ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3451/2013

Deliberând asupra recursurilor de față, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată următoarele: 1.Prin sentința penală nr. 20 din 21 februarie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, pronunțată în Dosarul nr. 505/32/2012 a fost condamnat inculpatul V.M.L., fără antecedente penale, ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț, având gradul profesional de comisar-șef, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000. În temeiul art. 81 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare. S-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen. A fost condamnată inculpata P.M., fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prevăzută de art. 26 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen., art. 6, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen.

s-a suspendat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni. S-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare. S-a atras atenția inculpatei asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen. În temeiul art. 257 alin. (2) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 300 euro de la fiecare inculpat. În temeiul art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei a câte 2.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Instanța a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău, consecutiv căruia potrivit art. 300 C. proc.

pen. s-a și investit cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaților V.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și P.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

În esență, actul de inculpare a reținut că inculpatul V.M.L., în calitate de ofițer în cadrul Inspectoratului de Poliție de al Județului Neamț, atât direct cât și prin intermediul mamei sale, inculpata P.M., a pretins în vara anului 2011 o sumă de bani inițial neprecizată de la U.G., sumă pe care a stabilit-o la 400 euro, la 7 septembrie 2011 și pe care a primit-o în aceeași zi, prin mama sa, de la numitul U.M.C., iar ulterior a mai pretins și primit de la aceasta, prin același intermediar, 200 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra examinărilor din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Vehicule Neamț pentru a-i asigura lui U.M.C. promovarea probei practice din cadrul examenului de obținere a permisului de conducere la categoria B. Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc.

pen. după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 – art. 291 C. proc. pen. în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală și alte probe noi – instanța a examinat și apreciat materialul amintit, confirmând existența faptelor ilicite deduse judecății și vinovăția penală a autorilor acestora, sens în care a reținut următoarele: U.M.C. locuiește împreună cu părinții săi, U.V. și U.G., în comuna V.N., județul Neamț. În aceeași comună, sat L., locuiește C.N., prietena numitului U.M.C., iar în apropierea locuinței familiei C. se află casa inculpatei P.M. (aceasta are domiciliul în Piatra Neamț, str. D.). După împlinirea vârstei de 18 ani, U.M.C. a urmat cursurile școlii de șoferi și s-a programat pentru susținerea examenului în vederea obținerii permisului de conducere categoria "B". În perioada 14 noiembrie 2008-09 iulie 2010 U.M.C.

a susținut de 15 ori proba teoretică fiind declarat respins. La datele de 30 iulie 2010, 29 octombrie 2010, 04 februarie 2011 și 10 iunie 2011 susnumitul a fost admis la examinarea teoretică fiind însă respins, de fiecare dată, la proba practică. Motivat de respingerea repetată la proba practică și de discuțiile purtate cu alte persoane (candidați) din care rezulta că pentru promovarea acestei probe se dau examinatorilor anumite sume de bani, atât familia numitului U.M.C., cât și familia prietenei sale, C.N. au întreprins demersuri în vederea identificării unei persoane care ar fi putut interveni pe lângă examinatorii din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor Neamț.

Cunoscând faptul că fiul vecinei sale, inculpata P.M. este ofițer de poliție, C.M. (zisă „M.") i-a propus numitei U.G. să discute cu inculpata pentru ca fiul acestuia, ofițerul de poliție V.M.L. să-l ajute pe U.M.C. să promoveze proba practică. În lunile iunie-iulie 2011 C.M. împreună cu U.G. au purtat o discuție în acest sens cu inculpata P.M. la locuința acesteia din satul L. comuna V.N. Inculpata le-a precizat că va apela la fiul său în scopul arătat dar a menționat că nu garantează obținerea permisului de conducere. U.G. a întrebat-o pe inculpată ce sumă ar trebui să remită reprezentând prețul influenței pe care fiul său, în calitate de ofițer de poliție o are asupra examinatorilor. P.M.

a precizat că va stabili suma după ce se va rezolva problema. Ulterior acestei discuții, la data de 22 iulie 2011, U.M.C. a fost declarat, din nou, admis la examinarea teoretică, dar a fost respins la proba practică susținută în ziua de 25 iulie 2011. În aceeași zi, după examinare, U.M.C. a purtat convorbiri telefonice cu prietena sa, C.N., mama acesteia, C.M. și cu mama sa, U.G. Toate cele trei interlocutoare și-au exprimat nedumerirea și surpriza față de rezultatul examenului și eșecul intervenției inculpatului V.M.L., conținutul convorbirilor telefonice fiind edificator. Din relațiile comunicate de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Neamț rezultă că în ziua de 25 iulie 2011 U.M.C.

a fost examinat la proba practică de lucrătorul de poliție L.H. La sfârșitul lunii iulie 2011 - începutul lunii august 2011 numitele C.M. și U.G. au mai purtat o discuție (având același subiect) cu inculpata P.M. în apartamentul acesteia din municipiul Piatra Neamț. Cu această ocazie inculpata le-a transmis să se întâlnească în aceeași zi la o cafenea (bar) situată în zona M. din aceeași localitate cu fiul său, V.M.L. pentru a trata cu acesta în mod direct problema promovării examenului de către U.M.C. În locația stabilită cele două s-au întâlnit cu comisarul de poliție pe care C.M. îl cunoștea, întrucât inculpatul se deplasează des la casa din satul L. U.G. l-a întrebat pe inculpat dacă îl poate ajuta pe fiul său să obțină permisul de conducere și cât costă intervenția sa, afirmând că atât cât costă atât este dispusă să dea.

Ofițerul de poliție a precizat că va interveni în sensul solicitat de interlocutoare dar nu garantează promovarea examenului, motiv pentru care cuantumul sumei va fi stabilit ulterior obținerii permisului de conducere. Totodată s-a stabilit ca inculpatul să fie anunțat despre data când U.M.C. va fi programat să susțină din nou examenul. În ziua de 10 august 2011 U.M.C. s-a deplasat la sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Neamț fiind programat pentru o nouă examinare teoretică la data de 06 septembrie 2011. Conform datelor comunicate de această instituție, înregistrarea cererii candidatului s-a realizat la data de 10 august 2011 ora 8:33:46.

Imediat după aflarea datei la care a fost programat, la ora 08.34.50, U.M.C. (utilizatorul postului telefonic cu numărul 0754.xxx.xxx) l-a contactat telefonic pe inculpatul V.M.L. (utilizatorul postului telefonic cu numărul 0740.xxx.xxx) pentru a-i comunica data susținerii examenului, conform înțelegerii anterioare. Din listingul comunicărilor telefonice purtate de U.M.C. rezultă că în ziua anterior menționată (10 august 2011), la ora 7:37:34 acesta a încercat să-l contacteze pe ofițerul de poliție, apelul fiind redirecționat către serviciul de mesagerie vocală. La începutul lunii septembrie 2011 U.G. a plecat în Italia, iar telefonul său mobil cu numărul 0746.xxx.xxx a rămas în posesia fiului său, U.M.C.

fiind utilizat de către acesta. La data de 06 septembrie 2011 U.M.C. s-a deplasat la sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor Neamț pentru a susține proba teoretică din cadrul examenului pentru obținerea permisului de conducere, în urma examinării fiind declarat admis. În intervalul 8:56:53-9:25:44, de la postul telefonic 0746.xxx.xxx, U.M.C. a încercat să-l contacteze pe inculpatul V.M.L., de patru ori, apelurile fiind redirecționate către serviciul de mesagerie vocală. La ora 9:26:11 C.M. a contactat-o telefonic pe inculpata P.M., durata comunicării fiind de 144 secunde. Imediat după această discuție, la ora 09:29:15 C.N. l-a apelat pe U.M.C., relevant fiind următorul fragmentul din convorbire redat în cuprinsul actului de inculpare.

La ora 10:52:49 de la postul telefonic 0746.xxx.xxx U.M.C. l-a contactat pe inculpatul V.M.L. (0740.xxx.xxx), cei doi purtând o discuție de 23 secunde. Ulterior, la ora 11:02:58, U.M.C. i-a confirmat prietenei sale, C.N., că a luat legătura cu ofițerul de poliție relatându-i și obiectul discuției. La ora 13:35:07, în timp ce se afla încă în municipiul Piatra Neamț, U.M.C. a încercat din nou să-L contacteze telefonic pe inculpatul V.M.L, apelul fiind redirecționat către serviciul de mesagerie vocală. În aceeași zi, ora 16:34:47, inculpata P.M. l-a apelat pe U.M.C., cei doi purtând următoarea discuție. P.M.: Băi! Ai (...) L-ai anunțat pe M.L. c-ai luat? La sală. U.M.C.: Da. Da' amu' (...) Na (...) Nu știu (...) Să vadă el ce face.

P.M.: Măi! Da (...) U.M.C.: Am vorbit cu el. P.M.: Auzi? Da' când dai? U.M.C.: Mâine Nu? P.M.: Păi, da' tu nu știi? Păi, mă-ntrebi pe mine, măi! Că, uite (...) că el m-o sunat acuma și-o zis că: Oare ce-are băietu' cela de nu mi-o spus când dă la (...) la oraș? U.M.C.: Mâine. P.M.: Păi, da' i-ai spus? U.M.C.: Da. I-am spus că mâine am. Pe șase, șapte. Și l-am sunat și i-am zis că azi am avut traseu' și (...) azi am avut (...) sala (...). P.M.: I-ai spus? Da' (...) dacă e (...) Dacă tu-i spuneai că ai mâine, mă mai suna el pe mine, acuma? U.M.C.: Hai că-l sun eu amu' oleacă! Să văd ce zice. P.M.: Păi, sună! Că-i acasă. O ajuns, săracu'. Pleca acasă acuma. Îi flămând, vai de capu' lui. Sună-l!

Și spune-i că: Iartă-mă, te rog! Te rog, domnu' (...) colonel! Scuză-mă! Poate n-am (...) [neinteligibil] (...) Poate (...). Urmare a solicitării inculpatei P.M., la ora 16:39:19 U.M.C. l-a apelat pe inculpatul V.M.L., cei doi purtând o discuție timp de 31 secunde. În ziua de 07 septembrie 2011 U.M.C. s-a deplasat împreună cu prietena sa, C.N. în municipiul Piatra Neamț pentru a susține proba practică. În urma examinării, U.M.C. a fost declarat admis, obținând astfel permisul de conducere categoria „B". În ziua anterior amintită, întrucât nu a putut utiliza din diferite motive posturile telefonice deținute (0746.xxx.xxx și 0754.xxx.xxx) U.M.C. a folosit telefonul mobil al prietenei sale cu numărul 0753.xxx.xxx.

Astfel, la ora 7:41:27, folosind acest post telefonic susnumitul a purtat o discuție telefonică cu inculpatul V.M.L., timp de 15 secunde. Ulterior, la ora 08:54:14, utilizând postul telefonic cu numărul 0754.xxx.xxx (telefon de serviciu) inculpatul V.M.L. l-a contactat pe U.M.C. (la numărul 0753.xxx.xxx), durata convorbirii fiind de 20 secunde. În dimineață zilei de 07 septembrie 2011 între inculpata P.M. și C.M. au avut loc trei convorbiri telefonice, la orele 9:25:24, 9:28:45 și 9:31:42. După ce a susținut proba practică, la orele 9:34:34 și 9:35:15, U.M.C. a încercat să ia legătura telefonică cu inculpatul V.M.L. pentru a-i comunica rezultatul, reușind să-l contacteze la ora 9:43:42 (durata comunicării - 12 secunde).

După trei minute inculpatul V.M.L. l-a apelat pe U.M.C., durata convorbirii telefonice fiind de 6 secunde. Conform declarațiilor numitului U.M.C., în cadrul acestor discuții telefonice inculpatul i-a solicitat să ia legătura cu mama sa, P.M. care urma să îi precizeze suma pe care va trebui să o remită pentru serviciul prestat, respectiv influențarea ofițerului examinator. Totodată inculpatul a stabilit ca suma de bani să-i fie remisă tot mamei sale. La ora 11:39:14, numitul U.M.C. a fost apelat de mama sa U.G., care se afla în Italia, cei doi purtând următorul dialog relevant pentru cauză: U.G.: Aa (...)! Ăă (...) Ce-am vrut să-ți zic? Cât te-o ajuns? U.M.C.: Ăă? U.G.: Cât te-o ajuns? Cât i-ai dat?

U.M.C.: Da' n-am dat nica. Tre' să-i duc babei. Mă sună diseară. U.G.: Și cât tre' să-i duci? U.M.C.: Nu știu! U.G.: Da' cum? Nu ți-o spus? U.M.C.: Da' ție cât ți-o zis? U.G.: Cine? U.M.C.: Instructoru'. Pe (...) U.G.: (...) [neinteligibil] (...) U.M.C.: ( ...) ista (...) U.G.: (...) [neinteligibil] (...) U.M.C.: Nu ți-o zis nica de bani? U.G.: Cine? Nu mi-o zis nic. U.M.C.: El, bre! U.G.: Nu mi-o zis nica (...) U.M.C.: Apăi, bun. Las' că văd diseară! Și te sun eu diseară și-ți spun care-i treaba Ulterior, la ora 14:10:19, cei doi poartă din nou o convorbire în legătură cu suma de bani ce trebuie remisă celor doi inculpați: U.M.C.: Amu să mă duc să văd la babă ce bani tre' să-i dau. U.G.: Ăă?

U.M.C.: Mă duc amu' la babă, mai târziu, să văd ce bani tre' să-i duc. U.G.: Da. Păi, vezi. Tu câți bani ai? U.M.C.: Ăă? U.G.: Ai șase sute (…) Conform înțelegerilor anterioare, în seara zilei de 07 septembrie 2011, U.M.C. s-a deplasat la locuința inculpatei P.M. din satul L., având asupra sa suma de 600 euro (întreaga sumă în valută pe care o deținea în acel moment). Inculpata a precizat că fiul său i-a comunicat suma pe care trebuie să o dea U.M.C., respectiv 400 euro din care suma de 300 euro urma a fi remisă examinatorilor și suma de 100 euro reprezenta prețul influenței fiului său. Urmare a acestei precizări, U.M.C. i-a dat inculpatei P.M. suma de 400 euro. Subiectul discuției purtate cu inculpata precum și suma efectiv remisă au fost comunicate de U.M.C.

mamei sale cu care la ora 19:02:08, au purtat următoarea discuție telefonică: U.M.C.: Da' ce să fac. Uite acuma am fost la babă. U.G.: Și? U.M.C.: Am fost și-am rezolvat treaba. Cum? U.G.: Da. Si? Cât și cum? U.M.C.: Cât și cum? U.G.: Da. U.M.C.: Trei sute de euro îi de dat la PIATRA (...) U.G.: Cât? U.M.C.: Trei sute! U.G.: Aa (...) trei sute. Ii bun, dară. (...) [vorbește concomitent cu U.M.C., neinteligibil-n.n.] (...) U.M.C.: Da (...) Și o sută lui U.G.: Da, da. Bun. Bun. Ai bani (...) U.M.C.: C-așa o zis baba. O zis că: O sută lui. Na! Că (...) te-o rezolvat, o fost cu tine (...) U.G.: Da, bre, da! Nu se pune problema! Nu ți-am spus. Nu (...) Nu. U.M.C.: Așa. U.G.: ( ...) [neinteligibil] (...) Așa.

Bun. În continuarea convorbirii, la solicitarea mamei sale, U.M.C. i-a dat telefonul numitei C.M. care a discutat cu U.G. următoarele aspecte în legătură cu obiectul cauzei: C.M.: Da. E sărbătoare mare. Nu (...) Da' eu așa (...) [neinteligibil] (...) Doamne, Maica Domnului! Da (...) U.G.: Da. Da. Da. Bun, bre. Ăă (...) Ai rezolvat cu baba, nu? C.M.: Da (...) L-am sunat amu și pe el. I-am mulțumit ( ...) I-am zis că n-am știut că (...) unde-o fost atuncea și (...) Na! Și (...) ăă (...) ne-am cerut și (...) Na (...) U.G.: îhî! C.M.: ( ...) [neinteligibil] (...) U.G.: Ăă (...) Cum să zic? Am s-o sun și eu pe babă. Da' mâine. C.M.: Da. Da. Da. Că-i ziua ei mâine. U.G.: Am vrut să (...) Da. O sun mâine pe babă și-i mulțumesc și eu și (...) așa (...) Eu numărul lui nu-l am, că l-aș suna, da' nu-l am pe al lui.

C.M.: îhî. Da' I-am sunat eu. U.G.: Amu cred că (...) [vorbește concomitent cu C.M., neinteligibil — n.n] (...) C.M.: Amu am vorbit cu el. U.G.: Dacă mi-l dă M., am să-i mulțumesc și lui. C.M.: Da. U.G.: îs mulțumită. Îi bun c-o dat Dumnezeu și s-o rezolvat (...) Din listingul convorbirilor telefonice purtate în ziua de 07 septembrie 2011 rezultă că la ora 19:02:39 C.M. l-a sunat pe inculpatul V.M.L. cu care a discutat timp de 99 secunde. De asemenea, după convorbirea redată anterior, la ora 19:32:29 U.G. a contactat-o pe inculpata P.M. cu care a vorbit 185 secunde. După trei zile, respectiv la data de 10 septembrie 2011 inculpata P.M. i-a contactat pe U.M.C., U.G. și C.M., majorând cu două sute de euro cuantumul pretențiilor, motivat de împrejurarea că a aflat că înainte de a apela la serviciile fiului său, familia U. ar fi dat o sumă de bani numitului R.V.V.

zis „Ț." din comuna V.N., persoană despre care afirma că ar fi interlop, aspecte ce i-ar putea crea probleme fiului său. Astfel, în ziua de 10 septembrie 2011, la ora 13:37:24 inculpata P.M. a sunat-o pe C.M., discutând cu aceasta 44 secunde. Imediat după această convorbire, la ora 13:39:08, inculpata l-a contactat telefonic și pe U.M.C., solicitându-i numărul de telefon din Italia al numitei U.G. Începând cu ora 13:42:26, timp de 193 de secunde, inculpata P.M. a discutat telefonic cu U.G. Ulterior, la ora 13:48:43, inculpata P.M. l-a contactat din nou pe U.M.C., atât pentru a-i solicita, în numele fiului său, suma de 200 euro cât și pentru a-l amenința în cazul în care va recunoaște ulterior modalitatea prin care a obținut permisul de conducere.

Inculpata i-a motivat interlocutorului că toată suma primită anterior, 600 euro, a fost dată examinatorilor și că, astfel, fiul său nu a primit nici un ban pentru implicarea sa: U.M.C.: Alo! P.M.: M.! U.M.C.: Ău! P.M.: M.! Uite care-i treaba! Eu, băiete, eu stau în casă plâng din cauza voastră și băieții mei stau în curte. Te rog din suflet! Aceala care ți-o dat bani și nu ți-o mai dat înapoi și nu ți-o făcut servici (...) [plânge - n.n.] (...), acela este un interlop. Ii neamu' tău, nu mă interesează. Dară o să te-ntrebe și-o să te cheme câți bani ai dat. Și dacă spui, eu te omor cu mâinile mele! U.M.C.: Nu, Doam (...) P.M.: Eu te omor cu mâinile mele! U.M.C.: Doamne ferește! P.M.: Ascultă la mine!

U.M.C.: Am înțeles. Fiți calmă! Nu vă faceți probleme! P.M.: Eu (...) eu te omor cu mâinile mele! Mi-ai băgat băietu-n încurcături și-n minciuni (...) [plânge -n.n.] (...) și mă cert cu el (...) de când o venit, în loc să (...) am și eu o vorbă bună din cauza minciunilor voastre! Că n-ați spus de la-nceput. Am sunat-o pe mă-ta! Să vii cu banii imediat! Aveai banii și n-ai vrut să lași banii corect. U.M.C.: Da (...) P.M.: ( ...) [neinteligibil] (...) Ăă (...) ai avut bani la tine. De ce n-ai lăsat banii pe masă? Cât o spus mata? S-o-nțeles cu M.L. U.M.C.: Aa (...) Da' nu (...) Matale cât mi-ai zis, atâta am lăsat. P.M.: Păi, da' ce să-ti zic eu? Da' (...) el s-o-nțeles cu mă-ta, nu? U.M.C.: Hm!

Bine. Lasă c-am s-o sun pe mămica. P.M.: Dă (...) Păi, sun-o! Și vină cu banii imediat, că băieții pleacă acuș! Băi! Oricine te-ar întreba și orice-ar spune, îi spui așa: Eu am luat pe bune! Am învățat și-am luat! U.M.C.: Apăi (...) Ați vorbit cu mămica? P.M.: Da. Am vorbit cu mă-ta. Da. O zis că-mi (...) îmi dă banii. Să vii cu două sute de euro încoace! U.M.C.: Da P.M.: Că tre' să-i dea (...) trei într-o parte, trei într-o parte. C-o pus băietu' din buzunar. Io-te, mamă! Cu ce m-am ales! C-un suc de la M. a matale! ( ...) [plânge — n.n.] ( ...) Zice: Te-ai dus și te-ai luat după mine să-l ajut! O spus drept. U.M.C.: Stai așa, că mă sună mămica! Stai așa, că mă sună mămica! P.M. Hai! Du-te!

Du-te, du-te, du-te! Hai! Imediat după această discuție telefonică, U.M.C., a vorbit cu mama sa U.G.: ( ...) m-o sunat baba, îi mare scandal. U.M.C.: Zi! U.G.: Auzi! Ăă (...) Te iei și te duci rapid până-n L., cu ce poți, cu ce nu poți (...) și să-i duci două sute de euro, că-i venit fecior-su și-o zis că trebuia să-i mai dai încă două sute de euro. U.M.C.: Da' mie așa mi-o zis, de trei sute, cu (...) o sută, patru sute. U.G.: Ea o zis (...) ea mi-o zis, baba, acuma, că trei sute la unu' și trei sute la unu'. Pentru că (...) tu nu i-ai spus lui că (...) ăă (...) ai avut cu Ț. probleme și că i-o făcut panaramă (...) și că ai dat bani la altu' și că nu știu ce. U.M.C.: Da' de un' să iau două sute de euro?

U.G.: Da' tu cât ai acuma? U.M.C.: O sută de euro. U.G.: Da' cinzeci de euro ce-ai făcut cu ei? În continuarea discuției cei doi au stabilit ca U.M.C. să împrumute suma de 100 euro pentru a-i putea remite inculpatei întreaga sumă solicitată. Despre noua solicitare a inculpatei U.M.C. i-a relatat prietenei sale în cadrul convorbirii telefonice purtate în aceeași zi, 10 septembrie 2011, ora 13:54:29: C.N.: Ce faci? U.M.C.: Da' ce să fac? Am plecat de la treabă. C.N.: De ce? U.M.C.: Trebuie să-i mai duc două sute de euro babei (...) [înjură - n.n.] (...)! (...) [oftează — n.n.] (...) C.N.: De ce? Nu-nțeleg. U.M.C.: Ăă? C.N.: Ți-o cerut? U.M.C.: O zis că tre' să-i dau șase sute de euro, trei sute la unu, trei sute la unu (...) Băga-mi-aș pixu' eu!

Ea o zis trei sute și c-o sută patru sute, amu mai vrea două sute (...) Da' eu mă (...) [folosește un cuvânt vulgar -n.n.] (...) m el de permis! Da' cât m-ajunge? Zece mii de euro un permis! C.N.: Da' trebuia să-ți zică de la-nceput, nu? U.M.C.: Ăă? C.N.: Trebuia să-ți zică de la-nceput, nu? U.M.C.: Ce să fac? Da' amu eu de un' să iau bani C.N.: Și maică-ta ce-o zis? Te-o sunat maică-ta? U.M.C.: Da. M-o sunat acuma. C.N.: Și ce i-ai zis? U.M.C.: Da' (...) i-am zis că am o sută de euro, da' eu am numa' cinzeci de euro acasă. Nici nu știu (...) Mă duc la C. Tu n-ai bani deloc? C.N.: Nu La ora 14:14:17, numitul U.M.C., a fost apelat din nou de către mama sa, U.G., cel dintâi fiind revoltat de noua solicitate întrucât înțelegerea anterioară în sensul remiterii doar a sumei de 400 euro era clară, iar majorarea pretențiilor nejustificată U.M.C.: Păi [înjură-n.n.] (...) mamii ei!

Câți bani mai vrea? Că doar o mâncat (...) [folosește un cuvânt vulgar - n.n.J (...) destul de clar: Băi! Tu îmi dai trei sute să-i dau la om și o sută să (...) îi rămână lui! Amu o sucit-o. Dracu' s-o ia de babă! Să vezi ce pățește cu mine! U.G.: Auzi, M.! Nu te sfădi! U.M.C.: Nu mă sfădesc, da' io-i spun. Dacă (...) ori o vorbă, ori zece vorbe! U.G.: Auzi? Tu vezi (...) U.M.C.: Pân' la urmă (...) pe urmă, peste-o săptămână, poate mai îmi cere iar încă vreo două, trei de euro! În aceeași zi, U.M.C. a împrumutat de la C.M. suma de 100 euro și împreună cu aceasta s-au deplasat la locuința inculpatei P.M. din satul L. În prezența numitei C.M., U.M.C. i-a dat inculpatei P.M. suma de 200 euro. Întrucât în curtea casei se afla un autoturism, U.M.C.

a dedus că inculpatul V.M.L. s-ar afla în casă și a cerut să vorbească personal cu acesta dar inculpata a negat prezența fiului său. Discuțiile purtate cu inculpata și condițiile remiterii sumei de 200 euro au fost relatate de U.M.C. mamei sale în cadrul convorbirii telefonice de la ora 19:31:08 U.G.: Iar m-o sunat dracu' de babă, da' eu nu i-am mai răspuns. U.M.C.: ( ...) [înjură - n.n.J (...) mamn ei de babă! U.G.: Ce dracu' mai vrea? U.M.C.: Nu-i mai răspunde la telefon! U.G.: Ce (...) Ce-i mai trebe bre, oare? U.M.C.: Da' nu știu ce-i mai trebe, da' nu-i mai răspunde la telefon. U.G.: Da' tu (...) Voi când v-ați despărțit de ea, ce-o zis? Diavolul. U.M.C.: Că (...) să se ducă tanti M.I., să steie cu găinile, că nu știu ce (...) Da' de-acuma chiar (...) urcă calul.

Să mor eu dacă te mint! U.G.: Ăă (...) De-amu-'nainte, crede că (...) ăă (...) crede că cineva e argatu' e (...) lor. Știi? U.M.C.: Da (...) U.G.: Da' (...) ea unde se duce? U.M.C.: Că se duce la doctor, că nu știu ce are (...) U.G.: Ăă (...) Ei pleacă în concediu, M.. Știi de ce? De aceea le-o trebuit și banii. Îți spun eu ție (...) Pentru că atuncea, duminică, ne-o zis mi-a, când a fost la mine, c-o zis că de pe zece, el se duce o săptămână în concediu. Știi? U.M.C.: Nu mai răspunde la telefon! Te rog frumos! U.M.C.: Ăă (...) Lasă-mă! Că baba e o manglitoare, să mă (...) [folosește un cuvânt vulgar - n.n.] (...)m gura ei de babă împuțită. U.G.: Ăă (...) Da! Da' el de ce n-o (...) U.M.C.: Ba plânge, ba râde.

Dă-o dracului s-o ieie! I-am zis că (...) Da' chiar (...) U.G.: Ce-o zis? U.M.C.: Era (...) Era și (...) ăă (...) fecioră-su acasă. Adică, da' chiar (...) [neinteligibil] (...) fecioră-su să-i dau banii (...) U.G.: Aha! U.M.C.: Că nu puteați de mine, i-am zis. O zis că: Lasă pe fecioră-mi-u acuma! Tu vorbești cu mine! (...) Dracu' de babă. U.G.: Da. (...) [neinteligibil] (...) Îhî! U.M.C: Dă-o dracului s-o ieie! Amu e bine că mi-am rezolvat problemele. U.G.: Bine c-ai rezolvat. Lasă (...)! Mulțumește lui Dumnezeu (...) Din listingul comunicărilor telefonice purtate de la posturile telefonice utilizate de inculpatul V.M.L. rezultă că în ziua de 10 septembrie 2011 în intervalul orar 14:11:28-21:10:25 acesta a fost localizat în zona Vânători-Neamț, cu excepția orei 19:00:29 când a fost localizat în zona deal Boiștea-Petricani-Neamț.

În ziua de 12 septembrie 2011, ora 12:40:37, numiții U.M.C. și C.M., au purtat următoarea discuție telefonică: C.M.: Aa (...)! Vezi! Dacă te sună (...) ăă (...) aista, colonelul, să-i răspunzi! U.M.C.: De ce? C.M.: Că (...) m-o sunat pe mine (...) M-o-ntrebat (...) Știi? Dacă nu (...) Știi (...) suntem supărați (...) Că, nu (...) C-o zis că m-o așteptat pe mine el. Știi? U.M.C.: Aha! C.M.: C-o rezolvat treburile acolo și (...) ăă (...) Lasă că-ți mai spun eu ție. U.M.C.: Si (...) nu l-ai servit sau ce? C.M.: Ba da. Că l-am servit (...) Adică (...) știi? Că (...) m-o sunat. O zis că (...) că: Ce? De ce n-am răspuns ieri la telefon? Știi? Și i-am zis că am avut treabă. Din listingul comunicărilor telefonice purtate de la posturile telefonice utilizate de persoanele din prezenta cauză nu rezultă că în ziua de 12 septembrie 2011 V.M.L.

ar fi contactat-o pe C.M. de la unul din cele trei posturi telefonice utilizate de către acesta dar între postul telefonic 0742.xxx.xxx utilizat de inculpata P.M. și cel utilizat de C.M. a avut loc o convorbire telefonică de 221 secunde începând cu ora 12:33:24. De asemenea, în intervalul orar 11:45:07-14:12:39 inculpatul V.M.L. a fost localizat în zona str. D. - Piatra Neamț, respectiv apartamentul unde domiciliază mama sa, inculpata P.M.

Situația de fapt astfel descrisă a fost probată cu: - Adresa din 14 februarie 2012 a DGA - SJA Neamț împreună cu raportul de audit al SPCRPCIV Neamț; - Adresa DNA-ST Bacău din 20 martie 2012 către IPJ Neamț împreună cu răspunsul formulat de această instituție din 28 martie 2012; - Adresa DNA-ST Bacău din 03 februarie 2012 către DNA - Serviciul tehnic împreună cu răspunsul dat din 24 februarie 2012; - Adresa DNA-ST Bacău din 07 februarie 2012 către DNA - Serviciul tehnic împreună cu răspunsul dat din 28 februarie 2012; - Adresa DNA-ST Bacău din 22 februarie 2012 către DNA - Serviciul tehnic împreună cu răspunsul dat din 06 martie 2012; - Adresa DNA-ST Bacău din 15 mai 2012 către SRI - DJI Neamț; - Proces verbal din 01 iunie 2012 de primire a listingurilor telefonice solicitate SRI - DJI Neamț - potrivit solicitării din data de 15 mai 2012; - Proces verbal a DNA-ST Bacău din 10 februarie 2012 privind verificarea suporților optici înaintați de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț; - Adresa DNA-ST Bacău din 21 martie 2012 către SRI - DJI Neamț de înaintare a unui suport optic; - Proces verbal a DNA-ST Bacău din 09 mai 2012 de primire suport optic de la SRI - DJI Neamț; - Proces verbal a DNA-ST Bacău din 14 mai 2012 privind verificarea datelor de pe suporții optici primiți de la SRI - DJI Neamț; - Adresa DNA-ST Bacău din 14 mai 2012 către SRI - DJI Neamț;

- Proces verbal a DNA-ST Bacău din 20 iunie 2012 privind comunicarea de către SRI - DJI Neamț a datelor solicitate prin adresa din data de 14 mai 2012; - Proces verbal a DNA-ST Bacău din 20 iunie 2012 încheiat cu referire la adresa către SRI - DJI Neamț din data de 14 mai 2012 și listingul aferent; - Declarația tipizată a martorului R.L. din 22 martie 2012; - Declarația tipizată a martorului R.V.V. din 22 martie 2012; - Declarația olografă a numitei C.N. din 03 februarie 2012; - Declarația olografă a numitei C.M. din 03 februarie 2012; - Declarația olografă a numitei U.G. din 03 februarie 2012; - Declarația olografă a numitului U.M.C. din 02 februarie 2012; - Declarația tipizată a martorului C.N.

din 19 martie 2012; - Declarația tipizată a martorului C.M. din 19 martie 2012; - Declarația tipizată a martorului U.G. din 19 martie 2012; - Declarația tipizată a martorului U.M.C. din 19 martie 2012; - Declarația tipizată a martorului U.M.C. din 16 mai 2012; - Proces verbal din 06 martie 2012 al DNA - ST Bacău - redare convorbiri telefonice -perioada 22 iulie – 12 septembrie 2012 – U.M.C.; - Proces verbal din 01 iunie 2012 al DNA - ST Bacău - redare convorbiri telefonice - data de 10 august 2012 – U.M.C.; - Proces verbal din 16 martie 2012 al DNA - ST Bacău - redare convorbiri telefonice - perioada 02 februarie - 03 februarie 2012 – U.M.C., V.M.L.

și P.M.; - Proces verbal instalare mijloc tehnic al DNA - ST Bacău - din 02 februarie 2012; - Proces verbal din 03 februarie 2012 al DNA - ST Bacău - redare înregistrare ambientală din 02 februarie 2012; - Proces verbal din 14 martie 2012 al DNA - ST Bacău - verificare listinguri telefonice perioada 04 septembrie - 15 septembrie 2012; - Listinguri telefonice pentru perioada 04 septembrie – 15 septembrie 2012 - anexe la procesul verbal din 14 martie 2012 al DNA - ST Bacău; - Proces verbal din 05 iunie 2012 al DNA - ST Bacău - verificare listinguri telefonice perioada 01 august - 05 septembrie 2012; - Listinguri telefonice pentru perioada 01 august – 05 septembrie 2012 - anexe la procesul verbal din 05 iunie 2012 al DNA - ST Bacău; - Proces verbal din 25 iunie 2012 al DNA - ST Bacău – sigilare suporți optici conținând listinguri telefonice; - Procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală din data de 25 iunie 2012 - inc.

V.M.L.; - Procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală din data de 25 iunie 2012 - inc. P.M. - declarația martorului U.M.C. dosar Curte de Apel - declarația martorei U.G. dosar Curte de Apel - declarația martorei C.M. dosar Curte de Apel - declarația martorului O.A. dosar Curte de Apel - declarația martorului R.L. dosar Curte de Apel - declarația martorei C.N. dosar Curte de Apel - declarația martorei S.V. dosar Curte de Apel, toate coroborate cu declarațiile inculpaților V.M.L. și P.M. Inculpatul V.M.L.

a arătat că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, neexistând nicio probă din care să rezulte vinovăția sa, respectiv faptul că a pretins o sumă de bani de la numitul U.M.C., atât direct cât și prin intermediul mamei sale, inculpata P.M., pe care l-a lăsat să creadă că are influență asupra examinatorilor din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Vehicule Neamț pentru a-i asigura numitului U.M.C. promovarea probei practice pentru obținerea permisului de conducere categoria B. Inculpatul V.M. și-a construit apărarea prin susținerea că la întâlnirea pe care a avut-o la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, la Piatra Neamț, cu numitele C.M.

și U.G., la cafeneaua situată în zona M., doar l-a sfătuit pe numitul U.M.C. să mai facă ore de conducere – probă practică cu un instructor, respectiv martorul O.A. și nu a promis că îl va ajuta pe candidat prin influențarea examinatorilor să promoveze examenul și nu a pretins nicio sumă de bani în acest sens. Această apărare a fost însușită și de inculpata P.M., care potrivit declarației date în fața Curții de Apel a susținut că a luat singură hotărârea de a pretinde bani familiei U. pentru promovarea examenului în vederea obținerii permisului de conducere categoria B de către U.M., fără știrea fiului său, inculpatul V.M.L., întrucât acesta din urmă nu a fost de acord să îl ajute pe candidat în promovarea examenului, iar membrii familiei U. și C. au insistat de numeroase ori, venind la locuința inculpatei și nereușind să îl lămurească că nu îi poate ajuta a hotărât să îi înșele, învederându-le că va vorbi cu cineva care îl poate ajuta pe candidat (U.M.).

Apărarea inculpaților nu a putut fi primită întrucât din probatoriul eficient administrat pe parcursul procesului penal rezultă indubitabil că inculpatul V.M.L. a pretins și primit prin intermediul mamei sale, inculpata P.M. o sumă de bani de la numitul U.M., lăsând să se creadă că are influență asupra examinatorilor de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Vehicule Neamț pentru a-i asigura obținerea permisului de conducere categoria B. În acest sens, Curtea de Apel a reținut ca relevante depozițiile martorilor: U.M. – dosar fond „Am fost admis la proba practică, am preluat legătura cu inculpatul, iar acesta mi-a zis să merg la mama lui pentru a-i duce banii”; U.G. – dosar fond „ Inculpatul nu mi-a spus clar și exact că mă ajută, mi-a spus că o să vedem, să avem răbdare și a recomandat ca fiul meu să meargă la un instructor, ceea ce a și făcut, a mai făcut câteva ore de probă practică.

Cu ocazia acelei întâlniri, inculpatul mi-a spus că intervenția s-ar putea să mă coste 400 sau 600 de euro. Nu mi-a spus exact”. Înregistrarea convorbirilor redate mai sus, purtate între membrii familiilor U. și C. și inculpata P.M., au evidențiat clar că inculpatul V.M.L. a hotărât suma pe care a pretins-o ulterior de la U.M. prin intermediul mamei sale P.M., inițial 400 euro, ulterior încă 200 euro. Astfel, în data de 06 septembrie 2011 ora 16:34;47, inculpata P.M. l-a apelat pe U.M., cei doi purtând următoarea discuție: P.M.: Băi! Ai (...) L-ai anunțat pe M.L. c-ai luat? La sală. U.M.C.: Da. Da' amu' (...) Na (...) Nu știu (...) Să vadă el ce face. P.M.: Măi! Da (...) U.M.C.: Am vorbit cu el.

P.M.: Auzi? Da' când dai? U.M.C.: Mâine Nu? P.M.: Păi, da' tu nu știi? Păi, mă-ntrebi pe mine, măi! Că, uite (...) că el m-o sunat acuma și-o zis că: Oare ce-are băietu' cela de nu mi-o spus când dă la (...) la oraș? U.M.C.: Mâine. P.M.: Păi, da' i-ai spus? U.M.C.: Da. I-am spus că mâine am. Pe șase, șapte. Și l-am sunat și i-am zis că azi am avut traseu' și (...) azi am avut (...) sala (...) P.M.: I-ai spus? Da' (...) dacă e (...) Dacă tu-i spuneai că ai mâine, mă mai suna el pe mine, acuma? U.M.C.: Hai că-l sun eu amu' oleacă! Să văd ce zice. P.M.: Păi, sună! Că-i acasă. O ajuns, săracu'. Pleca acasă acuma. îi flămând, vai de capu' lui. Sună-l! Și spune-i că: Iartă-mă, te rog! Te rog, domnu' (...) colonel!

Scuză-mă! Poate n-am (...) [neinteligibil] (...) Poate (...) În dimineața zilei de 07 septembrie 2011 între inculpata P.M. și C.M. au avut loc trei convorbiri telefonice, la orele 9:25:24, 9:28:45 și 9:31:42. După ce a susținut proba practică, la orele 9:34:34 și 9:35:15, U.M.C. a încercat să ia legătura telefonică cu inculpatul V.M.L. pentru a-i comunica rezultatul, reușind să-l contacteze la ora 9:43:42 (durata comunicării - 12 secunde). După trei minute inculpatul V.M.L. l-a apelat pe U.M.C., durata convorbirii telefonice fiind de 6 secunde. Conform declarațiilor numitului U.M.C., în cadrul acestor discuții telefonice inculpatul i-a solicitat să ia legătura cu mama sa, P.M. care îi va preciza suma pe care va trebui să o remită pentru serviciul prestat, respectiv influențarea ofițerului examinator.

Totodată inculpatul a stabilit ca suma de bani să-i fie remisă tot mamei sale. La ora 11:39:14, numitul U.M.C. a fost apelat de mama sa U.G., care se afla în Italia, cei doi purtând următorul dialog relevant pentru cauză U.G.: Aa (...)! Ăă (...) Ce-am vrut să-ți zic? Cât te-o ajuns? U.M.C.: Ăă? U.G.: Cât te-o ajuns? Cât i-ai dat? U.M.C.: Da' n-am dat nica. Tre' să-i duc babei. Mă sună diseară. U.G.: Și cât tre' să-i duci? U.M.C.: Nu știu! U.G.: Da' cum? Nu ți-o spus? U.M.C.: Da' ție cât ți-o zis? U.G.: Cine? U.M.C.: Instructoru'. Pe (...) U.G.: (...) [neinteligibil] (...) U.M.C.: ( ...) ista (...) U.G.: (...) [neinteligibil] (...) U.M.C.: Nu ți-o zis nica de bani? U.G.: Cine? Nu mi-o zis nic.

U.M.C.: El, bre! U.G.: Nu mi-o zis nica (...) U.M.C.: Apăi, bun. Las' că văd diseară! Și te sun eu diseară și-ți spun care-i treaba Ulterior, la ora 14:10:19, cei doi au purtat din nou o convorbire în legătură cu suma de bani ce trebuia remisă celor doi inculpați: U.M.C.: Amu să mă duc să văd la babă ce bani tre' să-i dau. U.G.: Ăă? U.M.C.: Mă duc amu' la babă, mai târziu, să văd ce bani tre' să-i duc. U.G.: Da. Păi, vezi. Tu câți bani ai? U.M.C.: Ăă? U.G.: Ai șase sute (...) Conform înțelegerilor anterioare, în seara zilei de 07 septembrie 2011, U.M.C. s-a deplasat la locuința inculpatei P.M. din satul L., având asupra sa suma de 600 euro (întreaga sumă în valută pe care o deținea în acel moment).

Inculpata a precizat că fiul său i-a comunicat suma pe care trebuia să o dea U.M.C., respectiv 400 euro din care suma de 300 euro urma a fi remisă examinatorilor și suma de 100 euro reprezenta prețul influenței fiului său. Urmare a acestei precizări, U.M.C. i-a dat inculpatei P.M. suma de 400 euro. Subiectul discuției purtate cu inculpata, precum și suma efectiv remisă au fost comunicate de U.M.C. mamei sale cu care la ora 19:02:08, a purtat următoarea discuție telefonică U.M.C.: Da' ce să fac. Uite acuma am fost la babă. U.G.: Și? U.M.C.: Am fost și-am rezolvat treaba. Cum? U.G.: Da. Si? Cât și cum? U.M.C.: Cât și cum? U.G.: Da. U.M.C.: Trei sute de euro îi de dat la PIATRA (...) U.G.: Cât?

U.M.C.: Trei sute! U.G.: Aa (...) trei sute. Ii bun, dară. (...) [vorbește concomitent cu U.M.C., neinteligibil-n.n.] (...) U.M.C.: Da (...) Și o sută lui U.G.: Da, da. Bun. Bun. Ai bani (...) U.M.C.: C-așa o zis baba. O zis că: O sută lui. Na! Că (...) te-o rezolvat, o fost cu tine (...) U.G.: Da, bre, da! Nu se pune problema! Nu ți-am spus. Nu (...) Nu. U.M.C.: Așa. U.G.: ( ...) [neinteligibil] (...) Așa. Bun. În continuarea convorbirii, la solicitarea mamei sale, U.M.C. i-a dat telefonul numitei C.M. care a discutat cu U.G. următoarele aspecte în legătură cu obiectul cauzei: C.M.: Da. E sărbătoare mare. Nu (...) Da' eu așa (...) [neinteligibil] (...) Doamne, Maica Domnului! Da (...) U.G.: Da.

Da. Da. Bun, bre. Ăă (...) Ai rezolvat cu baba, nu? C.M.: Da (...) L-am sunat amu și pe el. I-am mulțumit ( ...) I-am zis că n-am știut că (...) unde-o fost atuncea și (...) Na! Și (...) ăă (...) ne-am cerut și (...) Na (...) U.G.: îhî! C.M.: ( ...) [neinteligibil] (...) U.G.: Ăă (...) Cum să zic? Am s-o sun și eu pe babă. Da' mâine. C.M.: Da. Da. Da. Că-i ziua ei mâine U.G.: Am vrut să (...) Da. O sun mâine pe babă și-i mulțumesc și eu și (...) așa (...) Eu numărul lui nu-l am, că l-aș suna, da' nu-l am pe al lui. C.M.: îhî. Da' I-am sunat eu. U.G.: Amu cred că (...) [vorbește concomitent cu C.M. neinteligibil — n.n.] (...) C.M.: Amu am vorbit cu el. U.G.: Dacă mi-l dă M., am să-i mulțumesc și lui.

C.M.: Da. U.G.: îs mulțumită. Ii bun c-o dat Dumnezeu și s-o rezolvat. În data de 10 septembrie 2011 la ora 13:48;43, inculpata P.M. l-a contactat din nou pe U.M.C., atât pentru a-i solicita, în numele fiului său, suma de 200 euro, cât și pentru a-l amenința în cazul în care va recunoaște ulterior modalitatea prin care a obținut permisul de conducere. Inculpata i-a motivat interlocutorului că toată suma primită anterior, 600 euro, a fost dată examinatorilor și că, astfel, fiul său nu a primit nici un ban pentru implicarea sa: U.M.C.: Alo! P.M.: M.! U.M.C.: Ău! P.M.: M.! Uite care-i treaba! Eu, băiete, eu stau în casă plâng din cauza voastră și băieții mei stau în curte. Te rog din suflet! Aceala care ți-o dat bani și nu ți-o mai dat înapoi și nu ți-o făcut servici (...) [plânge - n.n.] (...), acela este un interlop.

Ii neamu' tău, nu mă interesează. Dară o să te-ntrebe și-o să te cheme câți bani ai dat. Și dacă spui, eu te omor cu mâinile mele! U.M.C.: Nu, Doam (...) P.M.: Eu te omor cu mâinile mele! U.M.C.: Doamne ferește! P.M.: Ascultă la mine! U.M.C.: Am înțeles. Fiți calmă! Nu vă faceți probleme! P.M.: Eu (...) eu te omor cu mâinile mele! Mi-ai băgat băietu-n încurcături și-n minciuni (...) [plânge -n.n.] (...) și mă cert cu el (...) de când o venit, în loc să (...) am și eu o vorbă bună din cauza minciunilor voastre! Că n-ați spus de la-nceput. Am sunat-o pe mă-ta! Să vii cu banii imediat! Aveai banii și n-ai vrut să lași banii corect. U.M.C.: Da (...) P.M.: ( ...) [neinteligibil] (...) Ăă (...) ai avut bani la tine.

De ce n-ai lăsat banii pe masă? Cât o spus măta? S-o-nțeles cu M.L. U.M.C.: Aa (...) Da' nu (...) Matale cât mi-ai zis, atâta am lăsat. P.M.: Păi, da' ce să-ti zic eu? Da' (...) el s-o-nțeles cu mă-ta, nu? U.M.C.: Hm! Bine. Lasă c-am s-o sun pe mămica. P.M.: Dă (...) Păi, sun-o! Și vină cu banii imediat, că băieții pleacă acuș! Băi! Oricine te-ar întreba și orice-ar spune, îi spui așa: Eu am luat pe bune! Am învățat și-am luat! U.M.C.: Apăi (...) Ați vorbit cu mămica? P.M.: Da. Am vorbit cu mă-ta. Da. O zis că-mi (...) îmi dă banii. Să vii cu două sute de euro încoace! U.M.C.: Da P.M.: Că tre' să-i dea (...) trei într-o parte, trei într-o parte. C-o pus băietu' din buzunar. Io-te, mamă! Cu ce m-am ales!

C-un suc de la M. a matale! ( ...) [plânge — n.n.J ( ...) Zice: Te-ai dus și te-ai luat după mine să-l ajut! O spus drept. U.M.C.: Stai așa, că mă sună mămica! Stai așa, că mă sună mămica! P.M.: Hai! Du-te! Du-te, du-te, du-te! Hai! Imediat după această discuție telefonică, U.M.C., a vorbit cu mama sa: U.G.: ( ...) m-o sunat baba, îi mare scandal. U.M.C.: Zi! U.G.: Auzi! Ăă (...) Te iei și te duci rapid până-n L., cu ce poți, cu ce nu poți (...) și să-i duci două sute de euro, că-i venit fecior-su și-o zis că trebuia să-i mai dai încă două sute de euro. U.M.C.: Da' mie așa mi-o zis, de trei sute, cu (...) o sută, patru sute. U.G.: Ea o zis (...) ea mi-o zis, baba, acuma, că trei sute la unu' și trei sute la unu'.

Pentru că (...) tu nu i-ai spus lui că (...) ăă (...) ai avut cu Ț. probleme și că i-o făcut panaramă (...) și că ai dat bani la altu' și că nu știu ce. U.M.C.: Da' de un' să iau două sute de euro? U.G.: Da' tu cât ai acuma? U.M.C.: O sută de euro. U.G.: Da' cinzeci de euro ce-ai făcut cu ei? În continuarea discuției cei doi au stabilit ca U.M.C. să împrumute suma de 100 euro pentru a-i putea remite inculpatei întreaga sumă solicitată. În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor comise de inculpații V.M.L. și P.M., Curtea de Apel Bacău a reținut următoarele: Traficul de influență constă în esență în vânzarea, traficarea influenței reale sau presupuse pe care făptuitorul o are sau lasă să creadă că o are pe lângă funcționarul competent.

Existența infracțiunii nu este condiționată de cunoașterea de către cumpărătorul de influență a faptului dacă banii au fost primiți sau pretinși de către traficant pentru sine sau pentru altul. Împrejurarea că traficantul a primit sau pretins bani susținând și pretextând că aceștia sau parte din ei urmează să le întrebuințeze pentru a cumpăra serviciile funcționarului, nu înlătură existența traficului de influență. Practica judiciară a confirmat acest punct de vedere apreciind că noțiunea folosită de legiuitor „pentru altul" include și funcționarul ale cărui servicii sunt urmărite. Aceasta cu atât mai mult cu cât infracțiunea poate fi săvârșită și de către cel care, potrivnic realității pretinde că are influență pe lângă funcționar.

Rezultă așadar că fapta inculpatului V.M.L., care, prevalându-se de influența presupusă asupra examinatorilor din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Vehicule Neamț a pretins atât direct cât și prin intermediar și a primit, prin intermediar, de la numitul U.M.C. suma totală de 600 euro, pretextând că o parte din bani au fost destinați cumpărării examinatorilor de la proba practică, realizează pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență. Inițial inculpatul V.M.L., prin intermediul mamei sale, i-a precizat cumpărătorului de influență că suma de 300 euro ar fi destinată examinatorilor pentru ca, ulterior, să pretindă că întreaga sumă dată inițial, respectiv 400 euro a fost dată funcționarilor din serviciul susmenționat, motiv pentru care și-a majorat pretențiile, solicitând pentru sine suma de 200 euro.

Chiar dacă inculpata P.M. a săvârșit în mod direct acțiunile de pretindere și primire de bani care definesc elementul material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență aceasta are calitatea de complice întrucât a mijlocit/intermediat influența presupusă pe care fiul său a lăsat să se creadă că o are supra funcționarilor din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Vehicule Neamț, influență decurgând din calitatea sa de ofițer de poliție. Inculpata nu s-a prevalat de influența sa reală sau presupusă asupra examinatorilor din cadrul serviciului sus-amintit ci a intermediat influența presupusă a fiului său, întărindu-le convingerea denunțătorului și familiei acestuia că inculpatul V.M.L.

poate înlesni obținerea permisului de conducere prin influențarea examinatorilor pe care îi cunoaște datorită calității sale (relații de colegialitate). Sub aspect subiectiv, instanța a constatat că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată au fost comise cu intenție directă potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut seama de fapta comisă de inculpați, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de trafic de influență – art. 257 C. pen. și legea specială – art. 6, 7 din Legea nr. 78/2000, gradul de pericol social al faptelor, urmarea produsă, calitatea inculpatului V.M.L. de ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț – comisar șef, faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, conduita anterioară săvârșirii infracțiunii, vârsta inculpatei P.M.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpaților față de criteriile avute în vedere anterior, fiind realizate cerințele impuse de art. 81 C. pen. Având în vedere trecutul inculpaților, mediul în care aceștia trăiesc, modul de comportare la locul de muncă (inculpatul V.M.L.), în societate, inculpații au avut o viață onestă; îndeplinindu-și îndatoririle sociale, a ajuns să săvârșească infracțiunea ca urmare a slăbirii momentane a exigenței față de sine (inculpata P.M.), astfel încât instanța a apreciat că suspendarea executării pedepsei apare ca legitimă. Așa fiind, Curtea de Apel Bacău a condamnat pe inculpații la pedeapsa închisorii urmând ca, în temeiul art. 81 C. pen., să dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare conform dispozitivului prezentei.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., art. 71 alin. (5) C. pen., atrăgând inculpaților atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În ceea ce privește suma de bani ce a făcut obiectul infracțiunii (600 euro), pe care inculpații i-au primit de la numitul U.M.C., urmează a fi confiscați potrivit dispozițiilor art. 257 alin. (2) C. pen. 2. Împotriva acestei sentințe, au formulat în termen legal recursuri inculpații V.M.L. și P.M. aducând critici de nelegalitate și netemeinicie. Recurentul inculpat V.M.L. a susținut, prin apărătorul său ales, atât în cuprinsul motivelor de recurs depuse în scris la dosarul cauzei, cât și în cadrul dezbaterilor că instanța a comis o gravă eroare de fapt, constând în inexacta oglindire, ca situație de fapt, a actelor dosarului în hotărârea pronunțată.

Prezentând un istoric al cauzei din perspectiva actelor procedurale și procesuale, apărarea arată că soluția de condamnare pronunțată împotriva inculpatului V.M.L. este argumentată prin interpretarea infracțiunii de trafic de influență și prin folosirea parțială a probelor administrate în fața instanței și în faza de urmărire penală, însă probatoriul pe care se întemeiază soluția (convorbirile telefonice U.M.C. – C.N.; U.M.C. – C.M.; U.M.C. – U.G.) nu îl vizează pe inculpatul V.M.L. Pe de altă parte se învederează aspectul că U.M.C. nu a formulat un denunț spontan și neprovocat, ci a făcut un denunț din poziția sa de învinuit pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, față de el dispunându-se neînceperea urmăririi penale prin rechizitoriul din 26 iunie 2012, soluție de care au beneficiat și martorele U.G.

și C.M., cercetate la rândul lor pentru complicitate la cumpărare de influență. Aceste elemente, în opinia apărării, pun la îndoială valoarea probatorie a depozițiilor martorilor U.M.C., U.G. și C.M. De asemenea, se apreciază ca neîntemeiată înlăturarea declarației inculpatei P.M. în condițiile în care aceasta se coroborează cu declarațiile martorilor R.L., O.A., dar și cu cele afirmate de inculpatul V.M.L. În contextul probator al cauzei se subliniază că susținerile inculpatei P.M. potrivit cărora inculpatul V.M.L. nu a avut cunoștință de faptul că ea a pretins bani familiei U. și C. în vederea promovării examenului de conducere de către U.M.C. – se impuneau a fi avute în vedere de către instanța fondului.

Apărarea consideră că prin soluția de condamnare a inculpatului V.M.L. s-a comis o gravă eroare de fapt bazată pe o situație contrară realității, neținându-se seama de aspecte precum: V.M.L. nu este ofițer în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permis