ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3736/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3736/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 16 din 5 februarie 2013 Tribunalul Mureș, în baza art. 345

alin. (2) C. proc. pen., a condamnat-o pe inculpata C.E.R., în temeiul art. 257

alin.1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art.

76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de: 8 luni închisoare pentru comiterea

infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată.

Conform art. 71 C. pen., i s-a

interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, pe durata prevăzută de acest

articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen., respectiv: a dreptului de a fi ales în autoritățile publice

sau în funcții elective publice, a dreptului de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat.

În baza art. 81 alin. (1) C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de

încercare prevăzut de art. 82 C. pen. și anume acela de 2 ani și 8 luni, termen

care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval fix

de timp de 2 ani.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. i

s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 84 C. pen., referitoare

Ia cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe

durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen., adică a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în

funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 257 alin. (2) C. pen.,

coroborat cu art. 256 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de Ia

inculpata C.E.R., în favoarea statului, a sumei de 11.425 RON.

S-a respins cererea formulată de martora

N.A. având ca obiect obligarea inculpatei la restituirea sumei de 2.000 RON.

S-a respins cererea formulată de martorul

M.P., având ca obiect obligarea inculpatei la restituirea sumei de 1.800 RON.

A fost respinsă cererea formulată de martora

M.E., având ca obiect obligarea inculpatei la restituirea sumei de 1.200 RON.

În temeiul art. 192 alin. (1) C. proc.

pen., inculpata a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 420 RON

cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța

de fond a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Târgu Mureș, înregistrat la data de 16 mai 2012, s-a dispus trimiterea

în judecată, în stare de libertate, a inculpatei C.E.R. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de trafic de influentă, în formă continuată, prevăzută și pedepsită

de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Ca stare de fapt s-au reținut următoarele:

1) Numita F.M. din comuna B. a arătat că în data de 3 august 2008 inculpata s-a

prezentat la domiciliul ei spunând că a fost trimisă de numita M.H., care îl cunoștea

pe vărul soțului ei F.D. Inculpata i-a promis că rezolvă internarea lui F.D., acesta

având mai multe boli și totodată că va rezolva și pensionarea de boală, primind

în schimb un vițel, 200 RON și 5 găini.

Din declarația martorei F.M. a reieșit

că inculpata i-a spus că este doctor la SMURD Târgu Mureș și că pentru întocmirea

dosarului de pensionare este necesară internarea lui F.D. la Spitalul Clinic de

Urgentă Târgu Mureș. Le-a mai spus că, datorită funcției pe care o deține la SMURD

și a calității de doctor, cunoaște un medic din cadrul spitalului cu care este în

relații foarte bune și la care va putea interveni pentru internarea lui F.D., iar

ulterior pentru obținerea unui diagnostic care să permită pensionarea de boală.

Pentru a efectua aceste intervenții acuzata

i-a solicitat diferite sume de bani. Martora F.M. i-a spus că nu are bani, dar i-a

oferit un vițel, 5 găini și suma de 200 RON. Acești bani și bunurile respective

au fost date inculpatei, care nu a mai rezolvat nimic, motiv pentru care F.M. a

făcut sesizarea respectivă. Femeia a apreciat că vițelul valora 1.500 RON, cele

5 găini 125 RON, declarând că solicită ca inculpata să-i restituie suma de 1.825

RON.

Toate cele declarate de F.M. în legătură

cu împrejurările în care inculpata a pretins și primit bani și bunurile, sunt confirmate

în declarația de martor a numitului F.D., soțul martorei F.M., care în această declarație,

a mai menționat că nu are nici o pretenție civilă de la inculpată.

În legătură cu acest denunț, cu ocazia

audierii în faza actelor premergătoare acuzata a recunoscut că le-a spus soților

F. că va putea rezolva pensionarea lui F.D., menționând că medicul care va trece

diagnosticul necesar pentru pensionare pretinde sume cuprinse între 1.500-2.000

RON. A declarat că modalitatea de rezolvare consta în înmânarea către medic a banilor,

a actelor medicale pe care pacientul le deținea și a unei copii după cartea de identitate.

Recunoaște că F.M. i-a spus că nu are așa mulți bani, dar că îi poate da un vițel.

Acuzata a declarat că s-a gândit la doctor B.M., rezident la „Medicală I sau II”.

A stat de vorbă cu acest medic, B.M. fiind de acord să rezolve actul medical în

schimbul vițelului. A declarat că i-a predat medicului B.M. buletinul și actele

medicale ale lui F.D., iar după cca.1-2 săptămâni a luat de la familia F. un pachet

mare în care se afla carnea de vițel, a dus pachetul în parcarea de lângă spital

și „am făcut transferul cărnii în mașina doctoriței”. Referitor la cele 5 găini,

inculpata a arătat că nu-și amintește de ele „poate că erau în același pachet cu

carnea de vițel”. În privința sumei de 200 RON, declară că dr. B.M. i-a spus că

s-ar putea să mai fie nevoie de bani pentru membrii comisiei care decid asupra pensionării.

În acest context i-a cerut numitei F.M. suma de 200 RON, a păstrat banii o perioadă,

iar apoi i-a remis doctoriței „pentru că mi i-a cerut”. C.E.R. a mai declarat că

la începutul lunii octombrie 2008 a plecat din țară timp de o lună, dar înainte

de asta a discutat cu B.M., care i-a spus că încă nu poate rezolva actele, dar că

o va face. Revenită în țară în noiembrie 2008, inculpata C.E.R. a constatat că dr.

B.M. a plecat din țară, astfel încât nu s-a mai rezolvat nimic.

Au fost făcute investigații pentru identificarea

medicului B.M., stabilindu-se că se numește K.I.M. și că a avut funcția de medic

rezident anul I (specialitatea medicină de urgență) la Spitalul Clinic Județean

de Urgență Târgu Mureș, în perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2008. În adresa

spitalului s-a menționat că persoana respectivă nu a fost sancționată sau cercetată

disciplinar în vreun fel în legătură cu activitatea sa.

În actul de sesizare s-a arătat că toate

acțiunile inculpatei în vederea obținerii bunurilor și a banilor de la F.M., în

contextul în care au avut loc, constituie latura obiectivă a infracțiunii de trafic

de influență. Astfel, acuzata a pretins și primit bunuri și bani arătând că este

medic și că are o relație foarte apropiată cu un medic de la spital, pe acesta îl

va convinge să-l interneze pe F.D. și să-i pună un diagnostic ce va permite pensionarea.

De remarcat că soților F. nu Ie-a spus că banii și bunurile sunt pentru medicul

ce va rezolva diagnosticul, aceștia înțelegând că sunt pentru inculpată,care, în

schimbul lor, va rezolva ceea ce promisese. Inculpata Ie-a spus că va interveni

pe lângă un medic cu care este în relații foarte bune și pe care îl poate determina

să procedeze la internare și să pună un anumit diagnostic. Este evident că acuzata

și-a însușit bunurile și banii, în contextul în care de fapt nici nu s-a făcut nimic

pentru pacientul respectiv. A indicat un medic rezident (B.M.) care ar fi solicitat

banii pentru a rezolva internarea și pensionarea, în contextul în care la momentul

audierii cunoștea faptul că acest medic este plecat din țară. Oricum, pentru un

medic rezident anul I (având o vechime de câteva luni la acel moment) era evident

foarte greu să „rezolve” ceea ce promisese inculpata.

2) La data de 19 mai 2009 numita T.C. a

formulat și ea o plângere la U.P.U. SMURD, arătând că inculpata a venit în data

de 6 august 2008 la domiciliul ei, promițându-i că în schimbul unei sume de bani

va rezolva pensionarea pe caz de boală a soțului ei T.P.

Din declarația dată în 16 iunie 2009 de

martora T.C. reiese că soțul ei a cunoscut-o pe acuzată la începutul lunii august

când i-a reparat autoturismul. Acuzata a fost adusă la familia T. de F.M. Cu acea

ocazie C.E.R. a arătat că este doctor la SMURD Târgu Mureș, împrejurare în care

T.P. i-a spus că este bolnav de ulcer, că are tensiune mare și că ar dori să consulte

un doctor de specialitate. Acuzata i-a promis că îl va ajuta și i-a propus să facă

demersuri pentru pensionarea pe caz de boală. La câteva zile de la această discuție,

C.E.R. s-a prezentat la domiciliul soților T., unde din nou Ie-a spus că este medic

la SMURD. Le-a comunicat că pentru obținerea dosarului de pensionare este necesară

internarea Iui T.P. Ia secția Interne din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență

Târgu Mureș. Le-a spus că îl cunoaște pe șeful secției interne, „un domn profesor”,

că este în relații foarte bune cu acesta și că poate interveni la el pentru a-I

interna pe T.P. și a-i pune un diagnostic cu care se poate pensiona.

Inculpata le-a cerut pentru această intervenție

o sumă de bani, în cele din urmă T.C. i-a dat suma de 1.100 RON și un porc de 150

kg estimat Ia 700 RON. Cu toate acestea, inculpata nu a rezolvat internarea, context

în care T.M. s-a deplasat la sediul SMURD Târgu Mureș, aflând că C.E.R. nu este

medic, ci doar asistent medical.

Fiind audiat în calitate de martor,

T.P. a confirmat cele declarate de soția lui, menționând că inițial inculpata le-a

solicitat suma de 1.800 RON, fără a preciza cât din sumă este pentru medic și cât

îi revine ei. A fost de acord apoi cu suma de 1.100 RON și porcul. Declară că banii

și carnea i-au fost înmânate la domiciliul familiei T. în toamna anului 2008. Au

luat apoi legătura telefonic de mai multe ori cu inculpata, care Ie promitea că

„problema” se va rezolva, însă trebuie să mai aștepte. I-a amânat câteva luni de

zile, după care nu a mai răspuns la telefon.

De asemenea T.P. a arătat că deși nu a

recuperat bunurile pe care le-a dat inculpatei, nu are nici o pretenție materială

de la aceasta. În legătură cu această sesizare, în declarația dată în faza actelor

premergătoare C.E.R. a recunoscut că le-a promis soților T., că va rezolva pensionarea

lui T.P., fără însă a le indica la cine va interveni în acest sens. A luat legătura

cu același medic, respectiv B.M., aceasta arătându-se de acord cu oferta făcută

de familia T. Ulterior, inculpata i-a dus carnea de porc, precum și suma de 600

sau 700 RON, aceasta fiind suma primită de la familia T. A arătat că medicul B.M.

nu a mai rezolvat problema, întrucât a plecat în străinătate.

3) Numitul S.I. a depus și el o sesizare

la U.P.U. SMURD, arătând că în cursul anului 2008 a avut o discuție cu inculpata

și i-a spus acesteia că este bolnav. C.E.R. spus că poate să rezolve internarea

lui, iar pentru că nu lucrează trebuie să dea pentru spitalizare suma de 1.500 RON.

Pentru aceeași sumă îi va rezolva și pensionarea de boală.

În declarația din 13 octombrie 2011 martorul

S.I. a arătat că în urma unor discuții purtate cu F.D., acesta i-a spus că a cunoscut

o femeie care „poate rezolva o internare medicală”, în urma investigațiilor primind

o pensie de boală. După câteva zile, a întâlnit-o pe acuzată la locuința lui T.P.

Aceasta i-a spus că face facultatea la Târgu Mureș, dar și că este deja „doctoriță”.

A menționat că poate să-i rezolve o internare la Târgu Mureș la spital și că în

urma investigațiilor îi va putea obține un diagnostic pentru a primi pensie de boală.

Martorul S.I. îi relatase că are probleme

cu inima și cu plămânii, iar pentru a-i rezolva internarea și acel diagnostic, inculpata

i-a cerut suma de 1.700 RON. Nu i-a spus unde vor fi dați acești bani, dar martorul

a dedus că din discuție că prin relațiile pe care inculpata le are îi va rezolva

internarea și pensionarea.

Ulterior, în data de 1 august 2008 martorul

S.I. a fost anunțat de T.P. că inculpata venise la familia T. pentru a lua un porc,

astfel încât S.I. s-a dus și i-a dat suma solicitată, respectiv 1.700 RON. După

ce a numărat banii, inculpata i-a restituit 200 RON spunându-i să-i aducă atunci

când va fi chemat la comisie. Apoi I-a asigurat că totul se va rezolva, însă nu

s-a mai întâmplat nimic după acest moment în sensul că acuzata nu I-a mai căutat

și nici nu i-a rezolvat ceea ce-i promisese.

Numita S.M.M., soția lui S.I., a confirmat

faptul că soțul ei, în cursul lunii august sau septembrie 2008, într-o zi a luat

de acasă suma de 1.700 RON, spunând că îi va da unei femei care-i va rezolva internarea

Ia spital în Târgu Mureș și apoi pensionarea pe caz de boală. În legătură cu acest

denunț, inculpata a arătat că I-a cunoscut pe S.I. când a luat carnea și banii de

la familia T. și că și acesta dorea să obțină pensionarea pe caz de boală. A discutat

cu el și martorul S.I. i-a dat ulterior un plic cu bani, despre care C.E.R. a arătat

că „este posibil să fi fost înăuntru suma de 1.500 RON”. Acești bani i-a dat medicului

B.M., însă datorită faptului că acest medic a plecat, nici acest caz nu a fost „rezolvat”.

4) La data de 15 iunie 2010 numita N.E.

din localitatea S. a formulat un denunț în care a arătat că în cursul lunii iunie

2008 i-a dat numitei C.E.R. suma de 1.000 RON, aceasta promițându-i că va interveni

la medicul P.M. pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale. În concret, martora

a declarat că la data de 11 iunie 2008 și-a rupt piciorul stâng și a apelat la inculpata

C.E.R. (care locuia în S. și despre care știa că este asistentă la SMURD) pentru

a o duce cu mașina personală la spital la Târgu Mureș. A fost internată la Clinica

de ortopedie și a înțeles că urma să fie operată.

Din discuțiile purtate cu inculpata, aceasta

i-a spus că îl cunoaște personal pe doctorul P.M., medic ortoped, și că, în virtutea

relațiilor bune existente, poate interveni pe lângă acesta în sensul efectuării

operației în timp util și cu profesionalism. Pentru această intervenție, inculpata

i-a pretins martorei N.E. suma de 1.000 RON, sumă pe care i-a înmânat-o inculpatei,

care a menționat că banii vor fi împărțiți între ea, medicul operator și medicul

rezident.

După operație, martora a aflat că medicul

nu a primit nici o sumă de bani. Întrebând-o pe inculpată cui a dat banii, aceasta

i-a spus că a dat 700 RON medicului operator și 300 rezidentului. Martora N.E. i-a

cerut cei 300 RON înapoi, întrucât la operație nu a participat nici un medic rezident.

Inculpata i-a restituit suma de 300 RON.

În completarea declarației, la data de

12 octombrie 2011, martora N.E. a arătat că după operație I-a întrebat pe doctorul

P.M. dacă a primit banii, iar acesta i-a răspuns „Nu”.

A fost audiat în calitate de martor numitul

N.E.A., soțul martorei N.E. Acesta, după internarea soției sale, a aflat că acuzata

i-a cerut soției lui suma de 1.000 RON pentru a se efectua operația și pentru ca

medicul „să aibă grijă de ea”. Martorul i-a adus suma de 1.000 RON de acasă, iar

soția Iui i-a spus ulterior că i-a dat inculpatei, care a afirmat că-i va da doctorului.

În legătură cu acest caz, inculpata nu

a dat nici un fel de declarație, nici în faza actelor premergătoare și nici în cursul

urmăririi penale, când s-a prevalat de dreptul de a nu declara nimic.

5) Tot la data de 15 iunie 2010, o altă

persoană din S., pe nume V.A., a formulat o plângere împotriva inculpatei C.E.R.

Aceasta a arătat că o cunoștea pe inculpată din localitate și știa că este angajată

la SMURD Târgu Mureș.

Martora V.A. a afirmat că avea de mai mulți

ani probleme de sănătate și fusese internată de mai multe ori la Cardiologie. Auzise

de dr. B.I. și vroia să ajungă să fie consultată de acesta. În cursul lunii mai

2009 a discutat pe această temă cu inculpata și aceasta i-a spus că este în relații

bune cu dr. B.I. și poate interveni pe lângă acesta în vederea internării și acordării

unui tratament medical adecvat. Pentru această intervenție inculpata i-a pretins

suma de 600 RON. Ulterior, C.E.R., a chemat-o de mai multe ori la spital pe V.A.

pentru controale medicale la Cardiologie, de fiecare dată plătindu-i o parte din

cei 600 RON. Deși C.E.R. promisese că va fi internată și operată de către doctorul

B.I., acest lucru nu s-a întâmplat.

A fost audiat în calitate de martor numitul

K.E. Acesta a declarat că locuiește împreună cu V.A. de cca 15 ani, ea având probleme

cu inima. În cursul anului 2009 inculpata C.E.R. a venit la domiciliul lor spunând

că a aflat ca V.A. este bolnavă și oferindu-se să o ajute. A afirmat că-l cunoaște

pe doctorul B.I. și că prin relațiile pe care le are la clinica de cardiologie va

rezolva internarea femeii și tratarea ei de către acel medic, l-a mai spus că înainte

de asta trebuie să-i facă mai multe analize, iar pentru aceste analize și pentru

a-i rezolva internarea la dr. B.I. trebuie să primească 600 RON. În perioada următoare

a venit de mai multe ori la ei acasă, i-a luat femeii probe de sânge, spunând că

le duce la spital pentru analize. Nu Ie-a adus nici un fel de rezultate ca urmare

a recoltării acelor probe. A dus-o de câteva ori pe V.A. Ia Târgu Mureș sub pretextul

că o va duce la medic, însă o singură dată a fost consultată de un cadru medical

de la SMURD. Pentru fiecare asemenea deplasare acuzata cerea câte 100 sau 200 RON

care ar fi reprezentat costul transportului.

6) La data de 16 iunie 2010 numita N.A.

din comuna P. a formulat o plângere în cuprinsul căreia a arătat că în cursul anului

2009 soțul ei N.I., bolnav de epilepsie, a făcut o criză, femeia solicitând echipajul

SMURD. Făcând parte din echipaj, inculpata i-a spus cu acea ocazie numitei N.A.

că poate să obțină internarea lui N.I. și pensionarea pe caz de boală. A menționat

că este în relații bune cu „doctor B. de la Spitalul nr. 3” și că va interveni la

acesta pentru N.I. În schimb a solicitat suma de 2.000 RON, bani pe care N.A. i-a

dat în două tranșe: 1.000 RON în 25 noiembrie 2009 și 1.000 RON în 11 decembrie

spunând că problema se va rezolva, lucru care nu s-a întâmplat.

Au fost audiați în calitate de martori

N.I. și fratele acestuia, N.A.I., care ambii au fost de față când acuzata a cerut

bani pentru a interveni pe lângă medicul indicat și, de asemenea, au fost de față

când au fost dați banii respectivi.

Martorul N.I. a confirmat faptul că inculpata

a abordat-o pe soția sa, spunându-i că ea cunoaște un medic și că prin acesta i

se va rezolva martorului obținerea dosarului de pensionare. A mai afirmat că pentru

obținerea acelui dosar trebuie să-i dea suma de 2.000 RON, banii urmând să fie dați

medicului, fără a mai fi nevoie ca martorul să vină la spital. N.I. mai arată că

a rămas cu impresia că inculpata este medic, acest lucru reieșea din modul în care

vorbea, dar și din faptul că Ie-a cerut biletul de externare.

Soția lui, martora N.E. a fost cea care

i-a dat inculpatei suma de 2.000 RON, în câte două tranșe de 1.000 RON. Martorul

a sunat-o după câtva timp, iar inculpata i-a spus că a trimis deja actele și „așteaptă

răspunsul de la București”. După câteva luni, realizând că inculpata nu va rezolva

nimic, împreună cu fratele său N.A.I. s-a deplasat la locuința acesteia din S.,

de unde și-a recuperat cartea de muncă.

Martorul N.A.I. a declarat că a fost de

față, undeva la sfârșitul anului 2009, când N.E. i-a dat inculpatei suma de 1.000

RON, aceasta asigurându-i pe soții N. că va rezolva dosarul de pensionare pentru

că ea cunoaște un medic pe lângă care poate interveni. A confirmat vizita ulterioară

la locuința acuzatei, arătând că aceasta a afirmat că ar fi dat banii respectivi

doctorului și actele lui N.I. au fost trimise la comisie. Cu toate acestea, la insistențele

celor doi, inculpata a restituit cartea de muncă a fratelui lui N.I. Și în acest

caz, procurorul a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

de trafic de influență.

7) În ziua de 16 iunie 2010 numitul M.P.

din localitatea S. a formulat un denunț oral împotriva inculpatei C.E.R. Sus-numitul

a arătat că a fost diagnosticat încă din 2007 cu ulcer și că are și probleme de

natură cardiologică. Pe acuzată o cunoștea din localitate și știa că este asistentă

la SMURD.

În cursul lunii aprilie 2008 soția lui,

M.E., a primit suma de 3.000 RON, moștenire de la tatăl ei. A doua zi inculpata

a apărut la domiciliul soților M. spunându-le că știe de problemele medicale ale

lui M.P. și că îl poate ajuta să ajungă la un cardiolog foarte bun care să-l interneze

de urgență și să îi prescrie un tratament adecvat.

Inculpata a mai afirmat că este în relații

foarte bune cu acel cardiolog și că îl poate determina să-l interneze fără o programare

anterioară. În schimbul acestei intervenții pe lângă medic, inculpata i-a pretins

suma de 1.800 RON. Bazându-se pe faptul că inculpata este angajată la SMURD și gândindu-se

că este posibil să aibă asemenea relații, martorul M.P. i-a remis suma de 1.800

RON. După ce a primit banii, acuzata i-a spus de trei ori că îl va interna, după

care nu mai răspundea la mobil, nu era de găsit. Martorul M.P., ulterior a întâlnit-o

pe inculpată la un bar din S. și i-a cerut banii, însă aceasta i-a adresat cuvinte

jignitoare spunând că nu o să rezolve nimic dacă o reclamă, pentru că de ea nu se

atinge nimeni.

8)Tot la data de 16 iunie 2010 a fost înregistrat

și denunțul oral al numitei M.E., care a relatat împrejurarea potrivit căreia, cu

aceeași ocazie, a vizitei inculpatei la domiciliul familiei M., aceasta i-a promis

și femeii că o va ajuta să se interneze la Clinica de ginecologie. Martora M.E.

a declarat că avea probleme ginecologice grave și că acuzata aflase acest lucru.

Tot atunci, în aprilie 2008 C.E.R. i-a

spus că e în relații foarte bune cu un medic ginecolog și că va rezolva internarea

ei fără o programare anterioară. Pentru această intervenție a solicitat și a primit

suma de 1.200 RON. După ce a luat banii, inculpata, deși a fost căutată de M.E.,

a tot amânat-o, refuzând totodată să-i restituie banii. Martora M.E., în denunțul

formulat și declarațiile date a solicitat ca inculpata să-i restituie suma de 1.200

RON. M.E. și M.P. au fost audiați în calitate de martori, fiecare dintre ei confirmând

promisiunile făcute de inculpată celuilalt soț.

Martora M.E. a fost de față când inculpata

i-a spus soțului ei că-I poate ajuta să se interneze la Clinica de interne, întrucât

are relații la un medic specialist de acolo. Le-a spus că va vorbi cu medicul respectiv

și va rezolva internarea lui M.P. Pentru această intervenție a cerut suma de 1.800

RON, bani pe care martora a înțeles că-i cere pentru ea, pentru că îi ajută. Martora

a mai afirmat că ulterior când i-a cerut inculpatei să-i restituie banii aceasta

a înjurat-o și amenințat-o, spunându-i că degeaba va face plângere pentru că ea

are relații Ia poliție și nu va păți nimic.

Martorul M.P. a confirmat faptul că inculpata

i-a spus soției sale că ea cunoaște un medic specialist ginecolog și că va vorbi

cu acesta pentru ca el să-i facă investigații și să o interneze. Pentru a rezolva

acestea a pretins suma de 1.200 RON, afirmând că dacă vor da banii, nu o să stea

la rând pentru investigații, femeia va fi internată și va fi tratată de specialistul

respectiv.

Instanța a mai reținut că în actul de sesizare,

s-a mai arătat că în toate cele opt cazuri inculpata a acționat în același mod pentru

a primi bunuri și bani de la persoanele arătate. S-a folosit de fiecare dată de

faptul că era angajat SMURD Târgu Mureș pentru a convinge martorii (denunțătorii)

că are relații foarte bune cu diverși medici specialiști. Tuturor acestor persoane

le-a promis că, în schimbul unor sume de bani, va interveni pe lângă medicii respectivi

fie pentru internare, fie pentru intervenții chirurgicale sau pentru obținerea unor

diagnostice care să permită pensionarea pe caz de boală. În mod evident, inculpata

își făcuse un obicei în a obține astfel sume de bani de la diverse persoane, constatând

că acestea dădeau foarte ușor sumele de bani solicitate, în condițiile în care sufereau

de diverse boli grave. Se observă că ea însăși aborda persoanele respective (de

regulă, persoane mai în vârstă), aflând că suferă de anumite boli. Declarațiile

persoanelor audiate sunt foarte asemănătoare în conținutul lor, fapt ce le dă veridicitate

și conturează modalitatea de comitere a infracțiunii.

Acuzata a recunoscut ea însăși în singura

declarație din cursul urmăririi penale, pe care a fost de acord să o dea (cea din

2 noiembrie 2009) că a solicitat de la F.M., T.C. și S.I. diverse sume de bani pentru

a interveni pe lângă un medic, în vederea obținerii internării acelor persoane și

a unor diagnostice ce ar fi permis pensionarea pe caz de boală.

Procurorul a arătat că, chiar și dacă s-ar

fi dovedit că banii au fost dați toți medicului, inculpata a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 257 C. pen., nefiind necesar ca banii să fie ceruți pentru sine.

Apare însă foarte clar faptul că, în realitate, inculpata nu a discutat cu nici

unul dintre medicii la care a făcut referire în discuțiile cu denunțătorii și și-a

însușit banii sau bunurile primite. Un argument este și faptul că, în nici un caz,

actul medical promis nu a fost efectuat.

În raport de modalitatea de săvârșire (aproape

identică în fiecare caz), procurorul a considerat că este vorba despre o infracțiune

continuată, inculpata săvârșind acțiuni la diferite intervale de timp (într-o perioadă

relativ scurtă), de fiecare dată în scopul obținerii în același mod a unor sume

de bani.

În fața instanței de fond, inculpata C.E.R.,

la termenul de judecată din 19 decembrie 2012 a recunoscut comiterea faptelor descrise

și reținute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc

pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunoaște și

le însușește, respectiv pe baza procedurii aplicabile în cazul recunoașterii vinovăției

reglementată de prevederile art. 320

1

C. proc. pen.

Ținând cont de dispozițiile înserate în

economia art. 320

1

C. proc. pen., raportat la poziția procesuală subiectivă

exprimată de acuzată, precum și Ia învinuirea care i se aduce, s-a apreciat că în

speța de față, sunt îndeplinite toate condițiile expres prevăzute în textul legal

mai sus amintit, judecata după procedura simplificată, aplicabilă în cazul recunoașterii

vinovăției este admisibilă, motiv pentru care la același termen de judecată, cererea

formulată de inculpată, în acest sens, a fost admisă.

În atare context, în ceea ce privește starea

de fapt, interpretând prin prisma prevederilor art. 63 C. proc. pen., conținutul

materialului probator administrat în cursul urmării penale, s-a considerat că rezultă,

în mod indubitabil, faptul că inculpata la diferite intervale de timp, în perioada

aprilie 2008-decembrie 2009, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins

și primit bani și bunuri în valoare totală de 11.725 RON de la un număr de opt persoane,

lăsând să se creadă că are influență asupra unor medici specialiști pe lângă care

va interveni pentru a-i determina să interneze persoanele respective, să le opereze

sau să le pună anumite diagnostice.

În drept s-a reținut că din materialul

probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal, vinovăția inculpatei,

în privința săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată,

sub aspectul comiterii căreia a fost deferită justiției, este pe deplin dovedită,

de altfel acuzata a recunoscut comiterea faptei.

Prin urmare, s-a apreciat în drept, că

fapta inculpatei C.E.R., care la diferite intervale de timp, în perioada aprilie

2008-decembrie 2009, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins și

primit bani, respectiv diferite bunuri (un vițel, 3 găini și un porc) în valoare

totală de 11.725 RON de Ia un număr de opt persoane, lăsând ca acestea să creadă

că are influență asupra unor medici specialiști pe lângă care va interveni pentru

a-i determina să interneze persoanele respective, să le opereze sau să le pună anumite

diagnostice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență,

în formă continuată (compusă din 8 acte materiale), prevăzută și pedepsită de

art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepsei au fost urmărite

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și anume:

- gradul de pericol social concret al infracțiunii,

concretizat în împrejurări care compun conținutul constitutiv al infracțiunii de

trafic de influență dar și extrinseci acestuia, cum este, în esență: modalitatea

săvârșirii activității infracționale;

- dispozițiile părții generale a C. pen.,

raportat și la prevederile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., care stipulează

în mod expres faptul că în situația aplicării judecății după procedura simplificată

în cazul recunoașterii vinovăției, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime

a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Aplicând acest raționament de calcul

matematic în speța de față, în condițiile în care potrivit normelor de drept penal

infracțiunea de trafic de influență se pedepsește cu închisoarea de la 2 ani la

10 de ani, limita minimă specială a pedepsei pentru infracțiunea reținută va fi

de 1 an și 4 luni închisoare, iar cea maximă este de 6 ani și 8 luni închisoare,

- persoana inculpatei care, potrivit fișei

de cazier judiciar, se află la prima confruntare cu legea penală, împrejurare care

poate fi încadrată în sfera circumstanțelor legale atenuante facultative înserate

în art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., pe care o vom reține și prin urmare vom da

eficiență juridică dispozițiilor art. 76 lit. d) C. pen., motiv pentru care vom

coborî pedeapsa aplicată sub minimul special.

În aceeași ordine de idei, s-a mai arătat

că inculpata în prezent este studentă în Marea Britanie la Universitatea L.C.C.,

iar potrivit recomandării depuse la dosar de d-na J.W., în calitate de profesoară

de engleză pentru vorbitorii de alte limbi, inculpata este o cursantă interesată,

atentă, politicoasă și întotdeauna punctuală Ia ore. La cursuri are o prezență de

peste 90%, fapt care o evidențiază, în mod excepțional, în comparație cu ceilalți

cursanți și acordă o atenție maximă pregătirii profesionale și acumulării cunoștințelor

specifice. De asemenea, de la fostul loc de muncă, inculpata beneficiază de aprecieri

favorabile, așa cum rezultă din caracterizarea întocmită de d-na H.D.

Sintetizând aceste elemente de individualizare,

s-a apreciat că o pedeapsă în cuantum de 8 luni închisoare, aplicată, pentru comiterea

infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzută și pedepsită

de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatei

C.E.R., va reprezenta un tratament penal just, în contextul dat, realizându-se totodată

și scopul sancțiunii penale înserat în economia art. 52 C. pen., fiind respectat

și principiul proporționalității directe a sancțiunii oglindit în cuantumul pedepsei

stabilite.

Inculpata a fost privată de exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., adică a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective

publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității

de stat, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

Referitor la modalitatea de executare a

pedepsei stabilite, față de atitudinea de căință manifestată de acuzată pe parcursul

desfășurării procesului penal, care a condus la ideea că reeducarea acesteia a și

început, coroborat cu faptul că în aprecierea instanței de fond scopul sancțiunii

penale poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție, în baza

art. 81 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen. și anume acela de

2 ani și 8 luni, termen care se compune din durata pedepsei aplicate, la care s-a

mai adăugat un interval fix de timp de 2 ani.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., i s-a

atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 C. pen., referitoare la cazurile

de revocare a beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata

termenului de încercare a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., adică a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective

publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității

de stat.

Referitor la măsurile de siguranță, s-a

reținut că așa cum rezultă din materialul probator administrat inculpata în urma

activității ilicite în care s-a angajat, alcătuită din actele materiale descrise,

a primit de la cele 8 persoane diferite bunuri, precum și sume de bani, contravaloarea

acestor sume, în final, fiind în sumă de 11.725 RON.

Potrivit declarației martorei N.E., din

suma de 1.000 RON dată inculpatei, inculpata i-a restituit suma de 300 RON.

Scăzând din valoarea totală de 11.725 RON,

suma restituită martorei N.E., respectiv suma de 300 RON, a rezultat suma de 11.475

RON.

S-a mai reținut că, în cazul infracțiunii

de trafic de influență, potrivit prevederilor art. 257 alin. (2), raportat la

art. 256 alin. (2) C. pen., banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut

obiectul acestei infracțiuni s-au confiscat, iar cele care nu se găsesc vor fi achitate

de condamnată.

În raport de aceste dispoziții legale,

în temeiul art. 257 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 256 alin. (2) C. pen.,

s-a dispus confiscarea specială de la inculpata C.E.R., în favoarea statului, a

sumei de 11.475 RON.

Cu privire la latura civilă se reține că

martorii N.A., M.P. și M.E. în denunțurile și declarațiile date au solicitat ca

inculpata să le restituie sumele de bani pe care i le-au dat acesteia, respectiv

2.000 RON (N.A.),1.800 RON (M.P.) și 1.200 RON (M.E.).

În contextul prezentat în opinia instanței

de fond solicitarea acestor martori nu și-a găsit fundament juridic, în condițiile

în care referitor la obiectul infracțiunii de trafic s-a aplicat măsura de siguranță

a confiscării speciale, motiv pentru care au fost respinse cererile formulate de

martorii N.A., M.P. și M.E., având ca obiect obligarea inculpatei la restituirea

sumele anterior arătate, respectiv în favoarea martorei N.A. suma de 2.000 RON,

în favoarea martorului M.P. suma de 1.800 RON și în favoarea martorei M.E. sume

de 1.200 RON.

Împotriva sentinței instanței de fond a

declarat în termen legal, apel inculpata care a solicitat reținerea tuturor circumstanțelor

atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a), lit. b) și lit. c) C. pen. și reducerea

mai substanțială a pedepsei, cu reținerea prevederilor art. 81, art. 82, art. 83

C. pen. De asemenea, a solicitat a se înlătura din măsura de siguranță a confiscării

acelor bunuri a căror valoare nu a fost stabilită.

Analizând sentința atacată, prin prisma

motivelor de apel invocate, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei,

conform art. 378 C. proc. pen. s-au reținut următoarele:

Inculpata a înțeles să uzeze de prevederile

art. 320

1

C. proc. pen., arătând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute

în actul de sesizare și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală.

Analizând acele probe, respectiv declarațiile

inculpatei de la dosarul de urmărire penală, declarațiile martorilor de la dosarul

de urmărire penală, declarații corect prezentate de către instanța de fond, starea

de fapt reținută în cauză s-a confirmat.

Astfel, a rezultat fără putință de tăgadă

că în perioada aprilie 2008-decembrie 2009 în baza aceleiași rezoluții infracționale,

inculpata a pretins și primit sume de bani și bunuri în valoare de 11.725 RON de

la 8 persoane pe care Ie-a făcut să creadă că are influență asupra unor medici specialiști

pe lângă care va interveni pentru a-i determina să interneze persoanele respective

cu prioritate sau să interneze părțile vătămate pentru a pune anumite diagnostice

astfel încât să permită pensionarea pe caz de boală.

În cele 8 situații, inculpata s-a folosit

de faptul că era angajată a SMURD Târgu Mureș în acest fel persoanele erau convinse

că inculpata are relații bune cu diverși medici. Modalitatea în care acționa inculpata

era identică, tuturor persoanelor inculpata Ie-a promis, în schimbul unor sume de

bani sau bunuri, că va interveni pe lângă medici să-i interneze și astfel să obțină

diferite diagnostice care să Ie permită pensionarea.

Astfel, a rezultat că de la F.M. a primit

un vițel, 5 găini și 200 RON, acesteia promițându-i că-i rezolvă pensionarea pe

caz de boală a soțului ei, numitul F.D.

De la T.C. a primit 1.100 RON, un porc

de 150 de kg estimat la 700 RON, căreia de asemenea i-a promis pensionarea pe caz

de boală a soțului ei T.P.

De la S.l. a pretins și primit 1.500 RON,

în schimb i-a promis internarea în spital și rezolvarea pensionării de boală.

De la N.E. a pretins și primit 100 RON

inculpata urmând să intervină pe lângă un medic ortoped în sensul efectuării unei

intervenții chirurgicale, banii urmând să fie dați doctorului.

De la V.A. a pretins și primit de mai multe

ori 600 RON, inculpata promițându-i că va interveni pe lângă un medic cardiolog

în vederea internării și efectuării analizelor. De la N.A. a solicitat și primit

în două rânduri câte 1.000 RON promițându-i că-i va rezolva pensionarea pe caz de

boală a soțului ei, numitul N.I., epileptic.

De Ia M.P. a primit 1.800 RON promițându-i

că îi va rezolva internarea la un cardiolog foarte bun.

De Ia M.E. a pretins și primit 1.200 RON

și i-a promis că-i va rezolva internarea la Clinica de ginecologie din Târgu Mureș,

fără o programare anterioară.

Din starea de fapt expusă mai sus, a rezultat

și că încadrarea juridică reținută de către instanța de fond, faptele inculpatei

întrunind, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De fapt, s-a reținut că, starea de fapt

și încadrarea juridică nu au fost contestate de către inculpată în apelul promovat,

aceasta, fiind nemulțumită de pedeapsa aplicată, solicitând aplicarea tuturor circumstanțelor

atenuante și reducerea mai substanțială a pedepsei. Analizând cauza sub acest aspect

s-au reținut următoarele: Instanța de fond a aplicat prevederile art. 320

1

C. proc. pen. astfel că limitele de pedeapsă au fost reduse cu ⅓.

Mai mult, în sarcina inculpatei au fost

reținute și prevederile art. 74 lit. a) C. pen. privitoare la conduita bună a inculpatei,

anterior comiterii faptei, astfel că pedeapsa aplicată a fost coborâtă sub minimum

special realizat ca urmare a reducerii cu ⅓ a limitelor de pedeapsă, stabilindu-se

o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În opinia instanței de apel nu se justifică

reținerea și a altor circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 74 lit. b) și lit.

c) C. pen., cum s-a solicitat.

Astfel, nu a rezultat stăruința inculpatei

în repararea rezultatului infracțiunii iar atitudinea sinceră a inculpatei a fost

avută în vedere atunci când s-a aplicat art. 320

1

C. proc. pen. și s-a

optat spre modalitatea de executare a pedepsei în sensul suspendării condiționate.

În opinia instanței de apel, în raport

de modalitatea concretă în care s-au realizat faptele, când inculpata a profitat

de bani sau bunuri de la persoane aflate într-o stare de sănătate precară, de numărul

mare de persoane de pe urma cărora a profitat inculpata, ca urmare a acțiunii de

creare a convingerii că le poate rezolva probleme ce țin de sănătate și de pensionarea

lor, nu se justifică reducerea mai substanțială a pedepsei, cum s-a solicitat.

Un alt motiv de apel formulat de inculpată

a vizat măsura de siguranță a confiscării sumei de 11.475 RON, inculpata fiind nemulțumită

de faptul că sumele de bani reprezentând contravaloarea găinilor, a vițelului și

a porcilor a fost stabilită doar pe baza declarației martorilor, și că valoarea

bunurilor supuse confiscării nu a fost determinată.

Cu privire la acest motiv de apel, s-a

constatat că nu este întemeiat.

Astfel, instanța de fond în mod corect

a apreciat că potrivit art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) C.

pen., banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiect al infracțiunii

de trafic de influență se confiscă iar atunci când acestea nu se găsesc, condamnatul

este obligat la plata echivalentului lor în bani.

În raport de acest text de lege și pe baza

declarațiilor martorilor instanța de fond corect a stabilit ce sume de bani și ce

bunuri au fost primite de incuIpată. Tot pe baza declarațiilor de martori, corect

a fost evaluată și valoarea vițelului, găinilor și porcului primite de inculpată.

Ca urmare, s-a apreciat că nu se poate

susține că valoarea acestor bunuri nu a fost determinată și că nu poate fi luată

în calcul la suma confiscată.

În raport de cele de mai sus, apelul inculpatei

a fost respins ca nefondat, în conformitate cu art. 279 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Împotriva acestei decizii a declarat, în

termen, recurs inculpata C.E.R.

Pentru termenul din data de 27 noiembrie

2013, inculpata C.E.R., lipsă fiind în instanță, însă reprezentată de apărătorul

desemnat din oficiu, a depus un înscris prin care a solicitat ca instanța să ia

act de declarația de retragere a recursului formulat.

Înalta Curte, față de înscrisul emanat

de la recurenta inculpată C.E.R., depus la termenul din data de 27 noiembrie 2013,

în sensul retragerii recursului declarat, aceasta reprezentând manifestarea sa de

voință, în baza art. 385

4

alin. (2) raportat la art. 369 C. proc. pen.,

va lua act de retragerea recursului formulat de inculpata C.E.R. împotriva deciziei

penale nr. 16/A din 2 aprilie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Va obliga recurenta inculpată la plata

sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200

RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

la act de declarația de retragere a recursului

formulat de inculpata C.E.R. împotriva deciziei penale nr. 16/A din 2 aprilie 2013

a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei

de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 noiembrie

2013.