ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1942/2014

Asupra cererii de revizuire de față constată următoarele: Prin Decizia nr. 4635 din 21 octombrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul M.I. împotriva Deciziei civile nr. 19 din 12 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte, a reținut că, în sarcina recurentului, s-a stabilit obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 4 RON conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 și a unui timbru judiciar de 0,15 RON conform art. 3 din O.G. nr. 32/1995. Deși legal citat pentru termenul din 21 octombrie 2013 cu mențiunea achitării acestei taxe judiciare de timbru, atât la domiciliul său, cât și la domiciliul ales, conform dovezilor de citare de la filele 7 și 8 din dosar, care îndeplinesc toate condițiile de validitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 100 alin. (3) C. proc.

civ., recurentul nu s-a conformat obligației legale de timbrare, nedepunând la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru. Cum recurentul nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, Înalta Curte a anulat recursul declarat de acesta, ca netimbrat. La data de 06 februarie 2014, (data poștei-plic) recurentul a formulat cerere de revizuire a deciziei mai sus menționată. Invocând, din eroare, dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a precizat cu ocazia dezbaterilor, care se circumscriu motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 8 C. proc.

civ., revizuentul a arătat că pentru termenul de judecată din data de 21 octombrie 2013, când s-a judecat recursul, a fost în imposibilitate de a achita taxa de timbru stabilită în sarcina sa, motivat de faptul că în cursul lunii august 2013 a fost internat la spitalul universitar din Bruxelles, fiind imobilizat la pat cca două luni de zile, conform actelor medicale atașate la dosar, care atestă această susținere. Astfel, a fost împiedicat să se prezinte la judecata recursului și să-și angajeze un apărător. Revizuentul a mai arătat că procedura de citare prin afișare pe ușa domiciliului său și pe ușa cabinetului avocatului care l-a reprezentat în apel, pentru termenul de judecată a recursului de la data de 21 octombrie 2013 nu este corectă.

În ședința publică din data de 17 iunie 2014 revizuentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a cererii de revizuire invocând împiedicarea de a exercita în termen calea de atac a revizuirii, printr-o împrejurare mai presus de voința sa, respectiv internarea în spital în cursul lunii august 2013 și prelungirea perioadei de boală. În susținere a depus înscrisuri medicale. Astfel cum rezultă din înscrisurile și lucrările cauzei, Înalta Curte constată că revizuentul a fost internat în spital la data de 11 august 2013, suferind o intervenție chirurgicală, fiind externat la data de 13 septembrie 2013, cu recomandarea de a veni la control periodic. Dispozițiile art. 322 pct. 8 C. proc. civ., permit retractarea unei hotărâri atunci când "partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa". Potrivit art. 324 alin. (5) pct. 3 C. proc.

civ., în cazul art. 322 pct. 8 din același cod, termenul de revizuire este de 15 zile și se socotește de la încetarea împiedicării. Cererea de revizuire de față a fost promovată la data de 06 februarie 2014, (data poștei), cu mult peste termenul prevăzut pentru declararea căii de atac, raportat la dovezile depuse de revizuent. Dată fiind depășirea termenului de declarare a revizuirii, revizuentul a solicitat repunerea în termenul de exercitare a căii de atac, întemeiată pe dispozițiile art. 103 alin. (1) și (2) C. proc. civ. Textul invocat dispune în sensul decăderii părții din dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a revizuirii.

Totodată, pentru evitarea, în condițiile legii, a sancțiunii decăderii este prevăzut remediul repunerii în termenul de exercitare a unei căi de atac ori de îndeplinire a oricărui alt act de procedură pentru care este prevăzut un termen imperativ, anume, în cazul în care partea împotriva căreia curge acel termen dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să exercite calea de atac ori să efectueze actul de procedură în termenul legal, cererea de repunere în termen trebuind ea însăși să fie formulată în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. Prin cererea de repunere în termen, revizuentul a învederat că împrejurarea mai presus de voința sa ar fi fost chiar internarea în spital în perioada august 2013 și controalele medicale ulterioare perioadei de spitalizare.

Analizând această cerere și motivele invocate ca fiind împrejurări mai presus de voința sa, prin raportare la înscrisurile medicale depuse în susținere, care atestă faptul că revizuentul a fost internat în spital în perioada 11 august 2013 - 13 septembrie 2013, Înalta Curte apreciază că cererea de repunere în termen este neîntemeiată. Sintagma "împrejurări mai presus de voința părții" din art. 103 C. proc. civ. presupune indicarea și dovedirea de parte a unor împrejurări ce exclud culpa sa. Or, după perioada externării, când recurentul a primit recomandarea de a nu face mișcare, acesta avea posibilitatea de a promova calea de atac a revizuirii în termenul legal, astfel că cererea de repunere în termen este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Declararea acestei căi de atac nu presupunea cu necesitate prezența sa în România atâta timp cât soluția dată în recurs putea fi consultată pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cererea de revizuire putea fi trimisă prin poștă. Mai mult, partea a avut angajat un avocat în cauză cu care putea lua legătura pentru a afla cursul procesului. Cum cererea de repunere în termenul de exercitare a revizuirii nu este întemeiată, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca tardiv formulată, în aplicarea dispozițiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu art. 324 alin. (5) pct. 3 C. proc. civ. raportat la art. 322 pct. 8 din același Cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de repunere în termen. Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul M.I. împotriva Deciziei nr. 4635 din data de 21 octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 14334/325/2009. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2014. Procesat de GGC - GV