ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1915/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1915/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra
recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
- Serviciul Teritorial Ploiești și de inculpații I.M.Ș., C.G.M. și L.C.I. împotriva
deciziei penale nr. 81 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția
penală și pentru cauze cu minori și de familie, constată:
Prin sentința
penală nr. 371 din 22 octombrie 2012 a Tribunalului Dâmbovița s-au hotărât următoarele:
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. c) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat
inculpatul C.G.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. a) C. pen. și art. 37 C. pen., același inculpat a fost
condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 5 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.G.M., urmând
să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 5 ani.
A aplicat dispozițiile
art. 71-64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei
principale.
A luat act că
inculpatul C.G.M. este arestat în altă cauză.
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. c) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat
inculpatul L.C.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. a) C. pen. și art. 37 C. pen., același inculpat a fost
condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 5 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului L.C.I., urmând
să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 5 ani.
Au fost interzise
conform art. 71 C. pen., drepturile prevăzute de 64 lit. a) teza a-Il-a și lit.
b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
A luat act că
inculpatul L.C.I. este arestat în altă cauză.
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. c) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat
inculpatul H.D.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. a) C. pen. și art. 37 C. pen., același inculpat a fost
condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 5 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului H.D.A., urmând
să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 5 ani.
Au fost interzise
conform art. 71 C. pen. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și
lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
A luat act că
inculpatul H.D.A. este arestat în altă cauză.
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu art. 33
lit. a), art. 74-76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul I.M.Ș. la pedeapsa
de 2 ani închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a) și art. 74-76 lit. a) C. pen. același inculpat a fost condamnat la pedeapsa
de 5 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 5 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului I.M.Ș., urmând
să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 5 ani.
Conform art. 71
C. pen. au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și
lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
A luat act că
inculpatul I.M.Ș. este arestat în altă cauză.
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu art. 33
lit. a), art. 74 lit. a)-76 lit. c) C. pen. și cu art. 320
1
alin.
(7) C. proc. pen. a fost condamnată inculpata P.C. la pedeapsa de 1 an și 6 luni
închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a), art. 74 lit. a) - 76 lit. a) C. pen. și cu art. 320
1
alin.
(7) C. proc. pen. a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 2 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei P.C. urmând ca aceasta
să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a lit. b) C.
pen., pe o durată de 2 ani.
Conform art. 71
C. pen. au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și
lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante.
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu art. 33
lit. a) C. pen., art. 74 lit. a)-76 lit. c) C. pen. și cu art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnată inculpata C.D. la pedeapsa de 1 an și
6 luni închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a), art. 74 lit. a) - 76 lit. a) C. pen. și cu art. 320
1
alin.
(7) C. proc. pen. a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei C.D. pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 2 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei C.D., urmând ca
aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 2 ani.
Conform art. 71
C. pen. au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și
lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante.
În baza
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., cu art. 33
lit. a), art. 74 lit. a) - 76 lit. c) C. pen. și cu art. 320
1
alin.
(7) C. proc. pen. a fost condamnată inculpata D.E.D. la pedeapsa de 1 an și 6 luni
închisoare.
În baza art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33
lit. a), art. 74 lit. a) - 76 lit. a) C. pen. și art. 320
1
alin. (7)
C. proc. pen. aceeași inculpată a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul
art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei D.E.D. pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen., pe o durată
de 2 ani.
În baza art. 34
lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei D.E.D., urmând ca aceasta
să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b)
C. pen., pe o durată de 2 ani.
Conform art. 71
C. pen. au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a și
lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante.
În baza art. 88
C. pen., s-au dedus din pedepsele rezultante de câte 3 ani închisoare aplicate inculpatelor
P.C. și C.D., perioadele reținerii și arestării lor preventive, începând cu data
de 7 august 2011 și până la data de 8 februarie 2012, inclusiv.
Totodată în baza
art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost revocată măsura obligării de a nu părăsi
țara aplicată inculpatelor P.C. și C.D. prin încheierea din 8 februarie 2012 pronunțată
de către Tribunalul Dâmbovița, rămasă definitivă prin nerecurare.
În baza art. 86
1
și art. 86
2
C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepselor
de câte 3 ani închisoare, aplicate inculpatelor: P.C., C.D. și D.E.D., pe durata
termenului de încercare de câte 5 ani, compus din cuantumul pedepselor la care s-a
adăugat un interval de timp fixat de instanță, de câte 2 ani.
În baza art. 71
alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării
sub supraveghere a executării pedepselor principale aplicate celor 3 inculpate.
În baza art. 86
alin. (1) C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatele să
se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
-
să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea
lui sau la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița;
-
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință
și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
-
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de
existență.
În baza art. 86
alin. (3) C. pen.:
Au fost obligate
inculpatele P.C., C.D. și D.E.D. ca pe durata termenului de încercare să se supună
obligației de a nu intra în legătură cu coinculpații și li s-a atras atenția asupra
art. 86 alin. (1) raportat la art. 83 și 84 C. pen. și art. 86
4
alin. (2) C. pen., conform cărora dacă cel condamnat nu îndeplinește cu rea credință
măsurile de supraveghere prevăzute de lege, ori obligațiile stabilite de instanță,
aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea
în întregime a pedepsei.
S-a dispus și
confiscarea specială a cantităților de heroină rămase după efectuarea analizelor
de laborator, iar inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
Pentru a pronunța
această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița din 03
octombrie 2011 au fost trimiși în judecată inculpații: P.C., C.D., D.E.D., C.G.M.,
I.M.Ș., H.D.A. și L.C.I.
S-a reținut în
actul de sesizare a instanței că inculpatul C.G.M. este inițiatorul constituirii
unui grup infracțional, faptă constând în aceea că, aflat de o perioadă îndelungată
de timp în detenție, în încercarea de a obține sume de bani, acesta a decis să organizeze
o rețea formată atât din deținuții Penitenciarului M. cât și din persoana din afara
unității de detenție, acestea urmând să introducă în penitenciar heroină pe care
ulterior să o valorifice prin vânzarea către deținuții consumatori de droguri.
În acest scop,
inculpatul C.G.M. le-a propus coinculpaților L.C.I., H.D.A. și I.M.Ș. să îl ajute
în activitatea de introducere a drogurilor în penitenciar, grupul acționînd astfel:
inculpatul C.G.M. era persoana care realiza legăturile cu alți traficanți de droguri
de la care putea procura heroina, iar inculpații L.C.I., H.D.A. și I.M.Ș. erau cei
care trebuiau să găsească persoanele din afara unității de la care să primească,
să preia și să introducă heroina în penitenciar.
La rândul său,
inculpatul H.D.A. le-a atras în activitatea infracțională pe mama și concubina sa:
C.D. și P.C., în timp ce inculpatul L.C.I. a atras-o pe inculpata D.E.D., iar inculpatul
I.M.Ș. a folosit-o pe concubina sa, R.A.M. în această activitate ilicită desfășurată
în perioada februarie-începutul lunii august 2011, interval de timp în care s-a
încercat, de cel puțin 4 ori, introducerea de heroină în Penitenciarul M., de 2
ori reușindu-se acest lucru, iar în alte două rânduri drogurile au fost depistate
cu ocazia controalelor efectuate asupra pachetelor în care fuseseră ascunse.
Astfel, în luna
februarie 2011, inculpata C.D. a primit, în calitate de destinatar, un pachet de
la o persoană neidentificată, pachet în interiorul căruia se afla o jucărie de pluș.
În această jucărie, a fost ascunsă o bilă de heroină ce a fost dată inculpatelor
P.C. și C.D., în prezența cărora bila de heroină a fost introdusă într-o plăcintă,
care, la rândul său, a fost introdusă în pachetul cu alimente ce trebuia să ajungă
la penitenciar. Inculpatele D.E.D. și P.C. s-au deplasat la penitenciar cu scopul
de a lăsa pachetul și, implicit, drogurile ascunse în acesta, inculpatului H.D.A.,
dar nu s-a reușit acest lucru deoarece în ziua respectivă acesta nu mai avea dreptul
să primească pachet.
În acest context,
inculpatele C.D. și P.C. s-au întors în Târgoviște, cea din urmă dându-i pachetul
în care se aflau drogurile inculpatei C.D. A doua zi, C.D. a mers cu pachetul la
penitenciar, unde, urmare a aranjamentelor făcute de inculpatul H.D.A. și I.M.Ș.,
acesta din urmă s-a întâlnit cu R.A.M., concubina sa. Aceasta din urmă a preluat
pachetul și a intrat în vizită la concubinul său, reușindu-se introducerea drogurilor
în penitenciar.
Se mai arată în
rechizitoriul Parchetului că, în aceeași modalitate, la începutul lunii aprilie
2011, inculpata C.D. a primit din nou un pachet în interiorul căruia se afla o jucărie
în care fuseseră ascunse droguri, respectiv o bilă cu heroină. De asemenea, bila
de heroină a fost introdusă într-o plăcintă dintr-un pachet cu alimente ce trebuia
trimis la penitenciar și, urmare aranjamentelor făcute de membri grupului din interiorul
penitenciarului, inculpatele P.C. și C.D. s-au deplasat la penitenciar unde s-au
întâlnit cu R.A.M., care la rândul ei trebuia să preia pachetul și să îl predea
lui S.C.V. - prieten al inculpatului H.D.A. La controlul efectuat de lucrătorii
din cadrul penitenciarului s-a descoperit în pachet o punguță din material plastic
ce conținea o substanță de culoare maronie, suspectă a fi heroină.
În actul de sesizare
a instanței s-a arătat că cea de a doua modalitate folosită de inculpați a constat
în deplasarea efectivă a inculpatelor P.C. și D.E.D. la București, unde, urmare
aranjamentelor făcute de coinculparul C.G.M., acestea se întâlneau cu persoane necunoscute
și rămase neidentificate de la care preluau heroina și pe care ulterior, încercau
să o introducă în penitenciar.
Aceste deplasări
în București au făcute în cursul lunii iunie 2011 și la 24 iulie 2011 de fiecare
dată încercându-se introducerea heroinei în penitenciar în pachetele pe care inculpatele
D.E.D., P.C. și C.D. le duceau la unitatea de deținere.
Situația de fapt
descrisă mai sus a fost probată în faza de urmărire penală prin: procesul-verbal
de sesizare din oficiu, rapoartele de constatare tehnico-științiflcă întocmite de
Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului
General al Poliției Române, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor,
procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a mesajelor scrise efectuate
de către inculpați și interceptate autorizat.
Dosarul penal
a fost înregistrat la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 6394/120/2011.
Inculpatele C.D.
și P.C. au fost arestate preventiv prin încheierea nr. 24 din 08 august 2011 a Tribunalului
Dâmbovița, măsură prelungită și menținută până la 08 februarie 2012, când instanța
fondului a dispus înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara, iar
inculpații: C.G.M., I.M.Ș., H.D.A. și L.C.I. sunt deținuți în alte cauze, aflându-se
în executarea unor pedepse privative de libertate.
Deși inițial inculpatele
P.C., C.D. și D.E.D. nu au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, înaintea
începerii cercetării judecătorești, acestea au solicitat aplicarea procedurii simplificate
de judecată declarând, conform, art. 320
1
C. proc. pen., că recunosc
integral faptele așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, că le
regretă și că nu vor mai comite asemenea infracțiuni.
Inculpatele sus-mentionate,
prin intermediul apărătorilor, au depus înscrisuri în circumstanțiere personală,
iar prima instanța, apreciind admisibile cererile, la pronunțarea sentinței de condamnare
a acestor inculpate a avut în vedere art. 320
1
și urm.C. proc. pen.
Ceilalți patru
inculpați, aflați în stare de deținere la Penitenciarul M. în executarea unor pedepse
privative de libertate au susținut că nu au traficat droguri în penitenciar, - inculpații
H.D.A. și L.C.I. confirmând că au intermediat introducerea de droguri în penitenciar
dar exclusiv pentru consumul propriu.
Inculpații l.M.Ș.
și C.G.M., în mod constant au negat orice implicare în activitatea infracțională.
În plus, inculpatul
C.G.M., deși în sarcina sa s-a reținut că ar fi inițiatorul grupului infracțional,
nu a recunoscut niciodată o asemenea activitate și s-a apărat că nu a avut cunoștință
despre activitatea desfășurată de coinculpații H.D.A. și L.C.I..
Instanța de fond
a audiat martorii din acte, a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și
a respins inculpaților ca nefîind utilă și pertinentă proba cu audierea unor martori,
deținuți în același penitenciar.
Analizând actele
și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că în mod legal și justificat
organele de urmărire penală au stabilit vinovăția inculpaților pentru comiterea
infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și constând în constituirea
unui grup infracțional având drept scop introducerea de droguri în Penitenciarul
M., cu consecința fie a comercializării acestora către alți deținuți, fie pentru
consumul propriu în cazul inculpaților H.D.A. și L.C.I.
Astfel, coroborând
conținutul convorbirilor telefonice interceptate în mod autorizat cu declarațiile
date de inculpatele C.D., P.C. și D.E.D., care au recunoscut integral activitatea
infracțională desfășurată, instanța de fond a reținut că inițiatorul acestui grup
a fost inculpatul C.G.M. care împreună cu ceilalți 3 inculpați deținuți în același
penitenciar: L.C.I., H.D.A. și l.M.Ș., au intermediat prin persoane de legătură
din afara unității de detenție, cu coinculpatele C.D., P.C. și D.E.D. pentru a plasa
droguri în penitenciar.
Cele trei inculpate
au recunoscut prin declarațiile date că aceste droguri au fost introduse în pachetele
cu alimente pe care le-au transportat la Penitenciarul M., de cele mai multe ori
aceste transporturi fiind făcute de persoane angajate special în acest scop, dar
care nu aveau legătură directă sau indirectă cu activitățile ilegale.
Modul de operare
și de transport al drogurilor a fost pe larg detaliat de cele 3 inculpate și de
martorii audiați în cauză, iar susținerile inculpaților aflați în penitenciar în
sensul că nu ar fi intermediat în vreun fel angajarea acestor persoane, nu își găsesc
suport probator.
Astfel, inculpații
l.M.Ș. și C.G.M., în mod constant au afirmat că deși știau că ceilalți doi inculpați
deținuți - H.D.A. și L.C.I. - primeau droguri din afara unității de detenție, nu
au fost implicați în această activitate. Probele administrate și declarațiile date
de martori, inclusiv cea dată de concubina inculpatului l.M.Ș., fac dovada faptului
că deținuții inculpați avea acces la telefoane mobile în penitenciar, că luau legătura
cu persoanele apropiate lor și că știau despre introducerea heroinei în penitenciar.
Interpretând și
coroborând declarațiile martorilor, prima instanță a stabilit că inculpații H.D.A.
și L.C.I. s-au folosit de C.D., P.C. și D.E.D. pentru a introduce drogurile în penitenciar,
ei fiind recunoscuți ca și consumatori de heroină.
Martorul B.E.
a afirmat că le cunoaște pe inculpatele P.C. și D.E.D. și că, în vara anului 2011,
a fost interpelat de cele 2 inculpate care i-au solicitat să le asigure transportul
lui C.D. la Penitenciarul M., contra cost. Martorul declară că a fost de acord să
facă acest transport, că a mers cu inculpatele la penitenciar pentru a duce două
pachete, că acest transport l-a făcut pentru un băiat recomandat de către inculpate
și că, în timp ce băiatul respectiv intra în penitenciar, după aproximativ o jumătate
de oră, din penitenciar au ieșit 3 polițiști care i-au cerută să meargă la poliție
și să dea declarații în legătură cu o anumită cantitate de droguri ce ar fi fost
găsită în acele pachete. Martorul a menționat că după ce a fost audiat de polițiști,
s-a întâlnit cu inculpata P.C. căreia i-a povestit ce se întâmplase la penitenciar
și poliție, dar că aceasta ar fi negat existența drogurilor în pachetele transportate.
Martorul A.G.
a afirmat că îl cunoaște doar pe inculpatul L.C.I., care, în vara anului trecut,
l-ar fi sunat din penitenciar, rugându-l să îl ajute în sensul de a merge cu mașina
sa la Comișani pentru a le lua pe inculpatele C.D. și P.C. și a le duce la București,
la Gara de nord pentru ca acestea să ia o sumă de bani. Martorul afirmă că nu a
cunoscut amănunte despre acest drum făcut de inculpate, că a fost plătit pentru
serviciul său și că, după ce inculpatele s-au întâlnit la București cu o persoană
necunoscută, le-a transportat pe acestea către Târgoviște. La câteva zile după aceste
evenimente martorul s-a deplasat la penitenciar, unde prin intermediul inculpatului
L.C.I. a vorbit cu fratele său A.I., fără a se întâlni și cu inculpatul L.C.I.,
martorul precizând că nu-i cunoaște pe ceilalți inculpați. Același martor a mai
declarat că inculpata P.C. i-a propus, cu un alt prilej, să-l transporte la penitenciar
pe un bărbat cu numele P.I., pentru a duce un pachet inculpatului L.C.I. Martorul
a fost de acord să facă acest transport, însă a precizat că nu îl cunoștea pe P.I.
și că nici nu a discutat cu acesta despre pachetul transportat sau despre vizita
la penitenciar.
Martorul V.V.B.
a declarat, de asemenea, că îl cunoaște doar pe inculpatul L.C.I. din copilărie,
acesta din urmă fiind cel care i-ar fi cerut o singură dată să o transporte pe prietena
lui, D.E.D. de la Comișani la București. Martorul a fost de acord că facă acest
transport și a mers la Comișani de unde le-a luat pe inculpatele D.E.D. și P.C.
(pe care nu le cunoștea personal) iar la București le-a așteptat în mașină cât timp
acestea s-au întâlnit cu o altă persoană.
Martorul S.C.V.
a susținut că este prieten cu coinculpatul H.D.A. și care, în primăvara anului trecut,
l-ar fi sunat la telefon și i-a cerut să meargă la mama acestuia C.D., de unde să
preia un pachet pe care să îl aducă la penitenciar. Mai afirmă că în inițial a mers
cu autobuzul la penitenciar pentru a-l vedea pe inculpatul H.D.A., dar că acolo
a fost sunat de acest inculpat care i-a spus că o să fie contactat de o fată ce
urma să vină cu un autoturism și care o să-i dea două pachete.
Același martor
a declarat că a preluat într-adevăr cele două pachete fără a avea cunoștință despre
conținutul pachetelor de la o fată care s-a recomandat A., care i-a mărturisit că
personal nu poate intra în penitenciar deoarece nu are drept de vizită; că în penitenciar
a vorbit cu coinculpatul H.D.A. căruia i-a dus pachetele și căruia i-a atras atenția
să nu fie ceva dubios în legătură cu aceste pachete. Inculpatul H.D.A. l-ar fi asigurat
pe martor că nu este nimic nelegal cu pachetele respective, însă ulterior a aflat
că la control s-au descoperit droguri în acele pachete.
Martorul P.I.,
deținut în altă cauză și aflat în Penitenciarul M., a susținut că mătușa lui - C.D.
al cărui fiu H.D.A., aflat în penitenciar nu mai are drept la pachet i-a cerut să
meargă la penitenciar să ducă un pachet cu mâncare pentru inculpatul L.C.I., că
nu a cunoscut conținutul acelui pachet și că imediat după ce l-a livrat a fost anunțat
că în el se aflau droguri.
Martora R.A.M.,
deși a fost legal citată, inclusiv cu mandat de aducere cu însoțitor, nu s-a prezentat
spre a fi audiată iar în declarațiile date succesiv în faza cercetării penale, aceasta
a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul l.M.Ș. în urmă cu aproximativ 5 ani de
zile, în Penitenciarul M., fiind condamnat pentru o infracțiune de omor. Martora
arată că după mai multe discuții telefonice, a început să-l viziteze pe acest inculpat
la penitenciar, iar în urmă cu aproximativ 5 luni de zile s-ar fi mutat la el acasă
în județul Prahova, devenindu-i concubină.
Martora a mai
confirmat că prin intermediul legăturilor telefonice, concubinul său i-a cerut să
îl ajute să introducă un pachet cu alimente în penitenciar, prilej cu care le-a
cunoscut pe inculpatele C.D. și P.C.; că la 9 aprilie 2011, a mers la penitenciar
cu aceasta din urmă pentru a-și vizita concubinul. În ziua respectivă a aflat de
la inculpata P.C. că aceasta nu va mai intra la prietenul ei H.D.A. și că îi va
da totuși un pachet, pe care, la rândul său, să îl dea unui băiat care aștepta în
fața penitenciarului. Martora a declarat că s-a întâlnit totuși cu inculpatele P.C.
și C.D. în fața penitenciarului, că acestea se aflau într-un autoturism împreună
cu un bărbat care conducea mașina și că a fost îndrumată să preia un pachet pe care
l-a dat ulterior martorului S.C.V., pachetul fiind introdus în penitenciar de către
acesta din urmă.
Martora R.A.M.
a mai afirmat că anterior acestei date, a mai fost contactată de concubinul său
l.M.Ș. care i-a spus că urmează să se întâlnească la penitenciar cu mama colegului
său de cameră, H.D.A., de la care urma să preia un pachet pe care să-l aducă la
penitenciar și să i-l predea. Martora a urmat instrucțiunile date de inculpatul
l.M.Ș., a luat pachetul de la C.D. și l-a dus la penitenciar concubinului său.
Această situație
de fapt, dovedită prin probele administrate în cauză de natură a răsturna prezumția
de nevinovăție, confirmă că faptele comise de inculpați întrunesc elementele constitutive
ale infracțiunilor de asociere în vederea comiterii de infracțiuni prevăzute de
art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. și trafic de
droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea
nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aflate în concurs real de
fapte penale, conform art. 33 lit. a) C. pen.
La individualizarea
pedepselor, prima instanță a argumentat succint că cei 4 inculpați deținuți:
C.G.M., L.C.I., l.M.Ș. și H.D.A. ar fi avut în mod concret aceeași contribuție la
activitatea infracțională, recunoscând că drogurile introduse în penitenciar au
fost într-o cantitate mică și cu această motivare, le-a acordat circumstanțe atenuante
cu caracter personal întemeiate generic pe dispozițiile art. 74 C. pen.
Referitor la inculpatele
C.D., P.C. și D.E.D., instanța fondului aplicând dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., a ținut cont și de circumstanțele lor personale constând în lipsa
antecedentelor penale și comportamentul sincer avut în fața organelor judiciare,
astfel încât a coborât pedepsele aplicate acestora sub minimul special legal conform
art. 76 raportat la art. 74 lit. a) C. pen.
În ceea ce privește
modalitatea de executare a pedepselor rezultante aplicate inculpaților, prima instanță
a argumentat că a avut în vedere situația fiecărui inculpat în parte și a apreciat
că cele trei inculpate: C.D., P.C. și D.E.D. pot să execute pedepsele fără privare
de libertate, scopul educativ și preventiv al legii penale putând fi atins în cazul
lor, prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor pe durata termenului
de încercare stabilit de instanță iar măsurile de supraveghere impuse vor reprezenta
garanții pentru reeducarea lor în spiritul respectării legii.
Pentru inculpații
aflați în stare de detenție: C.G.M., L.C.I., H.D.A. și I.M.Ș. - aceștia fiind recidiviști,
care au inițiat și intermediat activitatea infracțională-executarea pedepsei rezultante
urmează a se face în regim privativ de libertate, motivat de trecutul lor infracțional
și de perseverența dovedită în comiterea unor noi infracțiuni în timp ce se aflau
încarcerați în executarea altor pedepse privative de libertate, ceea ce denotă periculozitatea
sporită a acestora.
Prima instanță
a dispus confiscarea cantităților de droguri rămase în urma examinărilor științifice,
incident în cauză fiind art. 118 lit. a) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) din
Legea nr. 143/2000 precum și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
Împotriva acestei
sentințe în termen legal, au exercitat apeluri: Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism Biroul Teritorial Dâmbovița și inculpații:
C.G.M., H.D.A., L.C.I. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul său,
apelantul-Parchet a susținut:
- cererea de completare
a încadrării juridice a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc comise de
inculpații: C.G.M., H.D.A., L.C.I. și I.M.Ș., cu dispozițiile art. 14 lit. c) din
Legea nr. 143/2000 pe care procurorul a formulat-o la termenul de judecată din 11
ianuarie 2012, a fost lăsată nesoluționată de instanța fondului;
- pentru aceiași
patru inculpați C.G.M., H.D.A., L.C.I. și I.M.Ș., prima instanță a reținut starea
de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., fără a verifica
situația condamnărilor anterioare, fiindcă în realitate inculpații H.D.A. și I.M.Ș.
au fost anterior condamnați pentru infracțiuni comise în minorat;
- în raport de
această situație, instanța de fond a omis să aplice tratamentul sancționator al
recidivei ori după caz, al pluralității intermediare, conform art. 39 sau art. 40
C. pen.;
- în mod greșit
nu s-a reținut în favoarea intimatei-inculpate D.E.D. cauza legală de reducere a
pedepsei prevăzute de art. 16 din Legea nr. 143/2000 deși aceasta a denunțat și
facilitat în timpul urmăririi penale, identificarea și tragerea la răspundere penală
a celorlalți inculpați;
- deducerea din
pedepsele aplicate spre executare inculpatelor P.C. și C.D., a duratei arestului
lor preventiv, de la 7 august 2011 - la 8 august 2012, nu a avut în vedere data
rămânerii definitive a încheierii prin care măsura arestului preventiv a fost înlocuită
cu cea a obligării de a nu părăsi țara și care este aceea de 9 februarie 2012;
- în mod nejustificat
instanța de fond a recunoscut în favoarea inculpaților C.G.M., H.D.A., L.C.I. și
l.M.Ș. circumstanțe atenuante personale și a redus pedepsele, care trebuie majorate
substanțial față de gravitatea deosebită a faptelor comise și persoana acestora-multiplu
condamnați anterior pentru infracțiuni grave în executarea cărora se află;
- de asemenea
nejustificat, executarea pedepselor aplicate inculpatelor C.D., P.C. și D.E.D. s-a
dispus a fi suspendate sub supraveghere, urmând ca dispozițiile art. 86
1
și urm. C. pen. să fie înlăturate;
Inculpații
C.G.M., H.D.A., L.C.I. prin intermediul apărătorilor desemnați din oficiu au susținut,
în esență, că soluția de condamnare este greșită fiindcă în realitate nu au comis
nicio infracțiune, că nu s-au asociat în vederea comiterii vreunei activități infracționale
și că nu au traficat droguri, cerând în principal achitarea pe temeiul dispozițiilor
art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, apelanții-inculpați H.D.A. și L.C.I.
au solicitat reducerea cuantumului pedepselor și aplicarea dispozițiilor legale
referitoare la suspendarea sub supraveghere a acestora, confirmând că sunt consumatori
de droguri.
Prin decizia penală
nr. 81 din 18 aprilie 2013, Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru
cauze cu minori și de familie, a decis următoarele: A admis apelul declarat de Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Biroul Teritorial Dâmbovița
împotriva sentinței penale nr. 371 din 22 octombrie 2012 a Tribunalului Dâmbovița
pe care a desființat-o în parte în latură penală și în consecință:
A reținut circumstanța
agravantă prevăzută de art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 la încadrarea juridică
a infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpații: C.G.M., H.D.A., L.C.I. și l.M.Ș.
A descontopit
pedepsele rezultante de câte 5 ani închisoare aplicate inculpaților C.G.M., H.D.A.,
L.C.I. și l.M.Ș. în pedepsele componente, a înlăturat dispozițiile art. 74-76 lit.
a) și c) C. pen. reținute în favoarea acestora precum și dispozițiile art. 37
lit. a) C. pen. reținute față de inculpatul H.D.A. și majorează pedepsele principale
aplicate acestora, după cum urmează:
- pentru infracțiunea
prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la câte 2 ani închisoare la câte
4 ani închisoare pentru inculpații C.G.M., L.C.I. și l.M.Ș. și pentru infracțiunea
prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.
pen., de la 2 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru inculpatul H.D.A.
- pentru infracțiunea
prevăzută de art. 2 alin. (2) cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000
și art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., de la câte 5 ani închisoare
la câte 10 ani închisoare pentru inculpații C.G.M., L.C.I. și l.M.Ș. și pentru infracțiunea
prevăzută de art. 2 alin. (2) cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000
raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., de la 5 ani închisoare la 10 ani închisoare
pentru inculpatul H.D.A.
Au fost menținute
pedepsele complementare aplicate de prima instanță.
În baza art. 33
lit. a), 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate fiecăruia dintre
inculpații de mai-sus în pedepsele rezultante de câte 10 ani închisoare și câte
5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.
b) C. pen. ca pedeapsă complementară.
Conform art. 39
alin. (2) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare
și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și
lit. b) C. pen. aplicată inculpatului C.G.M., cu restul de pedeapsă de 3 ani 8 luni
și 5 zile închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (din pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 572/2006 a Tribunalului Prahova) în pedeapsa cea mai grea
de 10 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară executată de inculpat.
Conform art. 39
alin. (2) C. pen. au fost contopite pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și
5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.
b) C. pen. ca pedeapsă complementară aplicată inculpatului L.C.I., cu restul de
pedeapsă de 11 luni și 6 zile închisoare (din pedeapsa de 3 ani și 6 luni aplicată
închisoare aplicată prin sentința penală nr. 596/2009 a Judecătoriei Ploiești) în
pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară ce va
fi executată de inculpat.
Conform
art. 40 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele rezultante de câte 10 ani
închisoare și câte 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară, astfel: - pentru inculpatul
H.D.A. cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 307/2011
a Judecătoriei Moreni) în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă
complementară executată de inculpat.
- pentru inculpatul
I.M.Ș. cu pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală
nr. 879/2010 a Judecătoriei Moreni în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare
și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și
lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară executată de inculpat.
Conform art. 36
alin. (3) C. pen., au fost deduse din pedepsele de executat, perioadele executate,
respectiv 5 ani și 11 luni și 28 zile pentru inculpatul H.D.A. și 5 ani, 11 luni
și 16 zile pentru inculpatul I.M.Ș.
Au fost anulate
mandatele de executare a pedepselor emise în baza sentinței penale nr. 572/2006
a Tribunalului Prahova pentru C.G.M.; prin sentința penală nr. 596/2009 a Judecătoriei
Ploiești pentru inculpatul L.C.I.; prin sentința penală nr. 307/2011 a Judecătoriei
Moreni pentru inculpatul H.D.A.; prin sentința penală nr. 879/2010 a Judecătoriei
Moreni pentru I.M.Ș. și dispune emiterea unor noi mandate de executare conform dispozițiilor
deciziei.
Au fost descontopite
pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. aplicată inculpatei D.E.D., în
pedepsele componente.
Au fost reținute
dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 la încadrarea juridică a infracțiunii
prevăzute de art. 2 alin. (2) cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000
și art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) - 76 lit. a) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. comisă de inculpata D.E.D. și a menținut pedeapsa
de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.
În baza art. 33
lit. a), 34 lit. b) C. pen. a fost recontopită această pedeapsă cu pedeapsa de 1
an și 6 luni închisoare aplicată inculpatei D.E.D. pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 74 - lit. a) și 76 lit. c) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă
complementară.
Au fost menținute
în rest dispozițiile sentinței apelate.
Au fost respinse
ca nefondate apelurile declarate de inculpații C.G.M., H.D.A. și L.C.I.
A luat act că
inculpații C.G.M., H.D.A., L.C.I. și I.M.Ș. sunt arestați în alte cauze.
Au fost obligați
apelanții-inculpați C.G.M., H.D.A., L.C.I. la câte 700 RON cheltuieli judiciare
către stat din care suma de câte 400 RON reprezentând onorarii pentru apărătorii
desemnați din oficiu a fost avansată din fondul Ministerului Justiției în contul
Baroului de Avocați Prahova.
Pentru a pronunța
decizia de mai sus, Curtea de apel a reținut următoarele: Tribunalul a stabilit
pe baza interpretării judicioase a probelor administrate atât în faza de urmărire
penală cât și în cea a cercetării judecătorești, inclusiv cu mărturisirea a trei
din cei 7 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu că, aflați în Penitenciarul
M. în executarea unor pedepse privative de libertate, inculpații C.G.M., H.D.A.,
L.C.I. și I.M.Ș. s-au asociat într-un grup infracțional cu scopul de a trafica heroină,
(drog de mare risc, diacethylmorphine, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 143/2000
și tabelul
I
al acestui act normativ), atrăgându-le în activitatea
infracțională ce s-a susținut a fi fost inițiată de inculpatul C.G.M., pe coinculpatele:
C.D. și P.C. (mama și respectiv concubina inculpatului H.D.A., cu care acesta s-a
și căsătorit pe parcursul judecății) precum și pe D.E.D., concubina inculpatului
L.C.I.
Instanța fondului
a stabilit că activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada februarie-1 august
2011, interval de timp în care s-a încercat în mod repetat-de cel puțin patru ori
introducerea de heroină în Penitenciarul M., de două ori acțiunea reușind, iar în
alte două rânduri drogurile fiind depistate cu ocazia controalelor efectuate asupra
pachetelor în care fuseseră ascunse.
Pornind de la
recunoașterile inculpatelor D.E.D., C.D. și P.C., instanța de fond a reținut că
în fapt, în luna februarie 2011, inculpata C.D. a primit în calitate de destinatar,
un pachet de la o persoană rămasă neidentificată, pachet în interiorul căruia se
afla o jucărie de pluș în care a fost ascunsă o bilă de heroină. Heroina a fost
predată coinculpatelor P.C. și D.C., care la rândul lor au încorporat-o într-o plăcintă
ce trebuia să ajungă la penitenciar în pachetul cu alimente. Inculpatele D.E.D.
și P.C. s-au deplasat la penitenciar cu scopul de a duce inculpatului H.D.A. pachetul,
dar predarea nu a avut loc deoarece în ziua respectivă acesta nu avea drept la pachet.
În aceste condiții,
inculpatele D.E.D. și P.C. s-au întors în Târgoviște, cea din urmă dându-i pachetul
în care se aflau drogurile inculpatei C.D. A doua zi, C.D. a mers cu pachetul la
penitenciar, unde, urmare a aranjamentelor făcute de inculpații H.D.A. și I.M.Ș.,
s-a întâlnit cu R.A.M., concubina inculpatului I.M.Ș. Aceasta din urmă a preluat
pachetul și a intrat în vizită la concubinul său, reușind să i-l predea și implicit
să introducă heroina în penitenciar.
Acționând în aceeași
modalitate și în baza aceluiași plan infracțional, la începutul lunii aprilie 2011,
inculpata C.D. a primit din nou un pachet în interiorul căruia se afla o jucărie
în care fusese ascunsă o bilă cu heroină. De asemenea, bila de heroină a fost introdusă
într-o plăcintă dintr-un pachet cu alimente ce trebuia trimis la penitenciar și,
tot conform aranjamentelor făcute de membrii grupului din interiorul penitenciarului,
inculpatele P.C. și C.D. au mers la penitenciar unde s-au întâlnit cu R.A.M., cea
care a predat pachetul martorului S.C.V. - un prieten al inculpatului H.D.A. La
controlul efectuat de lucrătorii din cadrul penitenciarului s-a descoperit în pachet
o punguță din material plastic ce conținea o substanță de culoare maronie, suspectată
a fi heroină, fapt confirmat ulterior prin rapoartele de constatare tehnico-științifică
nr. RR/2011 și nr. TT/2011.
Tribunalul a stabilit
corect pe baza materialului probator administrat în cauză că o altă modalitate inițiată
telefonic din penitenciar de inculpatul C.G.M. a constat în preluarea din București
de către inculpatele D.E.D., P.C. și C.D. de la persoane rămase necunoscute și neidentificate,
a heroinei pe care ulterior aveau misiunea să o introducă în penitenciar. Deplasările
în București au fost făcute în cursul lunii iunie 2011 și la 24 iulie 2011, de fiecare
dată încercându-se introducerea heroinei în penitenciar în pachetele cu alimente
pe care inculpatele D.E.D., P.C. și C.D. le duceau la datele stabilite coinculpaților
deținuți.
Tribunalul a verificat
apărarea inculpaților C.G.M. și I.M.Ș. care au negat constant comiterea infracțiunilor
de care au fost acuzați, stabilind că procesul-verbal de depistare, depozițiile
martorilor V.V.B., R.A.M., S.C.V., A.G., B.E. și P.I., declarațiile coinculpaților
H.D.A. și L.C.I. (ce au recunoscut intermedierea introducerii heroinei în penitenciar,
dar numai pentru consumul lor propriu) ale inculpatelor D.E.D., P.C. și C.D. (care
au descris amănunțit modalitatea în care au acționat) precum și convorbirile telefonice
și cele prin mesaje-interceptate autorizat, fac dovada deplină și de necontestat
a vinovăției tuturor celor șapte inculpați pentru comiterea faptelor de asociere
în vederea săvârșirii de infracțiuni și trafic de droguri de mare risc în formă
continuată, prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la
art. 323 alin. (1) C. pen. și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
Verificând critica
formulată de apelantul - Parchet în privința omisiunii instanței de fond de a soluționa
cererea orală formulată de procuror la termenul de judecată din 11 ianuarie 2011
prin care s-a cerut completarea încadrării juridice a faptei prevăzute de art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu agravanta prevăzută de art. 14 lit. c) din
același act normativ, Curtea de apel a constatat că aceasta este întemeiată în condițiile
în care instanța fondului nu a soluționat-o nici în sensul admiterii, nici în cel
al respingerii, deși avea obligația de a se pronunța motivat asupra ei după ascultarea
concluziilor părților.
Potrivit art.
14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 constituie circumstanță agravantă fapta de a trimite,
livra, distribui sau oferi droguri (...) într-un loc de detenție, ceea ce presupune
posibilitatea adăugării unui spor ce nu poate depăși 5 ani la maximul special al
pedepsei prevăzute de lege, în cazul închisorii sau maximul general, în cazul amenzii.
În raport de situația
de fapt stabilită corect de instanța fondului, așa cum a fost descrisă în cele ce
preced, față de inculpații C.G.M., H.D.A., L.C.I. și I.M.Ș. - deținuți în Penitenciarul
M. pe toată durata activității infracționale - este incidență agravanta legală sus-citată
ce trebuia reținută la încadrarea juridică a infracțiunilor de trafic de droguri
de mare risc, comise de aceștia în formă agravată și continuată prevăzută de
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
prin admiterea cererii formulate de procuror în fața instanței de fond.
Și celelalte critici
aduse sentinței apelate de procuror referitoare la greșita aplicare a dispozițiilor
art. 37 lit. a) C. pen. În cazul inculpatului H.D.A., pe de o parte, iar pe de alta,
la omisiunea de a stabili incidența tratamentului sancționator al recidivei și,
după caz al pluralității intermediare, în cazul inculpaților C.G.M., H.D.A., L.C.I.
și I.M.Ș., este justificată.
Pe baza mențiunilor
din fișele de cazier ale acestor patru inculpați, instanța de fond a constatat sumar
că datorită condamnărilor anterioare la pedepse privative de libertate mai mari
de 6 luni închisoare, inculpații C.G.M., H.D.A. și L.C.I. sunt recidiviști, potrivit
art. 37 lit. a) C. pen., ceea ce impune aplicarea unor pedepse a căror rezultantă
să se execute prin privare de libertate. Pentru a verifica situația personală a
acestor inculpați, Curtea a dispus reactualizarea cazierelor lor judiciare și,
la cererea apelantului - Parchet, s-au atașat copii ale hotărârilor judecătorești
referitoare la condamnările lor anterioare.
Din examinarea
acestor înscrisuri, Curtea de apel a reținut că:
Inculpatul C.G.M.
a fost condamnat prin sentința penală nr. 572/2006 a Tribunalului Prahova la pedeapsa
de 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Executarea acestei pedepse a început la data
de 6 aprilie 2000 iar până la data ultimului act material al activității infracționale
(1 august 2011) acesta a executat 11 ani, 3 luni și 25 zile închisoare, având un
rest de pedeapsă rămas neexecutat de 3 ani, 8 luni și 5 zile la momentul epuizării
infracțiunilor;
- inculpatul L.C.I.
a fost condamnat prin sentința penală nr. 596/2009 a Judecătoriei Ploiești la pedeapsa
de 3 ani și 6 luni închisoare a cărei executare a început la data de 8 ianuarie
2009 iar până la 1 august 2011 (momentul epuizării infracțiunilor) are un rest de
pedeapsă rămas neexecutat de 11 luni și 6 zile;
- inculpatul H.D.A.
executa la data de 1 august 2011 pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința
penală nr. 3 07/2011 a Judecătoriei Moreni pentru infracțiuni comise în minorat,
care nu atrag starea de recidivă conform art. 38 lit. a) C. pen., fiind încarcerat
la data de 3 august 2005, astfel că restul rămas neexecutat este de 1 an și 2 zile
închisoare;
- inculpatul I.M.Ș.,
condamnat la pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare stabilită conform sentinței
penale nr. 879/2010 a Judecătoriei Moreni pentru infracțiuni comise de asemenea
înainte de a deveni major, care nu atrag starea de recidivă conform art. 38 lit.
a) C. pen., se află în executarea pedepsei de la data de 17 august 2005 și a executat
până la data de 1 august 2011, perioada de 5 ani, 11 luni și 16 zile, având un rest
de pedeapsă rămas neexecutat de 4 ani, 6 luni și 14 zile.
În aceste condiții,
față de inculpații C.G.M. și L.C.I., starea de recidivă mare postcondamnatorie prevăzută
de art. 37 lit. a) C. pen. în care aceștia se află, atrage tratamentul sancționator
impus de dispozițiile art. 39 alin. (2) din același Cod pe care instanța de fond
a omis să îl aplice.
Astfel, în cazul
recidivei prevăzute de art. 37 lit. a) C. pen., pedeapsa stabilită pentru infracțiunea
săvârșită ulterior și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea anterioară se contopesc
potrivit dispozițiilor art. 34, 35 C. pen., sporul prevăzut de art. 34 alin. (1)
lit. b) putând fi mărit până la 7 ani. În egală măsură, dacă pedeapsa anterioară
a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai rămas de executat
și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior.
Drept consecință,
în privința acestor inculpați: C.G.M. și L.C.I. se impune ca efect al reținerii
agravantei recidivei în care se află, contopirea resturilor de pedepse rămase neexecutate
la data epuizării activității lor infracționale, așa cum au fost menționate mai
sus, cu pedepsele componente aplicate pentru infracțiunile ce fac obiectul judecății
de față, pe temeiul dispozițiilor legale care reglementează tratamentul sancționator
al recidivei sus-citat.
Față de împrejurarea
că acești doi inculpați nu au fost arestați preventiv în cauza de față, ei continuând
să rămână privați de libertate exclusiv în baza mandatelor emise în temeiul hotărârilor
definitive de condamnare pentru infracțiunile ce constituie primul termen al recidivei,
perioada de timp scursă de la data epuizării activității infracționale (al doilea
termen al recidivei) și data rămânerii definitive a prezentei hotărâri va fi dedusă
din pedeapsa rezultantă.
Față de inculpații
H.D.A. și I.M.Ș. pentru care condamnările anterioare nu atrag starea de recidivă,
datorită incidenței prevederilor art. 3