pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. anterior și se va reține și aplicarea art 77 lit. a) C. pen.

Legea veche îi este mai favorabilă inculpatului cu privire la această infracțiune față de împrejurarea că s-au reținut circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. anterior, iar în noua reglementare, respectiv în art. 75 alin. (2) din noul C. pen. se observă că acest text nu a menționat ca circumstanță atenuantă judiciară nici conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii și nici atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii.

Totodată și cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului, analizând comparativ dispozițiile corespondente din legile penale succesive, se poate conchide că, de asemenea, Codul penal din 1969 este legea mai blândă, deoarece nu prevede obligația prestării unei munci în folosul comunității cu referire la pedeapsa principală, iar cu privire suspendarea pedepsei accesorii, de asemenea legea veche este mai favorabilă întrucât, pe lângă suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, prevede și suspendarea pedepsei accesorii pe durata unui termen calculat potrivit art. 83 C. pen. anterior, dispoziție care în noul C. pen. nu se mai regăsește, termen care va fi redus în raport de cuantumul pedeapsei aplicată prin prezenta.

Schimbarea încadrării juridice se va dispune conform art. 334 C. proc. pen. anterior având în vedere prevederile art. 12 alin. (1) teza finală Legea nr. 255/2013 potrivit cărora se aplică dispozițiile legii vechi.

Ca urmare a stabilirii legii vechi ca lege mai favorabilă cu privire la infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. anterior și se va reține și aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Față de aceste considerente se va admite recursul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 325 din 29 octombrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Se va casa în parte, atât decizia recurată cât și Sentința penală nr. 56 din 12 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, numai în ceea ce-l privește pe inculpatul P.M.C. și numai în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile și rejudecând în aceste limite:

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, în pedepsele componente de câte 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen. anterior, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior în cond. art. 71 C. pen. anterior și cea de 1 an și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. anterior, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior în cond. art. 71 C. pen. anterior, care vor fi repuse în individualitatea lor.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior, va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este un grup infracțional organizat prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, întrucât fapta este dezincriminată.

Se va menține pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 270 alin. (1) combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. anterior și se va reține și aplicarea art 77 lit. a) C. pen.

Se va menține pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior în condițiile art. 71 C. pen.

Se va reduce termenul de încercare de la 3 ani și 6 luni la 3 ani și 4 luni.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor care nu contravin prezentei decizii.

II. Se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V.T. împotriva aceleiași decizii.

Va obliga recurentul inculpat V.T. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de inculpatul P.M.C., vor rămâne în sarcina statului, iar suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite recursul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 325 din 29 octombrie 201