ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelurilor de față;

în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 71/F din 28 iunie 2013, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus următoarele:

În baza art. 276 alin. (1) și (4) C. pen. raportat la art. 277 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a condamnat inculpatul B.C., fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă.

În baza art. 178 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, parte vătămată R.H.

În baza art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, parte vătămată R.T.

În baza art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, parte vătămată R.E.

În baza art. 33 lit. b) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza a II-a), b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86

1

alin. (1) C. pen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere și obligații:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;

- să nu conducă niciun autovehicul.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 83, art. 84 C. pen. și art. 86 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni sau al nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii vizând interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen.

A constatat că la data de 08 septembrie 2012 tractorul rutier marca X cu numărul de înmatriculare Y condus de inculpat nu beneficia de poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto RCA.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 1357 C. civ., art. 25

1

din Legea nr. 32/2000 a admis acțiunile civile exercitate de părțile civile Spitalul Clinic de Urgență Brașov, Spitalul Clinic de Copii Brașov și Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Călători S.A. - Sucursala Brașov și, în parte, cea exercitată de Spitalul Județean de Urgență D.F.K. Sfântu Gheorghe și a dispus obligarea părții responsabile civilmente Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata următoarelor sume de bani:

- suma de 6047,75 RON reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.H., către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Brașov;

- suma de 5429 RON reprezentând contravaloarea rapoartelor de expertiză medico-legală și

- suma de 610,76 RON la care se adaugă dobânda legală până la data plății, reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.T., către partea civilă Spitalul Județean de Urgență D.F.K. Sfântu Gheorghe;

- suma de 2280,44 RON reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.H., către Spitalul Clinic de Copii Brașov;

- suma de 3995,51 RON reprezentând contravaloarea reparațiilor la locomotiva avariată și a minutelor de întârziere acumulate, către Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Călători SA. - Sucursala Brașov.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 1357 C. civ., art. 25

1

din Legea nr. 32/2000 a admis, în parte, acțiunile civile exercitate de părțile vătămate - părți civile R.E., R.T. și R.H. precum și de părțile civile L.F., R.F., L.R., R.L., R.J. - n. 1967, R.H.Z., B.L.M., R.K., R.C., R.M., R.R., R.T., R.I., R.R.Z., R.E., S.E., S.A., S.M., S.E.Z., S.I., P.J., O.A.S., M.M., P.Z., B.V., S.L., D.B., R.J. Sen. - n. 1956, R.B., R.I.Z., R.J. Jun. - n. 1989, I.T., B.J., B.G., M.G. Jun., M.M.K., B.R.C., L.S.Z., B.I., R.A.Z. - n. 1970, R.A.Y. - n. 1999, R.C., D.A. și D.B.N. și a dispus obligarea părții responsabile civilmente Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata următoarelor sume de bani:

I. pentru succesorii defunctelor L.E. și R.E.:

- suma de 10.102 RON cu titlu de daune materiale către partea civilă L.F.

- suma de 45.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă L.F.

- suma de 35.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă R.F.

- suma de 10.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă L.R.

- suma de 15.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile R.L., R.J., R.H.Z. și B.L.

II. pentru succesorii defunctului S.B.:

- suma de 4.252,87 RON cu titlu de daune materiale către partea civilă O.A.

- suma de 15.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă O.A.

- suma de 20.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă S.I.

- suma de 30.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă D.A., fiu minor, prin reprezentant legal S.I.

- suma de 30.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă D.B.N., fiu minor, prin reprezentant legal S.I.

- la plata unei prestații periodice în favoarea părților civile D.A. și D.B.N. în cuantum de 116,5 RON lunar pentru fiecare, începând cu data de 28 iunie 2013 și până la majoratul acestora.

- suma de 1165 RON reprezentând prestații lunare calculate cumulat de la data decesului (septembrie 2012) și până la pronunțarea prezentei sentințe pentru fiecare dintre minorii părți civile D.A. și D.B.N.

- suma de 5.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile: S.E.Z., S.E., S.M., S.A., P.J., M.M., P.Z., B.V., S.L. și D.B.

III. pentru succesorii defunctului B.C.:

- suma de 4.814 RON cu titlu de daune materiale către partea civilă B.G.

- suma de 25.000 euro în echivalentul lei la data plății cu titlu de daune morale către partea civilă B.G.

- suma de 10.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile B.J. și I.T.

IV. pentru succesorii defunctelor R.A.M. și B.M.:

- suma de 32.700 RON cu titlu de daune materiale către partea civilă R.K.

- suma de 50.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă R.K.

- suma de 30.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă M.G., fiu minor, prin reprezentant legal M.G. Sen.

- suma de 30.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă M.M.K., fiică minoră, prin reprezentant legal M.G. Sen.

- la plata unei prestații periodice în favoarea părților civile M.G. și M.M.K. în cuantum de 116,5 RON lunar pentru fiecare, începând cu data de 28 iunie 2013 și până la majoratul acestora.

- suma de 1165 RON reprezentând prestații lunare calculate cumulat de la data decesului (septembrie 2012) și până la pronunțarea prezentei sentințe pentru fiecare dintre minorii părți civile M.G. și M.M.K.

- suma de 15.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile: R.A., R.T., R.M. și R.C.

- suma de 30.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă B.R.C., prin reprezentant legal R.K.

- suma de 30.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă L.S.Z., prin reprezentant legal R.K.

- la plata unei prestații periodice în favoarea părților civile B.R.C. și L.S.Z. în cuantum de 116,5 RON lunar pentru fiecare, începând cu data de 28 iunie 2013 și până la majoratul acestora.

- suma de 1165 RON reprezentând prestații lunare calculate cumulat de la data decesului (septembrie 2012) și până la pronunțarea prezentei sentințe pentru fiecare dintre minorii părți civile B.R.C. și L.S.Z.

- suma de 5.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă B.I.

V. pentru succesorii defunctei R.G.:

- suma de 4.112 RON cu titlu de daune materiale către partea civilă R.J.

- suma de 25.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă R.J.

- suma de 15.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile: R.I.Z., R.J., R.B. și R.H.

VI. pentru succesorii defunctei R.R.:

- suma de 7.973 RON cu titlu de daune materiale către partea civilă R.A., concubin

- suma de 20.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă R.R., fiică

- suma de 25.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă R.A.Z., fiu minor

- la plata unei prestații periodice în favoarea părții civile R.A.Z. în cuantum de 175 RON lunar, începând cu data de 28 iunie 2013 și până la majoratul acesteia.

- suma de 1750 RON reprezentând prestații lunare calculate cumulat de la data decesului (septembrie 2012) și până la pronunțarea prezentei sentințe pentru minorul parte civilă R.A.Z.

- suma de 20.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea civilă R.A., concubin

- suma de 10.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către fiecare dintre părțile civile: R.E., R.T., R.I., R.R. și R.C..

VII. pentru părțile vătămate - părți civile:

- suma de 10.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea vătămată - parte civilă R.H.

- suma de 5.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea vătămată - parte civilă R.T.

- suma de 1991 RON cu titlu de daune materiale și suma de 5.000 euro în echivalentul lei din data plății cu titlu de daune morale către partea vătămată - parte civilă R.E.

A respins ca neîntemeiate celelalte pretenții civile formulate de aceste părți civile precum și pretențiile formulate de părțile civile O.A.Z. (frate), O.A.M. și O.L. (de pe urma defunctului S.B.), B.Z., B.G.Z. și B.J. (de pe urma defunctului B.C.), M.G. Sen. (concubin al defunctei R.A.M.), R.S.I. (de pe urma defunctei R.G.) și M.L. (de pe urma defunctei R.R.).

În temeiul art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. a dispus restituirea către inculpat, la data rămânerii definitive a sentinței, a tractorului rutier marca X cu numărul de înmatriculare Y, a sașiului semiremorcii marca X1 cu numărul de înmatriculare Y1, a elementelor de caroserie a remorcii constând în obloane, scânduri, roată stânga, a originalelor certificatelor de înmatriculare seria Z și seria Z1, a găleților din tablă deformate și a sacilor de rafie, către Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Călători SA. - Sucursala Brașov a elementelor locomotivă constând în conductă și ornament din fontă și către persoanele aparținătoare a articolelor: rucsac roșu, rucsac gri, hanorac, bluză și cojoc.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 5.000 RON.

Dispune plata onorariului interpretului de limba maghiară în cuantum de 980 de RON, această sumă rămânând în sarcina statului în temeiul art. 192 alin. (6) C. proc. pen.

În baza art. 193 alin. (2) C. proc. pen. obligă partea responsabilă civilmente Fondul de Protecție a Victimelor Străzii la plata sumei de 2058 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către părțile civile.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 273/P/2012 din data de 12 februarie 2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, înregistrat pe rolul instanței la data de 19 februarie 2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și semnalizare falsă prevăzută de art. 276 alin. (4) C. pen. raportat la art. 277 alin. (2) C. pen.; ucidere din culpă, prevăzută de 178 alin. (1), (2) și (5) C. pen. și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen. (3 infracțiuni).

Conform rechizitoriului, s-a reținut că în data de 08 septembrie 2012, în jurul orelor 13,40, în timp ce conducea ansamblul de vehicule format din tractorul rutier marca X, cu numărul de înmatriculare Y, și semiremorca marca X1, cu numărul de înmatriculare Y1, nu a respectat semnificația indicatoarelor rutiere "Oprire", "Trecere la nivel cu calea ferată simplă fără bariere" și "Atenție la tren", amplasate la trecerea la nivel cu calea ferată amenajată pe drumul situat în vecinătatea de N-E a localității Chilieni - județul Covasna, drum deschis circulației publice, fără a se asigura, s-a angajat în traversarea respectivului tronson de cale ferată, fiind surprins de trenul de persoane Regio cu nr. 4012 care circula pe ruta Târgu Mureș - Brașov, în urma coliziunii rezultând decesul a 8 persoane (B.C., R.G., R.R., L.E., R.A.M., S.B., R.E. și B.M.) și, respectiv, vătămarea corporală a 3 persoane (R.T., R.E. și R.H.), persoane ce erau transportate în semiremorca tractată de vehiculul condus de inculpat.

La stabilirea situației de fapt au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică; adresă a Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe și planul urbanistic general; buletine de analiză toxicologică alcoolemie inculpat și conductor locomotivă; proces-verbal de predare în custodie; proces-verbal de ridicare bunuri de la K.G.A. și de lăsare în custodie la I.P.J. Covasna - Serviciul Tehnic Auto; declarații inculpat; declarații martori; declarații părți civile; rapoarte de constatare medico-legală de necropsie; rapoarte medico-legale de constatare; înscrisuri.

Pe latură civilă, în faza de urmărire penală și în fața instanței s-au constituit părți civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov cu suma de 6.047,75 RON reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.H.; Spitalul Județean de Urgență D.F.K. - Serviciul de Medicină Legală Covasna cu suma de 5.807 RON reprezentând contravaloarea autopsiilor efectuate; Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, prin Sucursala de Transport Feroviar de Călători Brașov, cu suma de 3.995,51 RON reprezentând contravaloarea reparației locomotivei EA 005 și a minutelor de întârziere înregistrate de trenul Regio 4012, de trenul Regio 4014 și de trenul Inter Regio 1645; Spitalul Clinic de Copii Brașov cu suma de 2.280,44 RON reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate minore R.H. și Spitalul Județean de Urgență D.F.K. Sfântu Gheorghe cu suma de 610,76 RON reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.T.

S-au mai constituit părți civile cele trei părți vătămate ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, respectiv R.E., R.T. și R.H. precum și urmașii celor 8 persoane decedate în accident respectiv L.F., R.F., L.R., R.L., R.J. - n. 1967, R.H.Z., B.L.M., M.G. Sen., R.K., R.C., R.M., R.R., R.T., M.L., R.I., R.R.Z., R.E., S.E., S.A., S.M., S.E.Z., S.I., O.A. Jun., O.A.M., O.L., P.J., O.A.S., M.M., P.Z., B.V., S.L., D.B., R.J. Sen.- n. 1956, R.B., R.I.Z., R.J. Jun. - n. 1989, R.S.I., B.Z., B.G.Z., B.J., I.T., B.J., B.G., M.G. Jun., M.M.K., B.R.C., L.S., B.I., R.A.Z. - n. 1970, R.A.Y. - n. 1999, R.C., D.A. și D.B.N.

La dosarul cauzei au fost depuse acte de stare civilă pentru urmașii victimelor, înscrisuri referitoare la practică judiciară, acte normative, ghid pentru soluționarea daunelor morale, bonuri și facturi fiscale în dovedirea daunelor materiale și a cheltuielilor de judecată, planșe foto, înscrisuri, adresa nr. S.O. 1123/2013 emisă de Direcția de Asistență Comunitară Sfântu Gheorghe.

A reținut instanța de fond că inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale, iar în cursul judecății, în termenul prevăzut de lege, a solicitat ca judecarea sa să se facă potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 320

1

C. proc. pen., a recunoscut că se face vinovat de săvârșirea faptei, solicitând judecarea cauzei conform prevederilor aplicabile în cazul recunoașterii vinovăției.

Instanța de fond a admis această cerere și a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, care nu au fost contestate și au fost însușite de către inculpat.

Au fost încuviințați de instanță și audiați, pentru dovedirea pretențiilor civile, martorii K.T., D.A., O.S., B.T., R.F.A., R.Ș., I.P., B.A.

S-a întocmit un referat de evaluare pentru inculpat.

În urma examinării actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 08 septembrie 2012, în jurul orelor 08,00, inculpatul B.C.a condus tractorul rutier marca X cu numărul de înmatriculare Y și semiremorca marca X1 cu numărul de înmatriculare Y1, în care se aflau mai multe persoane, la parcela de 1 ha pe care o deținea, aflată la 1,7 km de locuința din Chilieni, pentru a recolta cartofi, activitate ce s-a desfășurat până în jurul orei 12,30.

La întoarcere, în jurul orei 13,00, în remorca tractorului, ce nu era adaptată pentru transportul persoanelor, s-au urcat mai mulți lucrători ce-l ajutaseră la scoaterea cartofilor, aceștia așezându-se pe sacii de rafie aflați pe jos, pe gălețile puse cu gura în jos sau sprijiniți de obloanele remorcii.

În jurul orei 13,40, inculpatul, ce se afla singur în tractor, conducând pe drumul deschis circulației publice ce face legătura între terenurile agricole de pe latura de est a localității Chilieni și DN 12, a ajuns la trecerea simplă, fără bariere, la nivel cu calea ferată.

Dată fiind existența unei vegetații în apropierea părții din dreapta a căii ferate, în sensul de deplasare a inculpatului, astfel cum rezultă din fotografiile judiciare aflate la dosarul de urmărire penală, drumul fiind și în rampă, oprirea și asigurarea înainte de traversare, obligații legale ce trebuiau respectate de inculpat, erau imperios necesar a fi făcute pentru a observa dacă vine sau nu vreun tren.

Inculpatul nu s-a oprit pentru a se asigura, continuându-și drumul fără a respecta obligațiile arătate mai sus, astfel că nu a observat trenul Regio nr. 4012 ce circula din direcția Sfântu Gheorghe în direcția Brașov cu viteza de 97 km/h. Impactul - ce nu a putut fi evitat nici de conductorul trenului, care nu a avut posibilitatea de a opri trenul, și nici de inculpat, care nu a reușit să accelereze suficient pentru a ieși de pe linia de cale ferată - a avut loc între locomotivă și partea din spate a remorcii atașate de tractor, remorcă în care se aflau mai multe persoane.

În opinia acuzării, și a instanței de fond, nu se poate susține că inculpatul nu a avut posibilitatea să observe trenul din cauza acelei vegetații sau că vizibilitatea nu era suficientă. Astfel cum rezultă din fotografiile judiciare, vizibilitatea era bună și posibilitatea de a se asigura efectiv în condiții de siguranță a existat, cu condiția de a se opri în apropierea trecerii de cale ferată și de a se asigura. Din acel loc în care inculpatul trebuia să oprească și să se asigure, se putea observa cu ușurință dacă venea sau nu vreun tren.

În urma impactului ce a avut loc au decedat 8 persoane, numiții B.C., R.G., R.R., L.E., R.A.M., S.B., R.E. și B.M. și alte 3 persoane au suferit vătămări ce au necesitat pentru îngrijire mai mult de 10 zile, R.T., R.E. și R.H. Toate aceste persoane se aflau în semiremorca tractată de vehiculul condus de inculpat.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere rapoartele medico-legale de necropsie efectuate asupra victimelor (dosar de urmărire penală) și rapoartele medico-legale de constatare efectuate cu privire la părțile vătămate, din care rezultă că există o legătură de cauzalitate între impact și urmarea produsă, leziunile produse în urma accidentului conducând la decesul celor 8 victime și la vătămarea integrității corporale a celor 3 părți vătămate.

În ceea ce privește modalitatea producerii acestui rezultat, instanța de fond a avut în vedere procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele foto, declarațiile martorilor A.D., P.K.I., L.R., D.M., S.G. și S.N., ale părților vătămate R.T. și R.E., toate coroborate cu declarația inculpatului în care a recunoscut săvârșirea faptelor, solicitând judecarea sa în conformitate cu dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen..

Martorul A.D., conductorul locomotivei, precizează că, după ce a plecat din stația Sfântu Gheorghe, în momentul în care se apropia de trecerea la nivel cu calea ferată, după ce a dat semnale de fluier repetat, a observat, când se afla la o distanță de aproximativ 70 de metri de trecere, un tractor cu remorcă în care se aflau mai multe persoane, ce efectua traversarea căii ferate, impactul nemaiputând fi evitat, acesta având loc între locomotivă și remorcă. Arată martorul că, în momentul imediat premergător impactului, când s-a apropiat de trecere, l-a observat pe inculpat care privea în față, fiind chiar degajat, martorul apreciind că nu crede că observase trenul, nici măcar în ultimele momente dinainte de impact, ceea ce denotă că inculpatul nu s-a asigurat niciun moment, nici înainte de traversare și nici în timpul traversării.

Declarația martorului se coroborează cu declarațiile martorilor ce s-au aflat în remorcă și care au scăpat cu viață, fără a fi vătămați sau cu vătămări ce au necesitat pentru îngrijire mai puțin de 10 zile, respectiv numiții P.K.I., L.R., D.M., S.G. și S.N. și cu cele date de părțile vătămate R.T. și R.E. în sensul că inculpatul nu a oprit și nu s-a asigurat niciun moment la traversarea căii ferate, nici atunci când s-au deplasat de dimineață pentru recoltarea cartofilor și nici când a avut loc accidentul.

Partea vătămată R.T. precizează, în declarația aflată la dosarul de urmărire penală, că inculpatul nu a oprit tractorul pentru a se asigura nici la prima traversare, în acea dimineață, și nici la prânz, când a avut loc accidentul, declarație ce se coroborează cu cele date de ceilalți pasageri ai remorcii (L.R., S.N., D.M., P.K.I.), ce au mai precizat și că au observat venirea trenului, au început să strige la inculpat să oprească, dar acesta nu i-a auzit, și a continuat deplasarea, producându-se impactul.

Partea civilă L.F. a precizat în declarația aflată la dosarul de urmărire penală că, în momentul imediat anterior impactului, discuta cu soția sa, ce se afla în remorcă, la telefon, aceasta spunându-i că inculpatul nu oprește la trecerea cu calea ferată, partea civilă auzind prin telefon atât fluieratul locomotivei cât și strigătele mai multor persoane către șoferul tractorului să oprească.

Din analiza coroborată a acestor mijloace de probă, instanța de fond a reținut că inculpatul nu a oprit și nu s-a asigurat la trecerea la nivel cu calea ferată, mai înainte de a se angaja în traversare, că trenul a folosit avertizările, sonore, fiind auzit și văzut de pasagerii din remorcă ce au încercat să-l anunțe pe inculpat dar fără succes, acesta continuându-și drumul, în traversarea căii ferate, ca și cum nimic nu se întâmpla.

Toate aceste mijloace de probă se coroborează și cu declarația inculpatului în care a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare, solicitând judecata în conformitate cu dispozițiile articolului 320

1

C. proc. pen.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului care, în data de 08 septembrie 2012, a așezat din culpă, un obstacol pe calea ferată, respectiv ansamblul compus din tractor și semiremorcă, producându-se o catastrofă de cale ferată constând în ciocnirea unui mijloc de transport al căii ferate, respectiv trenul Regio nr. 4012, cu un mijloc de transport auto, respectiv tractorul și semiremorca condusă de acesta, ciocnire ce a avut ca urmare decesul unui număr de 8 persoane, vătămarea integrității corporale a trei persoane și degradarea părții frontale a locomotivei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă, din culpă, ce a avut ca urmare producerea unei catastrofe de cale ferată, faptă prevăzută de art. 276 alin. (1) și (4) C. pen., raportat la art. 277 alin. (2) C. pen. Sub aspectul laturii obiective, elementul material s-a realizat printr-o acțiune, respectiv așezarea ansamblului auto pe linia de cale ferată, cerință esențială a elementului material, respectiv punerea în pericol a siguranței mijloacelor de transport ale căii ferate fiind îndeplinită, prin dimensiunea ansamblului auto așezat pe linie raportat la viteza de circulație a trenului, 97 km/h, producându-se această stare de pericol. S-a produs rezultatul prevăzut de lege, respectiv ciocnirea dintre acest obstacol și locomotiva trenului, ciocnire ce a avut urmările arătate mai sus, urmări ce constituie prin ele însele alte infracțiuni. Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul a săvârșit fapta din culpă, în condițiile art. 19 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. pen., în sensul că nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă; atâta vreme cât inculpatul nu s-a oprit să se asigure, trebuia să prevadă că putea fi surprins de tren pe calea ferată, ansamblul auto condus de acesta constituind un obstacol pe linia ferată, în sensul dispozițiilor art. 276 C. pen.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului pentru această infracțiune, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., referitoare la scopul pedepsei, precum și criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale ale C. pen., gradul de pericol social al faptei raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit și urmarea produsă, precum și persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, urmând a reține și dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. referitoare la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei.

În opinia instanței de fond, nu se impune reținerea unor circumstanțe atenuante personale, cu consecința de scădere a pedepselor aplicate sub minimul legal, pentru niciuna dintre fapte/infracțiuni. Aspectele legate de vârsta înaintată a inculpatului, de lipsa antecedentelor penale, de atitudinea sinceră și de regret urmând a fi luate în considerare la stabilirea cuantumului pedepselor și a individualizării judiciare a executării pedepsei rezultante. Reținerea separată, ca și circumstanțe atenuante a acestor împrejurări, ar conduce la o dublă valorificare a acestora, ceea ce nu se poate face.

Însă, instanța de fond a menționat că, numai pentru infracțiunea de distrugere și semnalizare falsă, din culpă, ce a avut ca urmare producerea unei catastrofe de cale ferată, va reține circumstanțe atenuante judiciare reale, deci împrejurări concrete în care a fost săvârșită fapta care atenuează gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni. Astfel, s-a apreciat că rezoluția infracțională a inculpatului nu a fost aceea de a așeza, din culpă, obstacole pe calea ferată, acesta fiind surprins de tren la traversarea căii ferate. Deși, pe textul de lege, respectiv art. 276 C. pen., surprinderea unui autovehicul de către tren pe linia de cale ferată, poate realiza elementul material de așezare de obstacole pe calea ferată, trebuie făcută totuși o distincție între o astfel de așezare de obstacole din culpă și o traversare cu un mijloc auto a căii ferate pe la trecerea de cale ferată semnalizată, traversare ce a avut ca urmare surprinderea de către tren. Deși orice traversare a căii ferate cu un autoturism ce a fost surprins de tren, în condițiile în care s-ar fi putut pune în pericol siguranța mijloacelor de cale ferată, poate fi încadrată în dispozițiile arătate mai sus, trebuie făcută totuși distincția între pericolul social concret al unei fapte de a nu se asigura și de a fi surprins cu un ansamblu compus din tractor și remorcă de către tren, și aceea de a așeza din culpă un obstacol pe calea ferată (spre exemplu un copac voluminos ce a fost tăiat în preajma căii ferate și a căzut, din culpa autorului, pe linie), întrucât rațiunea legii este de a sancționa acest din urmă gen de fapte, săvârșite cu intenție sau din culpă.

În final, s-a apreciat că împrejurarea concretă în care s-a ajuns ca inculpatul să așeze acel ansamblu compus din tractor și remorcă pe calea ferată, cu consecința punerii în pericol a siguranței mijloacelor de transport pe calea ferată, respectiv traversarea neregulamentară a căii ferate, fiind surprins de tren cu această ocazie, constituie o circumstanță atenuantă judiciară reală cu consecința scăderii pedepsei sub minimul special, de 10 ani închisoare. Pentru această infracțiune, și pentru motivele de mai sus, instanța de fond a arătat că va aplica o pedeapsă ce va fi coborâtă sub minimul legal, circumstanțele atenuante judiciare reale fiind reținute cu efectul legal numai pentru această faptă.

A mai arătat instanța de fond că, spre deosebire de circumstanțele atenuante personale ce nu pot fi reținute în cazul concursului de infracțiuni decât pentru toate infracțiunile, întrucât privesc aspecte ale persoanei infractorului (vârsta, conduita bună, sinceritatea etc.), ce sunt aceleași pentru fiecare infracțiune săvârșită, circumstanțele judiciare reale, ce privesc împrejurările atenuante în care a fost săvârșită una dintre faptele aflate în concurs de infracțiuni, pot fi reținute numai pentru respectiva infracțiune, producându-se efectul atenuant numai pentru sancțiunea aplicată pentru această faptă. Deși fac parte dintr-un concurs de infracțiuni, faptele sunt totuși distincte, iar împrejurările în care au fost săvârșite sunt diferite, astfel că nimic nu împiedică a considera că una dintre faptele aflate în concurs a fost săvârșită în împrejurări ce privesc fapta, iar nu persoana, ce pot constitui circumstanțe atenuante.

În drept, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului care, în data de 08 septembrie 2012, în jurul orelor 13,40, în timp ce conducea ansamblul de vehicule format din tractorul rutier marca X cu numărul de înmatriculare Y și semiremorca marca X1 cu numărul de înmatriculare Y1, nu a respectat semnificația indicatoarelor rutiere "Oprire", "Trecere la nivel cu calea ferată simplă fără bariere" și "Atenție la tren", amplasate la trecerea la nivel cu calea ferată amenajată pe drumul situat în vecinătatea de N-E a localității Chilieni - județul Covasna, drum deschis circulației publice, fără a se asigura, s-a angajat în traversarea respectivului tronson de cale ferată fiind surprins de trenul de persoane Regio cu nr. 4012 ce circula pe ruta Târgu Mureș - Brașov, în urma coliziunii rezultând decesul a 8 persoane (B.C., R.G., R.R., L.E., R.A.M., S.B., R.E. și B.M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 178 alin. (1), (2) și (5) C. pen. Sub aspectul laturii obiective, elementul material s-a realizat printr-o acțiune, producându-se rezultatul prevăzut de lege, respectiv moartea victimelor, între acțiunea inculpatului și rezultat existând un raport de cauzalitate directă, astfel cum rezultă din rapoartele de necropsie efectuate asupra victimelor. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta din culpă, în condițiile art. 19 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. pen., în sensul că nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă. Atâta vreme cât inculpatul nu s-a oprit să se asigure la trecerea de cale ferată, trebuia să prevadă că putea fi surprins de tren, eventualitate în care viața tuturor celor din remorcă putea fi pusă în pericol foarte grav.

Instanța a reținut și faptul că, în speță, inculpatul nu a respectat obligațiile prevăzute de art. 138 alin. (1) lit. c din H.G. nr. 1391/2006 care prevăd obligația conducătorilor auto de a se opri la întâlnirea indicatorului "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" și cele prevăzute de art. 136 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006 care stipulează obligația conducătorilor auto de a circula cu viteză redusă la trecerea la nivel cu calea ferată și de a se asigura corespunzător că din partea stângă sau dreaptă nu se apropie niciun vehicul feroviar, astfel că infracțiunea a fost săvârșită în forma agravantă prevăzută de alin. (2) al art. 178 C. pen. De asemenea, s-a reținut că în urma accidentului, a rezultat decesul a opt persoane, astfel că infracțiunea a fost săvârșită și în forma agravantă prevăzută de alin. (5) al art. 178 C. pen.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului pentru această infracțiune, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., referitoare la scopul pedepsei, precum și criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. [pe de-o parte urmările foarte grave ale faptei, respectiv decesul a opt persoane, urmări cu consecințe foarte grave pentru toate familiile implicate, cu atât mai mult cu cât două familii au suferit pierderea a doi membrii în această tragedie, inconștiența inculpatului care nu a oprit pentru a se asigura nici la prima traversare și nici la a doua, când s-a produs accidentul, în condițiile în care transporta în remorcă multe persoane, iar pe de altă parte, vârsta foarte înaintată a acestuia, conduita bună avută până în prezent, atitudinea de recunoaștere și regret de care a dat dovadă; s-au reținut și dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. referitoare la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei]. Instanța a reținut că infracțiunea nu este una intenționată, dar a fost săvârșită prin încălcarea conștientă a unei reguli de circulație. În favoarea acestuia a reținut, la stabilirea cuantumului pedepsei, aceste aspecte referitoare la faptul că este o persoană pe deplin integrată în societate, fără antecedente penale și a manifestat interes pentru situația sa, s-a prezentat în fața instanței, prin întreaga sa atitudine contribuind la soluționarea cu celeritate a cauzei.

S-a menționat, încă o dată, că nu se pot reține aceste împrejurări ca și circumstanțe atenuante care să conducă la stabilirea unei pedepse sub minimul de 1 an și 4 luni (obținut după reducerea cu o treime a minimului legal), dată fiind urmarea faptei de ucidere din culpă, respectiv decesul a opt persoane, considerând că, față de aceste urmări tragice, o pedeapsă sub acest minim ar fi neîndestulătoare.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că, în drept, faptele inculpatului care, în condițiile arătate mai sus, a cauzat vătămarea corporală a numiților R.T. (22 - 25 zile de îngrijire medicală), R.E. (16 - 18 zile de îngrijire medicală) și R.H. (50 - 55 zile de îngrijire medicală) întrunesc, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive a trei infracțiuni distincte de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin. (1) și (4) C. pen. Astfel cum rezultă din rapoartele de constatare medico-legală, leziunile au fost consecința accidentului provocat de inculpat din culpă, între faptele acestuia și producerea acestor leziuni existând deci legătură de cauzalitate.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate pentru aceste infracțiuni, au fost avute în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., referitoare la scopul pedepsei, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., aspectele personale, menționate la analiza celorlalte pedepse aplicate în cauză și dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.; pentru infracțiunea săvârșită față de R.H. s-a aplicat o pedeapsă mai mare având în vedere urmarea faptei, respectiv numărul mai mare de zile de îngrijire medicale.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 86

1

C. pen., pedeapsa rezultantă fiind de cel mult 3 ani închisoare, iar inculpatul nefiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii. De asemenea, raportat la caracterul neintenționat al infracțiunii și la persoana inculpatului, care are vârsta de 79 de ani, precum și la comportamentul său, de dinaintea, și de după săvârșirea infracțiunilor, s-a apreciat că scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă, neexistând riscul ca inculpatul să mai săvârșească alte infracțiuni.

S-a menționat că se impune, tocmai prin urmările foarte grave ale faptelor, supravegherea comportamentului inculpatului pe un termen de încercare de 6 ani de către Serviciul de Probațiune, respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere obligatorii și a obligației de a nu mai conduce, pe durata termenului de încercare, niciun autovehicul.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat următoarele:

S-a reținut că inculpatul, la data de 08 septembrie 2012, pentru tractorul rutier marca X, cu numărul de înmatriculare Y, nu avea de poliță obligatorie de asigurare de răspundere civilă auto RCA, acesta fiind motivul pentru care a fost introdus în cauză și citat Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, în conformitate cu dispozițiile art. 25

1

din Legea nr. 32/2000.

S-au constituit părți civile, pe de-o parte, urmașii celor 8 victime și cele 3 părți vătămate, iar pe de altă parte, Spitalul Clinic de Urgență Brașov, Spitalul Clinic de Copii Brașov, Spitalul Județean de Urgență D.F.K. Sfântu Gheorghe și Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Călători S.A. - Sucursala Brașov.

Instanța de fond a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 C. civ., respectiv fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate și vinovăția, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului, ca temei pentru obligarea la plata daunelor; existența unor fapte ilicite - infracțiunea de ucidere din culpă respectiv cele trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă, săvârșite de inculpat dar și încălcarea unor reguli de circulație, prejudiciul creat - cheltuielile realizate de părțile civile, daunele morale, daunele materiale suferite de instituțiile constituite părți civile, legătura directă de cauzalitate dintre acțiune și prejudiciu precum și vinovăția acestuia sub forma culpei.

Cu privire la constituirile de părți civile din partea unităților spitalicești, s-au reținut dispozițiile art. 313 alin. (1) din O.U.G. nr. 72/2006 conform cărora persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată (sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale; pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale Caselor de Asigurări de Sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată).

În consecință, a fost admisă constituirea de parte civilă a unității medicale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și a dispus obligarea la plata sumei solicitate, de 6.047,75 RON, reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.H.

A fost admisă și acțiunea civilă a unității medicale Spitalul Clinic de Copii Brașov, unde a fost internată aceeași parte vătămată, minoră la data faptelor, și s-a dispus obligarea la plata sumei de 2.280,44 RON reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.H.

De asemenea, a fost admisă, în parte, constituirea de parte civilă a Spitalului Județean de Urgență D.F.K. Sfântu Gheorghe și s-a dispus obligarea la plata sumei de 5.429 RON reprezentând contravaloarea rapoartelor de expertiză medico-legală și a sumei de 610,76 RON, la care se va adăuga dobânda legală până la data plății, aceasta din urmă reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate părții vătămate R.T., ce a fost internat în unitatea spitalicească în perioada 08 - 10 septembrie 2012.

Instanța de fond a arătat că nu vor fi acordate acestei părți civile sumele de bani ce reprezintă contravaloarea lucrărilor medico-legale efectuate pentru numiții L.R., D.M., S.G., S.N. și P.K.I. întrucât acțiunea penală pentru care a fost tras la răspundere penală inculpatul nu a vizat și aceste persoane care nu au suferit leziuni corporale care să necesite îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, astfel că aceste pretenții nu pot fi soluționate în cadrul acestui proces penal, ci numai în fața instanței civile.

A fost admisă și acțiunea civilă exercitată de Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Călători S.A. - Sucursala Brașov și s-a dispus obligarea la plata sumei de 3.995,51 RON reprezentând contravaloarea reparațiilor la locomotiva avariată și a minutelor de întârziere acumulate.

Cu privire la părțile civile, urmașii victimelor, și cele trei părți vătămate, instanța de fond a reținut următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 1357 C. civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Condițiile antrenării răspunderii civile a inculpatului, analizate mai sus, sunt întrunite și în acest caz, față de urmașii victimelor și față de cele trei părți vătămate.

Cu privire la persoanele îndreptățite la despăgubiri morale de pe urma decesului, au fost reținute dispozițiile art. 1391 alin. (2) C. civ. conform cărora instanța va putea să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului pentru durerea încercată prin moartea victimei precum și oricărei persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.

Având în vedere aceste dispoziții, instanța de fond a acordat despăgubiri pentru daune morale numai persoanelor ce au dovedit o asemenea calitate de rudă cu victimele, precum și celor ce nu au calitatea de rudă, dar care au probat că au suferit un prejudiciu prin decesul victimei, acesta fiind cazul concubinilor și al copiilor nenaturali ce nu au fost adoptați.

Cu privire la daunele morale solicitate de părțile vătămate-părți civile R.T., R.E. și R.H., au fost reținute dispozițiile art. 1391 C. civ. conform cărora în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială, au fost acordate sume cu titlu de daune morale, ca o compensare a restrângerilor posibilităților de viață familială și socială și numai în măsura acestor restrângeri.

Cu privire la daunele materiale solicitate de părțile civile, au fost reținute dispozițiile art. 1392 C. civ. în conformitate cu care cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea victimei sau în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare, are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli, iar cu privire la daunele materiale solicitate de cele trei părți civile - părți vătămate au fost reținute dispozițiile art. 1387 alin. (1) C. civ. potrivit cu care despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile determinate de îngrijirea medicală și dacă este cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viață ale celui păgubit, precum și orice alte prejudicii materiale.

Din analiza acestor texte legale se desprinde concluzia că prejudiciul trebuie reparat integral, dar este obligația celui ce îl solicită să și dovedească întinderea acestuia în mod cert, prin mijloace de probă, înscrisuri sau martori. În funcție de aceste mijloace de probă, instanța va acorda numai prejudiciul dovedit, chiar dacă acesta este mai mic decât cel real suferit de partea civilă, dar pe care nu a fost în măsură să-l dovedească aceasta.

I. Din actele de stare civilă aflate la dosar, L.F. este soțul victimei L.E. și tatăl victimei R.E., R.F. este fiul victimei L.E. și frate cu R.E., L.R. este soacra lui L.E. și bunica lui R.E., iar R.L., R.J., R.H.Z. și B.L.M. sunt frați, respectiv surori, cu victima L.E.

Relațiile de rudenie fiind dovedite, s-a considerat că aceste părți civile au dreptul la repararea daunelor morale cauzate de durerea încercată prin pierderea rudelor. Cu privire la daunele morale solicitate de părțile civile, s-a avut în vedere că pierderea soției, respectiv a fiicei, a surorii și a mamei reprezintă, în mod evident, o pierdere imensă ce nu poate fi reparată în niciun mod, acordarea unor sume de bani cu titlu de daune morale fiind în măsură să compenseze într-o oarecare măsură imensa pierdere suferită. Aceste pierderi vor fi resimțite pe parcursul întregii vieți, trauma psihică fiind cu atât mai mare cu cât au decedat în accident doi membri ai aceleiași familii.

În același timp, instanța de fond a menționat că daunele morale nu trebuie să constituie o îmbogățire fără justă cauză.

Instanța de fond a acordat sume mai mari părților civile cu grade de rudenie mai apropiate de victime, textul de la art. 1391 alin. (2) C. civ. prezentând o ordine deloc întâmplătoare, prezentându-i pe cei îndreptățiți la despăgubiri morale în ordinea gradelor de rudenie.

Cu privire la daunele materiale solicitate, pe baza înscrisurilor depuse la dosar reprezentând chitanțe și bonuri fiscale coroborate cu declarații de martori, s-a considerat dovedită suma de 15.102 RON, obținută din adunarea sumelor menționate pe bonurile fiscale, astfel cum acestea au fost depuse la dosar. Cu privire la cheltuielile efectuate cu pomenirile, atât în cazul acestei familii, cât și a celorlalte, instanța a analizat declarațiile martorilor referitoare la numărul de persoane participante, numărul pomenirilor, costul unui meniu și locația unde s-a ținut. Din analiza acestor mijloace de probă, s-a reținut că au avut loc, în medie, 4 pomeniri, la înmormântare, la 21 de zile, la 6 săptămâni și la 6 luni, iar la fiecare pomenire s-a cheltuit aproximativ 1500 de RON. Au fost înlăturate declarațiile martorilor privind costurile unei pomeniri întrucât nu se coroborează cu biletele emise de SC A.C.P. SRL (localul unde s-au ținut o parte din pomeniri) aflate la dosar instanță, în care se face referire la o pomenire solicitată de R.I. pentru data de 24 noiembrie 2012 ce costă 1500 RON și la o altă pomenire solicitată de R.R.Z. pentru data de 08 martie 2013 ce costă 1020 de RON. De asemenea, la dosar instanță se află un alt bilet emis de același local unde se vorbește de o pomenire pentru data de 11 septembrie 2012 ce costă 950 de RON, iar la dosar instanță se face vorbire de alte pomeniri efectuate de diverse rude ale victimelor ce nu costă niciuna mai mult de 1500 de RON. Nu există nicio factură sau bon fiscal care să probeze susținerile părților civile în sensul că ar fi participat sute de persoane la aceste pomeniri, ce au costat sume mult mai mari de bani. În măsura în care au fost cheltuite aceste sume de bani, cu atât mai mult cu cât pomenirile s-au ținut la o societate comercială cu un asemenea profil, trebuia să existe cel puțin un bon fiscal cu o asemenea sumă.

S-a arătat că analiza făcută de instanță cu privire la numărul pomenirilor și la costul mediu dovedit al acestora este valabilă pentru toate familiile ce au avut victime decedate în acest accident.

Din adunarea bonurilor fiscale și a facturilor a reieșit suma de 9.102,30 RON, la care se adună suma de 6.000 RON, contravaloarea pomenirilor reținută de instanță ca dovedită, din care trebuie scăzută suma de 5.000 RON, ajutorul social primit de familie de la Primăria Sfântu Gheorghe, astfel cum rezultă din adresa nr. 1123/2013 emisă de Direcția de Asistență Comunitară Sfântu Gheorghe, aflată la dosar instanță.

II. Din actele de stare civilă aflate la dosar, S.I. este mama victimei S.B., S.E., S.A., S.M., S.E.Z., M.M., P.Z., B.V. și S.L. sunt surorile victimei, P.J. este fratele său iar D.A. și D.B.N. sunt copiii minori ai victimei. Relațiile de rudenie fiind dovedite, instanța a considerat că aceste părți civile au dreptul la repararea daunelor morale cauzate de durerea încercată prin pierderea rudei, durere ce rezultă din declarația martorului audiat. Cu privire la frații O.A., O.A.M. și O.L., instanța a reținut din actele de stare civilă faptul că cei trei sunt copiii tatălui nenatural al victimei, numitul O.A. Senior, dintr-o altă căsătorie. Cum victima nu este fiul lui O.A. Senior, acesta din urmă crescând-o pe victimă de la o vârstă fragedă, ca urmare a căsătoriei cu mama victimei, nu apare nicio relație de rudenie între victimă și cei trei menționați mai sus. Se reține că victima nu a fost adoptată de numitul O.A. Senior, astfel că nu s-a creat nicio legătură de rudenie între cei trei și victimă. Cum cele trei părți civile nu fac parte din categoria rudelor indicate de textul legal, trebuia dovedită încadrarea acestora în ultima categorie indicată de art. 1391 alin. (2) C. civ., respectiv a oricărei persoane ce ar putea dovedi