Decizia nr. 7823/2013 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Prima instanță 1.1. Cererea de chemare în judecată Reclamanta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți a chemat în judecată pe pârâtele Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale pentru executarea obligațiilor contractuale și acordarea finanțării nerambursabile în valoarea totală eligibilă a proiectului „Necesitate, oportunitate, eficiență și eficacitate în SPO”, așa cum s-a stipulat în Contractul de finanțare P./42/4.1/G/41066, Conform Anexei 1 - Cererea de finanțare, denumit „P.” aprobată ca urmare a procesului de evaluare și selecție. În motivarea acțiunii a arătat reclamanta că în calitate de beneficiar al Contractului P./42/4.1/G/41066 încheiat la 25 iunie 2009 pentru implementarea programului „Necesitate, oportunitate, eficiență și eficacitate în SPO”, prin care pârâta AMP se obligă prin OIP în calitate de organism intermediar pentru Programul Operațional Sectorial ”Dezvoltarea Resurselor Umane” (P.) să acorde finanțare nerambursabilă în valoare de 470.987,00 RON, reprezentând 75% din valoare totală eligibilă a proiectului estimat. A mai arătat reclamanta că urmare a lansării cererilor de propuneri de proiecte de grant, A.J.O.F.M. Mehedinți a lansat proiectul „Necesitate, oportunitate, eficiență și eficacitate în SPO”, întocmind cererea de finanțare nr. 41066 din data de 15 decembrie 2008 aprobată în data de 16 martie 2009, pentru o finanțare nerambursabilă în valoare de 470.987,00 RON ca urmare a procesului de evaluare și selecție efectuat - așa cum este precizat în contractul de finanțare ce face obiectul prezentului litigiu. Conform Ghidului Solicitantului pentru anul 2008, ce constituie actul normativ conform căruia s-a scris, s-a evaluat și aprobat proiectul, selecția cererilor de finanțare este realizată de membrii evaluatori din Comitetul de Evaluare, numai pentru cererile de finanțare admise în urma verificării eligibilității. La data de 16 martie 2009, în urma procesului de selecție și evaluare, s-a aprobat Cererea de finanțare nr. 41066 pentru suma de 470,987,00 RON, ce a fost comunicată prin înștiințarea nr. 75 din 23 martie 2009 emisă de OIP. La data de 25 iunie 2009 s-a încheiat Contactul de finanțare P./42/4.1/G/41066 între cele trei entități: Autoritatea de Management P.(AMP. MMFPS), OIP. ANOFM și A.J.O.M. Mehedinți pentru implementarea proiectului Necesitate, Oportunitate, eficiență și eficacitate în SPO. Reclamanta a arătat că în perioada de implementare a proiectului, s-au făcut 2 cereri de rambursare a cheltuielilor angajate și plătite de beneficiar în perioada declarată în acestea, respectiv: Cererea nr. 1: versiunea 2 pentru rambursarea cheltuielilor efectuate în perioada 1 iulie 2009 - 31 decembrie 2009 și Cererea 2 pentru rambursarea cheltuielilor efectuate în perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010. La data de 15 noiembrie 2010 pârâta OIP. ANOFM a răspuns la prima cerere că suma declarată eligibilă este în cuantum de 69.309,26 RON, iar pentru cererea nr. 2 suma declarată eligibilă este de 73.713,88 RON, în sumă totală de 143.023,14 RON din suma prevăzută în contractul de finanțare de 470.023,14 RON. La observații s-a menționat că suma de 221.085,61 RON reprezentând cheltuieli cu resursa umană cu privire la angajarea și salarizarea personalului bugetar, aferente cheltuielilor cu personalul nu s-a respectat legislația în vigoare; suma de 2.805,00 RON aferentă cheltuielilor cu cazarea, transportul, diurna deplasării pentru membrii echipei de implementare a proiectului la conferințele de promovare din perioada 21 - 24 iunie 2010 pentru 3 persoane; suma de 3.897,02 RON reprezentând cheltuieli generate de administrație, s-a solicitat decontarea unui procent de 10% din valoarea facturilor emise pentru AJOFM Mehedinți, contrar Dispoziției nr. 76 din 14 august 2009 și Adresei nr. 1 din 1 septembrie 2009 care arată că procentul prevăzut este de 5%. În ceea ce privește suma considerată neeligibilă pentru cheltuielile cu resursa umană a susținut că la începutul implementării s-a comunicat prin Adresa nr. 224 din 23 iulie 2009 privind încadrarea personalului cu atribuții în procesul de implementarea proiectelor finanțate în cadrul P., astfel cum a fost aprobată prin OP ANOFM nr. 134 din 7 aprilie 2009 modificată și completată prin Ordinul nr. 424 din 3 iunie 2009; beneficiarul A.J.O.F.M. Mehedinți și-a respectat obligațiile contractuale, iar OIP. este cea care nu a respectat actele normative invocate: Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea ANOFM și H.G. nr. 1610/2006 privind Statutul ANOFM. Recrutarea și încadrarea personalului echipei de implementare, s-a făcut conform disp. Ordinului Președintelui ANOFM, în urma aprobării cv-urilor acestora de către pârâta OIP ANOFM. Pentru suma de 2.805,00 RON a arătat că cheltuielile cu transportul și diurna sunt conform H.G. nr. 759/2007 și a Ordinului nr. 3/181/2008, H.G. nr. 1.860/2006 care stabilește reguli clare. Pentru suma de 3.897,02 a arătat că este corectă, întrucât ulterior dispoziției prin care s-a precizat un procent de 5%, s-a constatat că la calculul acestui procent nu s-a avut în vedere toată suprafața folosită de cei care implementează proiectul și s-a retractat acest procent de 5% cu procentul de 10%, iar din eroare Dispoziția nr. 59/2010 nu a fost trimisă odată cu cererea de rambursare. 1.

Întâmpinarea formulată în cauză Pârâta A.N.O.F.M. - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, a invocat excepția de necompetență materială a instanței învestită și a susținut că litigiul dedus judecății are ca obiect executarea Contractului de finanțare cu nr. P./42/4.1/G/41066, este sub incidența Legea nr. 554/2004, modificată și consideră că soluționarea cauzei în primă instanță aparține Curții de apel. A mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ANOFM arătând că OIP are compartiment funcțional aflat în structura organizatorică a ANOFM exercită față de respectivii beneficiari atribuțiile delegate de MMFPS - AMP, iar ANOFM nu deține atribuții de ordonator de credite în ceea ce privește lichidarea cheltuielilor efectuate în executarea contractului menționat. A depus la dosar nota din 21 februarie 2011, ordin emis de Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale nr. 1394 din 1 octombrie 2010, lista - anexă 1, Ordin MMFPS nr. 95 din 6 februarie 2009, Ordin MMFPS nr. 531 din 27 aprilie 2009 la Ordinul nr. 531 din 27 aprilie 2009, Adresa ANOFM nr. 14056 din 22 februarie 2011. Pârâta Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a formulat întâmpinare prin care a solicitat pe cale de excepție scoaterea sa din cauză, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Totodată a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, și declinarea cauzei la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Pe fond a invocat Ordinul nr. 600/2008 al Ministrului Muncii, familiei și egalității în șanse pentru aprobarea unor acordori de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007 - 2013. 1.

Sentința Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin Prin Sentința nr. 3242 din 15 iunie 2011, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a respins acțiunea formulată de reclamanta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - A.N.O.F.M. și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. 1.

Apelul declarat în cauză Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de către reclamanta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți. Tribunalul Mehedinți, prin Decizia nr. 196 din 30 septembrie 2011 a admis apelul formulat de reclamanta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți împotriva Sentinței civile nr. 3242 din 15 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, intimați fiind Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. S-a anulat sentința și s-a trimis cauza la Curtea de Apel Craiova în vederea judecării. Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că potrivit art. 10, alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”. Față de obiectul cererii de chemare în judecată care vizează un contract încheiat între entități ale administrației publice centrale și față de calitatea pârâtelor de autorități publice la nivel național tribunalul a apreciat că prezenta cauză este de competența de soluționare în primă instanță a Curții de Apel Craiova motiv pentru care în conformitate cu prevederile art. 297 C. proc. civ. a admis apelul A.J.O.F.P. Mehedinți, a anulat Sentința civilă nr. 3242 din 15 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin și a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Craiova. 1.

Sentința Curții de Apel Craiova Prin Sentința nr. 379 din 19 aprilie 2012 Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea reclamantei A.J.O.F.M. Mehedinți împotriva pârâților Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - A.N.O.F.M. și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Totodată, a dispus anularea scrisorilor standard de informare nr. 180651 din 1 noiembrie 2010 și nr. 180653/2010 și adresa de răspuns nr. 180772/2010 și a obligat pârâta la rambursarea cheltuielilor eligibile în sumă de 267.272,03 RON. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.O.F.M. este neîntemeiată, întrucât aceasta este emitentul actelor administrative a căror anulare se solicită, respectiv cele două scrisori standard de informare a beneficiarului, astfel că are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății. Cu privire la fond, instanța a reținut că reclamanta, în calitate de beneficiar al unui contract de finanțare a solicitat rambursarea a 75% din cheltuielile angajate și plătite de aceasta, 25% reprezentând cofinanțarea beneficiarului. Prin cererea de rambursare nr. 1, reclamanta a solicitat cheltuielile angajate și plătite în perioada 1 iulie 2009 - 31 decembrie 2009 în cuantum de 135.616,01 RON. Din aceste cheltuieli s-au considerat eligibile cele în suma de 92.412,34 RON și s-a efectuat plata prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 180651 din 1 noiembrie 2010 a sumei de 69.309,26 RON, reprezentând 75% din cheltuielile angajate și plătite de beneficiar. Prin aceeași scrisoare s-a refuzat la plată suma de 88.409,01 RON întrucât s-a apreciat ca fiind cheltuieli neeligibile următoarele: 48.924,61 RON cheltuieli cu resursele umane, 39.483,45 RON cheltuieli cu alte tipuri de costuri, 0,95 RON cheltuieli generale de administrație. Curtea de apel a apreciat că în mod nelegal au fost declarate ca neeligibile cheltuielile efectuate de reclamantă. Potrivit art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să fie efectiv plătită de beneficiar; să fie însoțită de facturi sau alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor; să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanțare încheiat și cu prevederile legislației naționale și comunitare. De asemenea, în Anexa 6 a Ordinului nr. 3/185/2008 este precizata lista cu cheltuieli ce sunt eligibile, fiind enumerate explicit pe capitole de cheltuieli cele eligibile. Susținerea pârâtei, că în ceea ce privește resursele umane, reclamanta nu a respectat legislația în vigoare privind angajarea și salarizarea personalului nu este reală. Din actele depuse la dosar reiese că personalul angajat pentru implementarea proiectului s-a făcut în baza contractelor individuale de muncă, respectându-se încadrarea în bugetul proiectului, contractul de finanțare, Codul Muncii și Ordinul Președintelui ANOFM nr. 424/2009. Instanța a apreciat că toate cheltuielile privind resursele umane plătite de reclamantă pe perioadele de implementare a proiectului sunt eligibile întrucât îndeplinesc condițiile cumulative prevăzute de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 și se încadrează în lista cu cheltuielile ce sunt eligibile din anexa 6 a Ordinului nr. 3/185/2008. Prima instanță a considerat că și celelalte cheltuieli constatate neeligibile prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului, respectiv cheltuieli cu alte tipuri de costuri, cheltuieli generale de administrație au fost făcute cu respectarea actelor normative mai sus menționate privind eligibilitatea cheltuielilor angajate pe perioada de implementare a proiectului și că în mod nelegal au fost refuzate la plată. 2. Instanța de recurs Împotriva acestei sentinței au declarat recurs Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane. 2.1. Motivele de recurs În motivele de recurs s-a susținut că reclamanta nu a respectat prevederile Ghidului solicitantului „Servicii de ocupare eficiente” Axa prioritară nr. 4 DMI 4.1. ediția 2008. În acest sens s-a arătat că potrivit Ghidului, beneficiarul a fost informat că plata drepturilor salariale ale funcționarilor publici va fi realizată în baza legislației în vigoare care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici. S-a precizat că la angajarea personalului reclamanta nu a avut în vedere prevederile legale care reglementau salarizarea personalului din unitățile bugetare, respectiv H.G. nr. 281/1993, Legea nr. 154/1994, O.U.G. nr. 24/2000, Codul muncii. Recurentele au motivat că, fără a se respecta Ghidul solicitantului, reclamanta a încheiat 8 contracte individuale de muncă pe durată determinată și 3 contracte civile de prestări servicii, persoanele fiind angajate la biroul proiecte care nu există în organigrama A.J.O.F.M. Mehedinți, pe posturi care nu se aflau în statul de funcții. Cu privire la cheltuielile cu participanții, în sumă de 2.805,00 RON reprezentând cheltuieli cu cazarea, diurna și transportul pentru membrii echipei de implementare, s-a susținut că acestea sunt neeligibile întrucât nu a respectat regula specifică de eligibilitate conform prevederilor art. 8 din Ordinul nr. 3/185/2008. 2.2. Analiza motivelor de recurs Înalta Curte, examinând motivele de recurs, situația de fapt și legislația aplicabilă, constată că recursurile sunt fondate, potrivit considerentelor ce se vor expune în continuare. Reclamanta a încheiat un contract de finanțare pentru realizarea proiectului „Necesitate, oportunitate, eficiență și eficacitate în SPO”, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 470.987 RON. În art. 4 al contractului s-a stipulat că cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile H.G. nr. 759/2007, Ordinului nr. 3/185/2008 și Ghidul Solicitantului. Prima instanță a analizat eligibilitatea cheltuielilor prin referire la H.G. nr. 759/2007 și la Ordinul nr. 3/185/2007, fără a se observa și Ghidul solicitantului, precum și contractele de muncă sau prestări servicii, care de altfel nu au fost depuse la dosar. Din acțiune rezultă că reclamanta a susținut că a respectat Ordinul Președintelui A.N.O.F.M. nr. 134 din 7 aprilie 2009 cu privire la încadrarea personalului, or, ceea ce a condus la diminuarea cheltuielilor eligibile a fost nerespectarea legislației în materia angajării personalului pentru proiect, inclusiv a Ghidului solicitantului. Acest aspect nu a fost verificat de instanța de fond. Într-adevăr, potrivit H.G. nr. 759/2007 și Ordinul nr. 3/1/2008, pentru ca o cheltuială să fie eligibilă trebuie să îndeplinească acele condiții reținute de Curtea de apel, adică să fie efectiv plătită, să fie însoțită de facturi, să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare. În speță, nu s-a susținut că sumele nu s-au plătit efectiv sau că nu ar exista documente justificative de plată, ci nelegalitatea angajării personalului în raport de mai multe acte normative incidente în materie și de Ghidul solicitantului. Acest aspect nu a fost verificat de instanța de fond, care nu a solicitat nici Ghidul solicitantului și nici contractele de muncă sau de prestări de servicii pentru a analiza legalitatea lor. În aceste condiții, se impune casarea cu trimitere a cauzei pentru a se depune contractele de muncă sau prestare de servicii a căror legalitate va fi analizată prin prisma tuturor normelor legale incidente, inclusiv a Ghidului solicitantului, urmând a se dezlega corespunzător și celelalte cheltuieli declarate neeligibile. În baza art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile și casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite. În cauză, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare pentru că situația de fapt nu a fost pe deplin lămurită, întrucât nu au fost depuse și analizate contractele de muncă. În concluzie, în baza art. 312 C. proc. civ., recursurile se vor admite și se va casa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.