ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2661/2012

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 634 din 6 decembrie 2010 a Tribunalului lași s-au hotărât următoarele:„Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul R.P. prin apărător, din infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 -175 alin. (1), lit. i) C. pen. în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev de art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea disp. art. 73 lit. b) C.pen.

În baza disp. art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare al instanței, în privința inculpaților R.P. și M.P. din infracțiunea de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. raportat la disp. art. 174-175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de disp. art. 182 alin. (2) teza finală C. pen.

Condamnă inculpații R.P. și M.P.,  ambii pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de disp. art. 182 alin. (2) teza finală C. pen. la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare fiecare.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza disp. art. 81 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților prin prezenta sentință pe o durată de 5 ani, care potrivit art. 82 C. pen. constituie termen de încercare pentru fiecare dintre ei, iar în temeiul disp. art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepsei accesorii.

Atrage atenția inculpaților asupra disp. art. 83 C. pen. și art. 84 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepselor aplicate și executarea în întregime a acestora în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate ori în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile impuse prin hotărârea de condamnare, în cadrul termenului de încercare stabilit.

Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M.D.  împotriva inculpaților și, drept consecință:

În baza disp. art. 14 și art. 346 C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 998 C. civ. obligă inculpații R.P. și M.P., în solidar, să plătească părții civile M.D. suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Respinge cererea părții civile privind obligarea inculpaților la plata de daune materiale.

în baza disp. art. 14 și art. 346 C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 998 C. civ. coroborat cu disp. art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 actualizată obligă inculpații R.P. și M.P., în solidar, să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgențe „Prof. Dr. N.O." lași, suma de 5.341,87 lei, părții civile Spitalul de Recuperare lași suma de 3.840,58 lei la care se adaugă dobânda de referință practicată de B.N.R. până la achitarea prejudiciului, părții civile Spitalul Municipal Pașcani suma de 232,11 lei iar părții civile S.J.A. lași suma de 401 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza disp. art. 189 C. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei va fi suportat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a fi inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În baza disp. art. 191 C. proc. pen. obligă inculpatul R.P. să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 2.800 lei iar inculpatul M.P. suma de 3.100 lei, cu același titlu, din care suma de 300 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu."

Pentru a pronunța hotărârea instanța de fond a reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul lași cu nr. 485/P/2007 s-a dispus la data de 26 mai 2009 punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților R.M. și M.P., ambii pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., constând în aceea că în noaptea de 25/26 decembrie 2008, la intrarea în satul Sirețel au aplicat părții civile M. lovituri cu corpuri contondente, cauzându-i leziuni ce au necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și i-au pus viața în pericol.

Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească conform art. 339 alin. (2) C. proc. pen., analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:

În fapt, în noaptea de 25/26 decembrie 2008, partea vătămată M.D. care locuiește în satul Bereslogi, com. Sirețel, jud. lași, cu mai mulți tineri din sat au fost la discoteca din localitatea Sirețel. în jurul orei 3,oo, a plecat singur spre satul unde locuiește.în aceeași noapte, inculpații R.P. și M.P., precum și minorul B.S.V., care locuiesc în satul și comuna Sirețel, au fost la discoteca din satul Humosu, de unde în jurul orelor 3,oo, cu căruța condusă de învinuitul R.P., au plecat spre localitatea Sirețel, fiind însoțiți de martorele B.D.G. și l.E., prietenele acestora.La intrarea în satul Sirețel, în dreptul locuinței familiei R., partea vătămată M.D. s-a întâlnit cu cei cinci aflați în căruță.Cunoscându-I pe inculpatul R.P., partea vătămată i-a salutat, a dat mâna cu inculpatul, după care i-a cerut să-i dea o țigară. Inculpatul Răpiceanu care stătea pe capra căruței împreună cu prietena sa l.E. i-a spus că nu are, partea vătămată întrebându-l ulterior și pe inculpatul M.P. dacă are o țigară. La rândul său, acesta I-a refuzat, partea vătămată s-a întors să plece folosind expresia „țigan".Imediat, inculpatul R.P., crezând că a fost înjurat de partea vătămată, a coborât din căruță, a alergat după aceasta și când a ajuns-o din urmă i-a aplicat o lovitură cu pumnul peste cap, determinând căderea părții vătămate.Din spatele lui Răpiceanu a venit și inculpatul M.P. și împreună i-au mai aplicat câteva lovituri cu picioarele peste cap și corp. Venit și el lângă partea vătămată, minorul B.D.V. a asistat la lovirea părții vătămate însă, personal, nu a aplicat nici o lovitură acesteia. Agresiunea exercitată de către cei doi inculpați asupra părții vătămate a fost percepută direct de către martorele B.D.G. și l.E., care se aflau la aproximativ 10-20 metri, în căruță, precum și de martorul A.G. care a văzut momentul în care victima era agresată, .strada fiind iluminată de la becurile amplasate pe stâlpi.După ce au lovit partea vătămată, inculpații, însoțiți de martorul B.D.V., au urcat în căruță, plecând spre locuința lui R.P.. în locul unde se afla partea vătămată, M.D., a mers martorul A.G. a constatat că acesta este în stare de inconștiență, și a cerut numitului R.C. să-i acorde primul ajutor și să anunțe salvarea, după care i-a solicitat unui verișor de-al său să vină să-l ia din locul în care se afla.Partea vătămată a fost transportată la Spitalul din Pașcani, după care la Spitalul de urgență „Prof. N.O." din mun. lași, unde a fost spitalizat în perioada 26 decembrie 2008 - 09 ianuarie 2009, cu diagnosticul: „TCC mediu, plagă cranio - cerebrală dr., agresiune, dilacerare, T dr."

Ulterior, partea vătămată a fost transferată la Spitalul de Recuperare lași în perioada 09 ianuarie - 30 ianuarie 2009.La 29 ianuarie 2009, partea vătămată M.D. s-a prezentat la I.M.L. lași unde în urma examinării de către medicul legist, i s-a eliberat certificatul medico-legal din /29 ianuarie 2009, care a concluzionat că partea vătămată „M.D. a prezentat un traumatism cranio-cerebral deschis, cu fractură boltă craniană, hematom intracerebral, hemoragie subarahnoidiană, contuzie hemoragică temporală dreapta și hemipareză stângă, predominant brahială consecutivă a acestuia. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp contondent și pot data de la 25 decembrie 2008. Necesită 45-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, cu mențiunea că la data producerii și prin ele însele au pus viața susnumitului în pericol. Aprecierea eventualelor sechele infirmizante și per/invaliditate va fi făcută după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice".Situația de fapt așa cum a fost reținută de instanță este dovedită de întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto; plângerea și declarația părți vătămate din care rezultă că, dimpotrivă, inculpații i-au cerut o țigară, însă acesta Ie-a spus că nu fumează, motiv pentru care cei trei băieți care se aflau în căruță au coborât, și văzând că unul dintre ei se apropie cu intenția de a-l lovi, partea vătămată s-a retras spre poarta lui R.C. Cel dintâi care s-a apropiat de el a fost R.P. care i-a aplicat o lovitură puternică cu pumnul (în care probabil avea un obiect metalic), în zona capului, mai precis în zona tâmplei din partea dreaptă, partea vătămată căzând în genunchi, după care și ceilalți doi i-au aplicat mai multe lovituri peste tot corpul, ajungând în stare de inconștiență; certificatul medico legal din 29 ianuarie 2009 din care rezultă că M.D. a prezentat un traumatism cranio-cerebral deschis, cu fractură de boltă craniană, hematom intracerebral, hemoragie subrahnoidiană, contuzie hemoragică temporală dreapta și hemipareză stângă, predominant brahială consecutivă a acestuia. Leziunile -au putut produce prin lovire cu corp contondent și pot data de la 25 decembrie 2008. Necesită 45-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, cu mențiunea că la data producerii și prin ele însele au pus viața susnumitului în pericol;

Martorii audiați în cauză au declarat următoarele:Astfel, martorul A.G. audiat în faza urmăririi penale (instanța constatând imposibilitatea audierii acestuia în cursul cercetării judecătorești) a declarat că în noaptea de 25/26 decembrie 2008 întorcându-se acasă a văzut pe strada principală, în fața locuinței lui R.C. a văzut trei tineri care loveau pe un altul căzut. Când a ajuns în dreptul acestuia a constatat că tânărul era inconștient, îi curgea sânge de la nas și nu putea vorbi. A luat-o pe partea vătămată și a introdus-o în casa familiei R. Martorul B.D. (audiat în calitate de învinuit în cursul urmăririi penale, cu privire la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, și cu privire la care s-a constat imposibilitatea audierii în faza cercetării judecătorești) a confirmat versiunea inculpaților ( ca și celelalte martore audiate în cauză), potrivit căreia partea vătămată Ie-a cerut o țigară, și după ce i s-a spus că nu au țigări, partea vătămată l-a înjurat pe M.P. și l-a jignit numindu-l țigan. R. s-a data jos din căruță l-a ajuns pe partea vătămată și i-a aplicat o singură lovitură cu pumnul peste față, în urma căreia partea vătămată a căzut în genunchi. Apoi a coborât din căruță și M. care la rândul său, a aplicat mai multe lovituri părții vătămate, întâi cu pumnii și apoi cu picioarele peste corp și cap părții vătămate. Deși a coborât și el cu intenția de a lovi partea vătămată, martorul s-a răzgândit și nu l-a lovit pe M.D. R. l-a tras de haină pe M., au urcat cu toții în căruță și au plecat. Martorul a precizat că atât el cât și R. erau încălțați cu adidași, iar Mocanu avea pantofi. Martora B.D.G., în faza urmăririi penale, a declarat că de la o distanță de aproximativ 10-15 metri, rămasă în căruța din care a coborât întâi R. și apoi M., a văzut cum cel dintâi a ajuns partea vătămată în dreptului unei porți aplicându-i o lovitură cu pumnul aceasta căzând, după care l-a lovit și M. Ambii agresori (care erau încălțați cu pantofi) l-au lovit cu picioarele pe partea vătămată. în faza cercetării judecătorești, martora a precizat că R. a aplicat mai multe lovituri cu pumnii părții vătămate, după care acesta a fost lovită de B.D. iar inculpatul M. a mai apucat să-i dea doar vreo două lovituri cu pumnii întrucât a fost tras de ceilalți doi inculpați să nu mai lovească partea vătămată martora a declarat că nu poate preciza dacă inculpații au lovit cu picioarele partea vătămată, întrucât afară era întuneric iar distanța până la căruță era relativ mare. în faza cercetării judecătorești, martora a susținut că partea vătămată a fost lovită inițial de martorul B. și că nu poate preciza în ce erau încălțați inculpații.Martora l.E., prietena lui R.P., în faza urmăririi penale, a declarat că pe drum s-au întâlnit cu partea vătămată, care după mers, se cunoștea că este beată. După niște discuții cu inculpatul R. și după ce inculpații nu i-au dat țigara cerută, partea vătămată l-a înjurat pe M. făcându-I țigan. R. s-a dat jos din căruță și l-a lovit cu pumnul peste față, partea vătămată căzând în șanțul din dreptul locuinței, apoi împreună cu inculpatul M.P. și martorul B.D., l-au lovit cu pumnii. Martora a precizat că inculpatul M. i-a aplicat doar două lovituri cu piciorul în burtă, în timp ce martorul B. i-a tras cu piciorul în cap și în burtă. în faza cercetării judecătorești, martora și-a schimbat însă parțial declarațiile, susținând realitatea agresiunii, fără însă a putea preciza cu ce au lovit inculpații (cu palma sau cu pumnul), că prima lovitură i-a aplicat-o Răpiceanu, și că abia ulterior, după ce R. se întorcea la căruță, M. a lovit și el partea vătămată, că în urma loviturilor primite partea vătămată a rămas în picioare, iar martorul B. nu i-a aplicat nici o lovitură acesteia.Declarațiile acestor martore, date în faza cercetării judecătorești, urmează a fi primite cu rezervă de către instanță, apreciindu-se intervalul mare de timp scurs de la data săvârșirii faptei, precum și gradul de instruire a martorelor, urmând a fi luate în considerare aceste declarații doar parțial și în măsura în care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.în cauză a mai fost audiată mama părții vătămate, M.V., care nu cunoaște decât indirect aspecte referitoare la comiterea infracțiunii asupra fiului său, din spusele acestuia și ale martorului A.G., declarația sa neputând servi la conturarea situației de fapt reale.ln apărare, pe situația de fapt, inculpații au solicitat audierea martorului C.N., care a declarat că, în timp ce se îndrepta cu căruța spre satul Sirețel, deși nu a sesizat în mod expres, momentul agresiunii, a văzut o căruță în care se aflau două persoane și alte trei persoane jos, însă acestea au sărit imediat în căruță și au plecat. Când a ajuns în apropiere l-a văzut pe M.D., pe care îl cunoaște sub porecla „P.", stând pe vine și care la întrebarea ce a pățit a spus că a fost bătut de cei din Sirețel. Martorul susține că s-a apropiat de el constatând că este în stare avansată de ebrietate și că nu prezenta urme vizibile de leziuni, l-a sugerat părții vătămate să meargă la sora sa care locuiește în apropiere însă acesta a refuzat. Martorul s-a îndreptat spre căruță partea vătămată plecând în direcția opusă și că la un moment dat a auzit un zgomot „ ca și cum ar fi crăpat un bostan" și a văzut partea vătămată căzută jos pe asfaltul înghețat. Deși martorul susține că a vrut să cheme salvarea, partea vătămată a refuzat, arătându-i că s-a lovit la cap, la spate în partea dreaptă. De frică să nu plătească el transportul ambulanței martorul nu a chemat salvarea și pentru că atelajul cu cai, plecase la vale, a fugit după căruță, lăsând în drum partea vătămată. Declarația acestui martor nu se coroborează însă cu probele administrate în cauză, motiv pentru care va fi înlăturată de instanță. Astfel, martorul A.G. a susținut că imediat ce a ajuns în dreptul părții vătămate, inculpații au fugit, prezența martorului C.N. nefiind confirmată de acesta dar nici de inculpați ori partea vătămată. Mai mult, declarațiile inculpaților și a martorelor B. și l. sunt quasiunanime în confirmarea împrejurării că partea vătămată a rămas căzută la pământ după plecarea lor și că toate eforturile sale de a se ridica rămâneau fără rezultat. De altfel, martorul A.G. confirmă împrejurarea că partea vătămată era inconștientă, neputând vorbi, astfel, încât susținerile martorului C. conform cu care ar fi discutat cu partea vătămată atât înainte cât și după ce aceasta a căzut nu au suport în realitatea faptică.Pe fondul probei testimoniale cu martorul C.N., inculpatul R.P. a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale, care să mecanismul de producere a leziunilor prezentate de inculpat, respectiv dacă este posibil ca acestea să fie rezultatul căderii voluntare a inculpatului, și lovirii cu capul de asfalt. Instanța a admis proba solicitată dispunând efectuarea unei expertize medico-legale având ca obiective: stabilirea mecanismului de producere a fracturii de boltă craniană evidențiată de C.M.L.; dacă acesta se putea produce prin lovire activă cu corpuri contondente (pumn, picior etc.) sau există posibilitatea producerii și prin cădere și lovire de plan dur (asfalt); care dintre leziunile evidențiate de C.M.L. au fost de natură să pună în primejdie viața părții vătămate și evidențierea defalcat a numărului de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea traumatismului cranio-cerebral deschis cu fractură de boltă craniană și respectiv, celelalte leziuni constatate prin certificatul medico-legal. Raportul de expertiză medico-legală din 05 octombrie 2010, efectuat de I.M.L. lași a concluzionat că M.D. a prezentat un traumatism cranio-cerebral mediu cu fractură cominutivă de boltă, hematom intracerebral, hemoragie subarahnoidiană și contuzie hemoragică. Din punct de vedere medico-legal, localizarea și aspectul leziunilor pledează pentru lovire activă unică, cu obiect contondent greu (par, etc.) și pot data din 25 decembrie 2008. singurele leziuni pe care Ie-a prezentat susnumitul au fost în regiunea cranio-cerebrală, prin urmare, toate împreună au fost în măsură să-i pună în primejdie viața. Inculpații au adoptat o poziție procesuală oscilantă în cursul procesului penal.

Astfel, în primă etapă, în faza urmăririi penale, în declarația inițială din 28 decembrie 2008, inculpatul R.P. nu a recunoscut comiterea faptei reținute în sarcina sa, susținând că inculpatul M. l-a lovit pe partea vătămată cu pumnii peste față, el chiar împiedicându-l pe acesta s-o mai lovească, după ce partea vătămată, urmare a loviturilor primite a căzut la pământ. La data de 07 ianuarie 2009, în continuarea declarației inițiale, inculpatul a precizat că după ce, partea vătămată l-a numit „ țigan" pe M.P., el a sărit din căruță a mers la partea vătămată, căreia i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței, moment în care din spatele lui a venit și M.P. Partea vătămată a început să fugă spre poarta locuinței lui R.C. M.P. l-a ajuns din urmă, l-a prins de haină, partea vătămată căzând la pământ, împrejurare în care inculpatul M. i-a aplicat trei-patru lovituri cu picioarele peste corp și față. Inculpatul R. a intervenit, trăgându-l deoparte pe M., oprindu-l pentru scurt timp, după care M. smulgându-se I-a mai lovit de câteva ori cu picioarele pe partea vătămată. Inculpatul a precizat că era încălțat cu adidași. Ambii inculpați au plecat, urcându-se în căruță, în timp ce partea vătămată încerca să se ridice de la pământ. în declarația din 23 aprilie 2009, inculpatul a recunoscut că în urma loviturii aplicate de el, partea vătămată a căzut la pământ, imediat inculpatul M. aplicându-i mai multe lovituri cu piciorul peste corp, după care amândoi au plecat spre căruță. A doua zi a aflat că M.D. a fost luat cu salvarea și dus la spital.Inculpatul M.P., în faza urmăririi penale, a declarat că în acea noapte, în jurul orelor 4, în timp ce mergeau cu căruța spre casă, s-au întâlnit cu partea vătămată, pe care nu o cunoștea și care după ce a fost refuzat de R., i-a cerut și lui o țigară și pentru că i-a spus că nu are, acesta l-ar fi înjurat numindu-l țigan. în acel moment R. s-a dat jos din căruță a alergat după M.D., și ajungându-l I-a lovit de 2-3 ori cu pumnii în cap. S-a dat și el jos din căruță, a mers la partea vătămată care se sprijinea de poarta lui R.C., I-a prins de haină, izbindu-l jos, după care I-a lovit peste cap și peste corp pe partea vătămată, fără a-l lovi însă cu picioarele. Inculpatul a susținut că el Ie-a spus lui M. și lui B. să plece de acolo, întrucât ajunge cât l-au lovit. în declarația din 23 aprilie 2009, inculpatul M.P. a precizat că după ce R. i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii, i-a aplicat și el o lovitură cu piciorul tânărului, acesta precizând că el era încălțat în pantofi.în cursul cercetării judecătorești inculpații R.P. și M.P. au înțeles să se prevaleze de dreptul la tăcere.Instanța a reținut din coroborarea ansamblului probator administrat în cauză că vinovăția ambilor inculpați este pe deplin dovedită. Așa cum a rezultat din ansamblul probator administrat în cauză și chiar din propriile declarații ale inculpaților, ambii au agresat partea vătămată, lovind-o cu pumnii și picioarele în cap precum și în alte zone ale corpului. Din certificatul medico-legal precum și din expertiza medico-legală efectuată în cauză, rezultă însă că singurele leziuni obiectivate pe corpul părții vătămate au fost în regiunea cranio - cerebrală, iar din punct de vedere medico-legal, localizarea și aspectul leziunilor pledează pentru lovire activă unică cu obiect contondent greu. Cum în cauză nu s-a putut stabili care dintre inculpați a aplicat lovitura ce a avut ca urmare leziunile evidențiate în actele medico-legale, dar că ambii au lovit partea vătămată atât cu pumnii cât și cu picioarele și în zona capului, instanța va reține vinovăția ambilor în crearea leziunilor prezentate de partea vătămată la nivelul capului. Faptul că acesta nu a prezentat leziuni și pe corp, deși realitatea agresiunii este confirmată de probele administrate în cauză este explicabilă în contextul timpului mare scurs de la comiterea agresiunii și examinarea părții vătămate (respectiv la 29 ianuarie 2009, deci la un interval mai mare de o lună de la comiterea faptei).în ce privește încadrarea în drept a faptei săvârșite de inculpați, instanța a apreciat însă că aceasta se circumscrie elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. (2) teza finală și nu infracțiunii de tentativă la omor, reținută de organul de urmărire penală, în actul de sesizare al instanței.

Astfel, instanța a reținut că inculpații nu au comis fapta de lovire a părții vătămate cu intenția de a o ucide, ci cu intenția de a-i aplica o corecție, ei acționând cu intenție în ce privește lovirea părții vătămate și fiind în culpă față de rezultatul mai grav produs, punerea în primejdie a vieții victimei. Instanța a apreciat că hotărâtoare la stabilirea încadrării juridice este intenția inculpaților de a vătăma persoana sau de a-i suprima viața. La stabilirea acestui element subiectiv, trebuie luați în considerare o serie de factori, a căror existentă nu poate fi privită singular, ci doar intercondiționat. Astfel, singurul element care pledează pentru stabilirea faptului că acțiunea inculpaților s-ar circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor este rezultatul produs, respectiv punerea în primejdie a vieții părții vătămate.

S-a reținut că nimic altceva nu mai pledează însă pentru stabilirea unei astfel de intenții: inculpații cunoșteau victima cu care nu au avut anterior conflicte, fapta fiind potențată de starea de ebrietate în care se găseau atât inculpații cât și partea vătămată, în mod spontan, fără o pregătire prealabilă, în contextul în care au apreciat că victima, i-a jignit, hotărându-se intempestiv să o agreseze. Inculpații au aplicat câteva lovituri cu pumnii și picioarele, fără a se folosi de obiecte contondente cu potențial vulnerant deosebit și fără a viza în mod expres o anume zonă vitală, ei aplicând lovituri peste tot corpul părții vătămate; în același sens, relevantă este opinia exprimată de medicii legiști care au stabilit că leziunile produse la nivel cranio-cerebral, și care au fost de natură să pună în primejdie viața părții vătămate, au fost cauzate printr-o lovitură unică, neputându-se reține astfel, că eforturile inculpaților s-au conjugat în intenția de a suprima viața părții vătămate.Raportat la toate aceste elemente, instanța a apreciat că intenția inculpaților a fost de a vătăma integritatea corporală a părții vătămate, fiind în culpă față de rezultatul mai grav produs, punerea în primejdie a vieții părții vătămate, condiții în care va admite cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare, din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 182 alin. (2) teza finală C. pen.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța a respins cererea inculpatului R.P., de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. Instanța a apreciat că nu se poate reține în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă a provocării, faptul că partea vătămată l-a numit „țigan" sau că l-a înjurat pe inculpatul M., după ce în prealabil se îndepărtase de căruță, și în condițiile în care ambii inculpați au apreciat că partea vătămată era în stare mai avansată de ebrietate decât ei, neavând din punctul de vedere al instanței capacitatea de a produce inculpaților o stare de puternică tulburare, în sensul avut în vedere de legiuitor.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare a acesteia, pentru inculpații M.P. și R.P., instanța, ținând seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpaților care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale (fiind la prima abatere), și care au avut un comportament bun în societate anterior săvârșirii faptei, de poziția procesuală corespunzătoare a inculpaților care au recunoscut parțial săvârșirea faptei (încercând însă să-și atenueze răspunderea penală prin diminuarea urmărilor faptei săvârșite) a preciat că reeducarea inculpaților se poate realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru fapta săvârșită.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen., a interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a) - b) teza a ll-a C. pen., motivat de următoarele:Având în vedere hotărârea C.E.D.O., Hirst contra Marii Britanii din 06 octombrie 2005, prin care s-a hotărât că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 din Protocolul 1, instanța a constatat că nu se mai poate face aplicarea directă, de drept și fără vreo motivație a art. 71 - 64 lit. a), lit., b) C. pen. Așadar, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor infracționale duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. Dacă în privința dreptului de a fi ales, prev. de art. 64 teza a II-a existența unei condamnări este de natură să producă o incompatibilitate a inculpaților, care este evidentă, impunându-se restrângerea acestuia pe durata executării pedepsei, dreptul de a alege, prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a este un drept fundamental al cetățeanului și care nu se impune a fi restricționat, fără existența unor motive temeinice, care să rezide din natura faptei penale săvârșite, cum este cazul în speță.Astfel, în baza art. 71 C. pen., instanța a interzis inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea în întregime sau considerarea ca executată a pedepsei.Instanța nu a dispus interzicerea și a dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen., întrucât inculpații nu s-au folosit la săvârșirea faptei de vreo funcție, profesie sau activitate.în ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată M.D. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu o sumă de 16.400 lei reprezentând daune materiale, reprezentând: plata asigurării medicale - 400 lei; plata tratamentului de recuperare - 1.000 lei; plata persoanelor care au trebuit să lucreze în locul său în gospodăria din com.. Sirețel - 5.000 lei și plata prejudiciului suferit prin imposibilitatea de a se prezenta la examenul pentru obținerea permisului de conducere, care îi era necesar pentru a se putea întoarce în Republica Italia, unde a lucrat 4 ani și unde urma să se angajeze în calitate de conducător auto - 10.000 lei, precum și suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale. în cauză, s-au constituit părți civile și unitățile sanitare unde a fost internată partea civilă, precum și Serviciul de Ambulanță lași.Partea civilă M.D. a făcut probe în susținerea pretențiilor sale, astfel încât instanța va admite, în parte, acțiunea civilă formulată de aceasta pentru următoarele considerente:Astfel, în cauză s-a administrat proba cu martorul G.D. care a precizat că a lucrat în Italia, împreună cu partea vătămată, la același patron, fără forme legale. în anul 2007, martorul nu a mai lucrat la același patron, preferând un loc de muncă mai bine plătit, unde i se oferea și un contract de muncă legal. După plecarea sa a păstrat legătura cu partea vătămată, de la care a aflat că aceasta i-ar fi solicitat patronului să-i încheie forme legale de muncă, patronul condiționând încheierea unui contract legal de muncă de obținerea de către partea vătămată a permisului de conducător auto. Pentru obținerea permisului partea vătămată s-a întors în țară. A mai precizat martorul că părinții părții vătămate sunt foarte săraci, principala lor sursă de venit fiind alocația copiilor, astfel încât nu au putut ajuta partea vătămată în ce privește tratamentul și recuperarea sa medicală, aceasta suportând singură aceste cheltuieli. Martorul nu are cunoștință ca familia părții vătămate să fi împrumutat bani pentru recuperarea părții vătămate. A mai menționat martorul că partea vătămată deține o suprafață de teren de aproximativ 2 ha. pentru îngrijirea căreia plătea diverse persoane pe perioada cât s-a aflat în Italia și ulterior săvârșirii faptei, pentru că nu mai poate lucra. Știe martorul că partea vătămată a plătit un om pentru a-l ajuta la treburile gospodărești după ieșirea sa din spital și că, ulterior pentru efectuarea muncilor agricole a plătit trei persoane cu sume cuprinse între 30-40 lei de persoană. După agresiune partea vătămată nu s-a mai întors în Italia, atât datorită urmărilor faptei cât și pentru s-a însurat.Instanța nu a ținut seama de declarația martorului M.I.M. propus de partea vătămată și audiat de instanță, având în vedere că acesta se află în grad de rudenie prohibit de lege, pentru dovedirea acțiunii civile promovate de partea civilă, fiind soțul mătușii părții civile.Partea vătămată a depus la dosar înscrisuri din care a rezultat că tatăl său deține în proprietate suprafețe de teren, copie de pe pașaport din care rezultă că acesta s-a deplasat pentru diferite perioade de timp în Italia, fișa de școlarizare pentru obținerea permisului de conducere din care rezultă că acesta a fost programat în vederea examinării la 18 septembrie 2008, a fost respins la având o nouă programare în vederea examinării la chitanța în sumă de 255 lei reprezentând contribuția la F.N.U.A.S.S. - F.V. din 02 martie 2010, bilet de trimitere în vederea examinării oftalmologice din 08 martie 2010 și rețetă medicală. Examenul capacității de muncă din 21 septembrie 2010 a relevat că partea vătămată are capacitatea de muncă păstrată, neîncadrându-se în grad de invaliditate, fără deficiență, incapacitate adaptativă de cea. 5%.Examinând materialul probator administrat în latura civilă a cauzei, instanța a constatat că pretențiile materiale ale părții civile M.D., cu titlu de daune materiale a fost respinse pentru următoarele considerente: Plata asigurării medicale în cuantum de 400 lei, susținută de partea vătămată, nu a putut fi imputată inculpaților, având în vederea că asigurarea medicală obligatorie este o obligație ce incumbă în mod individual fiecărei persoane. împrejurarea că partea civilă a suferit leziuni ce au fost vindecate în sistemul sanitar și care au fost cauzate de inculpați, dă dreptul unităților medicale de a solicita recuperarea acestor sume de bani de la persoana vinovată de producerea prejudiciului, așa cum rezultă din dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 potrivit căruia „ Persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate sa suporte cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către casele de asigurări și constituie venituri ale fondului." De altfel, în cauză, unitățile medicale care au acordat îngrijiri părții vătămate s-au constituit părți civile în cauză, instanța urmând să oblige inculpații, în solidar la plata sumelor solicitate de acestea. Nu s-au făcut dovezi că aceste sume au fost recuperate de unitățile medicale de la partea vătămată, astfel încât obligarea inculpaților la plata sumei de 400 lei cu acest titlu către partea vătămată apare nejustificată. în ce privește plata de despăgubiri reprezentând tratamentul de recuperare al părții vătămate, deși s-a putut presupune că partea vătămată a făcut cheltuieli suplimentare, cuantumul sumei solicitate nu a fost dovedit în cauză.în ce privește plata persoanelor pe care partea vătămată le-ar fi efectuat în gospodărie și pentru lucrările agricole, instanța a reținut că M.D. a lucrat pentru lungi perioade de timp în Italia, venind acasă doar de sărbători, condiții în care se poate susține că doar își ajuta părinții cu diferite sume de bani, care însă nu au fost dovedite în cauză. Din copia titlului de proprietate depus la dosar a rezultat că familia acestuia deținea în proprietate o suprafață de teren și nu partea vătămată. Mai mult lucrările agricole despre care se face vorbire nu se efectuează pe timp de iarnă, iar ulterior, așa cum a rezultat din concluziile expertizei medico-legale efectuate în cauză, partea vătămată a avut capacitatea de muncă păstrată, neîncadrându-se în grad de invaliditate, fără deficiență, cu o incapacitate adaptativă de cea. 5%.în ce privește plata prejudiciului suferit prin imposibilitatea de a se prezenta la examenul pentru obținerea permisului de conducere, care îi era necesar pentru a se putea întoarce în Republica Italia, unde a lucrat 4 ani și unde urma să se angajeze în calitate de conducător auto în cuantum de 10.000, instanța a reținut că nici această cerere nu este întemeiată. Astfel, prejudiciul solicitat de partea civilă nu avea un caracter cert, fiind unul eventual, eventualitate rezultată atât din caracterul incert al obținerii permisului de conducere cât și a angajării sale cu forme legale la patronul italian.Pentru considerentele ce preced, instanța a respins solicitarea părții civile de obligare a inculpaților la plata despăgubirilor civile, cu titlu de daune materiale.în ce privește însă daunele morale, instanța a apreciat că, dată fiind gravitatea leziunilor ce i-au fost produse de către cei doi inculpați, urmările acestora, efectele constând în spitalizarea în mai multe unități medicale a părții vătămate și disconfortul psihic evident cauzat prin faptele inculpaților, s-a considerat că o reparație echitabilă se va putea realiza prin obligarea acestora la plata unei sume de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, constând în daune morale. Instanța a admis și acțiunile civile promovate de părțile civile unități medicale la care a fost internată partea vătămată și unde aceasta a primit îngrijirile medicale adecvate în vederea vindecării leziunilor cauzate de inculpați, respectiv Spitalul Clinic de Urgențe Prof. Dr. N.O. lași, Spitalul Clinic de Recuperare lași, Spitalul Municipal Pașcani și S.A.J. lași, dispunând obligarea inculpaților, în solidar la plata sumelor cu care acestea s-au constituit părți civile."

Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul lași și partea civilă M.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În apelul Parchetului s-a criticat sentința penală pentru nelegalitate sub aspectul schimbării încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen.La stabilirea corectă a formei de vinovăție a intenției cu care inculpatul a comis infracțiunea, instanța de fond trebuia să aibă în vedere criteriile privind zona vizată prin lovire, obiectul folosit la lovire, intensitatea loviturilor și nu numai rezultatul produs prin acțiunea inculpaților și anume punerea în primejdie a vieții părții vătămate. Inculpații au aplicat multiple lovituri victimei în zona capului, zonă vitală, a cărei lovire cu corpuri contondente duce implicit la punerea în primejdie a vieții și chiar la decesul victimei.Instanța de fond a apreciat în mod greșit că lovind partea vătămată cu picioarele încălțate, mijloacele nu au potențial vulnerant deosebit .La stabilirea caracterului vulnerant al obiectelor contondente folosite de inculpați, instanța de fond trebuia să aibă în vedere zona în care au lovit inculpații, faptul că inculpații au lovit în mod repetat victima în zona capului și nu au aplicat o lovitură accidentală. în declarațiile martorilor l.E. și B.D.G. rezultă că inculpații i-au aplicat o lovitură cu pumnul și după ce partea vătămată a căzut la pământ, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul. Trebuia avut în vedere și intensitatea loviturilor aplicate de inculpați părții vătămate, intensitate care se desprinde din gravitatea și numărul mare de leziuni cranio -cerebrale produse părții vătămate. în urma loviturilor primite, partea vătămată a prezentat traumatism cranio - cerebral deosebit cu fractură de boltă craniană, hematom intracerebral, hemoragie subarahnoidiană, contuzie hemoragică temporală dreapta și hemipareză stânga predominant brahială consecutivă acestuia. Din punct de vedere medico-legal, instanța de judecată a interpretat și apreciat eronat concluziile actelor medico-legale depuse la dosar (concluzii care arată că leziunile produse părții vătămate au fost cauzate printr-o lovitură activă unică) apreciind că acestea au importanță deosebită în stabilirea formei de vinovăție cu care au acționat inculpații. Deși doar o lovitură ar fi produs aceste rezultate, trebuie arătat că celelalte lovituri aplicate de inculpați au concurat cu aceasta la producerea rezultatului, toate loviturile aplicate conturând forma de vinovăție a intenției cu care au acționat inculpații. Având în vedere modalitatea în care au acționat inculpații, prin aplicarea unor lovituri repetate și de intensitate mare în zona capului părții vătămate, inculpații acționând împreună, nu se poate reține că aceștia ar fi dorit doar aplicarea unei corecții părții vătămate, ci aceștia au acționat conjugat în vederea uciderii părții vătămate.Chiar dacă inculpații nu au urmărit uciderea părții vătămate, aceștia au acceptat posibilitatea producerii unui asemenea rezultat, caz în care instanța trebuia să rețină cel puțin forma de vinovăție a intenției indirecte.S-a solicitat condamnarea inculpaților M.P. și R.P. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.în apelul său partea civilă M.D. a criticat sentința penală pentru motivele că i s-au respins pretențiile civile constând în suma de 400 lei reprezentând asigurarea medicală invocând faptul că nu are loc de muncă, suma de 1.000 lei tratament recuperator, suma de 5.000 lei reprezentând plata altor persoane pe care Ie-a plătit pentru a lucra terenul proprietatea părinților, suma de 1.000 lei reprezentând imposibilitatea de a se prezenta la examen de obținere a permisului de conducere.A achitat suma de 400 lei asigurare medicală dovedită cu chitanță întrucât i se refuză internarea și tratamentul medical pentru traumatismul suferit ca urmare a loviturilor aplicate de inculpați. A dovedit cu martori că a plătit alte persoane care să efectueze pentru el muncile agricole nu numai iarna, dar și în tot cursul anului 2009 întrucât a făcut dovada că părinții au teren agricol și locuiește împreună cu aceștia. întoarcerea sa temporară din Italia trebuia să reprezinte un ajutor al părinților, așa încât nu ar mai fi avut nevoie să apeleze la munca altor persoane. Era înscris la școala de șoferi pentru a obține permis de conducere auto și doar ca urmare a agresiunii inculpaților nu s-a mai putut prezenta la examenul de obținere a permisului de conducere. Din foaia de observație eliberată de Spitalul Clinic de Recuperare rezultă că partea vătămată trebuie să evite efortul fizic, stresul și situațiile conflictuale și să continue tratamentul cu medicamentele indicate astfel că cererea pentru plata sumei de 1.000 lei este modică și a fost nelegal respinsă.

Apelurile procurorului și a părții vătămate au fost considerate ca fondate după cum urmează:

La data de 25/26 decembrie 2008, noaptea, întorcându-se de la discoteca din satul Șiretei, la întoarcerea în sat în dreptul locuinței familiei R., partea vătămată s-a întâlnit cu inculpații, și martorele B.D.G. și l.E. în urma unei discuții cu inculpații, partea vătămată a plecat spre satul său, iar inculpatul R.P. crezând că a fost înjurat de partea vătămată a coborât din căruță, a alergat după aceasta și când a ajuns-o din urmă i-a aplicat o lovitură puternică peste cap, ceea ce a dus la căderea părții vătămate, timp în care a venit și inculpatul M.P. care împreună cu R. au continuat să-i aplice lovituri cu picioarele peste cap și corp. Agresiunea exercitată de inculpați a fost percepută direct de martorele B.D.G. și l.E. care se aflau la aproximativ 10-20 metri în căruță, iar strada era iluminată, și de martorul A.G., care a văzut momentul în care partea vătămată a fost agresată. După ce i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele peste cap și corp părții vătămate, inculpații însoțiți de martorul B.D.V. au fugit la căruță după care, spre locuința inculpatului R.P. Martorul A.G. a mers la locul unde se afla partea vătămată și a constatat că este în stare de inconștiență cerând numitului R.C. să-i acorde primul ajutor și a fost anunțată salvarea. Partea vătămată a fost internată în spital în perioada 26 decembrie 2008 - 9 ianuarie 2009 cu diagnosticul T.C.C. mediu, plagă cranio - cerebrală, agresiune, dilacerare T dr. și apoi transferată în Spitalul Clinic de Recuperare în perioada 9 ianuarie - 30 ianuarie 2009.Urmare agresiunii comise de inculpați, partea vătămată a prezentat un traumatism cranio - cerebral deschis cu fractură de boltă craniană, hematom intracerebral, hemoragie subarahnoidiană,contuzie hemoragică temporală dreapta și hemipareză stânga, predominant brahială consecutivă a acestuia. Leziunile s-au putut produce prin loviri cu corp contondent și pot data din 25 decembrie 2008 și necesită 45 - 50 zile îngrijiri medicale, pentru vindecare cu mențiunea că la data producerii și prin ele însele au pus viața sus-numitului în pericol. Sunt concluziile din certificatul medico-legal din 29 ianuarie 2009. Din raportul de expertiză medico-legală (fila 69 - 70 dosar fond) a rezultat că partea vătămată a prezentat un traumatism cranio - cerebral mediu cu fractură cominutivă de boltă, hematom intracerebral, hemoragie subarahnoidiană și contuzie hemoragică, iar localizarea și aspectul leziunilor pledează pentru lovirea activă unică cu obiect contondent greu și pot data din 25 decembrie 2008. Toate leziunile pe care Ie-a prezentat sus-numitul au fost în regiunea cranio - cerebrală, prin urmare toate împreună au fost în măsură să-i pună în primejdie viața. Din probele cauzei a rezultat că ambii inculpați au lovit victima repetat cu pumnii și picioarele în zona capului unde s-au constatat leziuni iar una dintre lovituri a fost cu potențial tanatogenerator. Din modul de acțiune al inculpaților nu se poate distinge cine a aplicat lovitura cu potențial tanatogenerator, ambii acționând împreună și conjugat aplicând lovituri părții vătămate în aceeași zonă, zona capului.

Fapta inculpaților care în noapte de 25/26 decembrie 2008, în loc public au aplicat multiple lovituri cu corpuri contondente părții vătămate, cauzându-i leziunile menționate care i-au pus viața în pericol întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.Inculpații au acționat cu forma de vinovăție a intenției de a ucide. Au aplicat multiple lovituri cu picioarele părții vătămate în zona capului, zonă exclusiv vitală, au exercitat agresiunea prin lovire cu picioarele care reprezintă mijloace contondente și vulnerante, intensitatea loviturilor a fost importantă obiectivată în gravitatea leziunilor produse și numărul acestora, iar inculpații au acționat conjugat în vederea uciderii părții vătămate,loviturile aplicate repetat și cu intensitate în zona capului concurând la rezultatul produs.

Din modalitatea de săvârșire a faptelor s-a dedus că inculpații chiar dacă nu au urmărit uciderea părții vătămate au prevăzut rezultatul faptelor lor și au acceptat posibilitatea producerii acestuia acționând cel puțin cu intenția indirectă de a ucide.în consecință schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) teza finală C. pen. s-a apreciat că este nelegală. Infracțiunea comisă de inculpați este tentativa de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen. sentința penală urmând a fi reformată.Raportat la încadrarea juridică a infracțiunii comise, art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), 175 lit. i) C. pen., ținând cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de modalitățile de săvârșire, de gradul de pericol social ridicat a infracțiunii comise, de consecințele produse, criterii prevăzute de art. 72 C. pen. în scopul prevăzut de art. 52 C. pen., instanța a condamnat pe inculpații R.P. și M.P. la câte o pedeapsă individualizată în limite legale, având în vedere și conduita lor procesuală și lipsa de antecedente penale, pedepse de natură să realizeze prevenția specială și prevenția generală.S-au aplicat pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o durată de limite legale.Apelul părții civile s-a apreciat că este fondat parțial.Partea civilă M.D. a fost internat în spitale ca urmare a infracțiunii comisă de inculpați motiv pentru care a plătit suma de 400 lei dovedită cu chitanța din 2 martie 2010 și din 12 ianuarie 2009 aflate la dosar fond, reprezentând asigurare medicală.Inculpatul lucra în Italia și ca urmare a infracțiunii comise de inculpați a achitat taxa reprezentând asigurări medicale, astfel încât independent de cheltuielile suportate de spitale cu internarea și tratamentul părții vătămate, asigurarea medicală plătită de partea vătămată se constituie în prejudiciu material suferit de aceasta existând legătură de cauzalitate între fapta comisă și această componentă a prejudiciului. în sensul acesta, sentința penală va fi reformată. S-a reținut că partea vătămată nu a dovedit cheltuielile efectuate cu tratamentele medicale, tratamentul de recuperare, cheltuielile și valoarea prejudiciului trebuind a fi dovedite în mod cert de cel care formulează cererea și nu se prezumă.Referitor la pretențiile civile privind plata unor persoane pentru munca pământului, s-a reținut că în mod just instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată pe temei că părinții părții vătămate sunt proprietarii pământului, aceștia foloseau în mod constant munca plătită a altor persoane, partea vătămată nu lucra efectiv pământul, acesta muncind în Italia, iar conform expertizei medico-legale nu i-a fost afectată capacitatea de muncă, având doar o incapacitate adaptativă de cea. 5 % și iarna nu se efectuează lucrări agricole. în acest sens nu i s-a creat niciun prejudiciu prin infracțiunea comisă de inculpați. Prejudiciul de 1 000 lei solicitat ca echivalent al imposibilității prezentării la examenul de obținere a permisului de conducere, urmând a se angaja în Italia în calitate de conducător auto, s-a reținut că nu se constituie într-un prejudiciu cert și actual fiind un prejudiciu eventual condiționat de caracterul incert al obținerii permisului de conducere și al angajării sale viitoare cu forme legale pe un post de conducător auto în Italia .Așa fiind, conform art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de procuror și partea civilă M.D. împotriva sentinței penale nr. 634 din 6 decembrie 2010 a Tribunalului lași care a fost desființată în parte în latura penală și civilă și rejudecând:S-au înlăturat dispozițiile de schimbare a încadrării juridice și de condamnare a inculpaților R.P. și M.P. la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. (2) teza finală C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au înlăturat dispozițiile art.  81 - 84 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate fiecărui inculpat. S-au înlăturat dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii aplicate fiecărui inculpat. A fost condamnat inculpatul R.P. la o pedeapsă în limite legale pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) și art. 66 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a pe o durată în limite legale. A fost condamnat inculpatul M.P., la o pedeapsă în limite legale pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 raportata la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. în baza art. 65 alin. (2) și art. 66 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o durată în limite legale.S-au înlăturat dispozițiile de respingere a cererii părții civile privind obligarea inculpaților la plata daunelor materiale.în baza art. 9