ABULASHVILI v. GEORGIA

Publicat la 22 decembrie 2025 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 12860/24 Bezhani ABULASHVILI împotriva Georgiei depusă la 19 aprilie 2024 comunicată la 2 decembrie 2025 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusele maltraturi ale reclamantului în timp ce este în custodie de poliție și la presupusa nedreptate a procedurii penale împotriva acestuia din cauza utilizării, în special, a dovezilor obținute în încălcarea dreptului său de a rămâne tăcut și a privilegiului său împotriva autoincriminației, precum și a presupusei încălcare a drepturilor sale de apărare. La 4 octombrie 2022 reclamantul a fost interogat ca martor la Departamentul de Poliție Tbilisi pe baza unei informații operaționale care sugerează legătura sa potențială cu uciderea unei femei.

La 5 octombrie 2022 la ora 00.45. Z.N., șeful adjunct al unei diviziuni de investigație, a făcut un raport care declară că reclamantul i-a confiat în timpul unei interacțiuni scurte la departament și că este evident că deținea informații cruciale în legătură cu acest caz; totuși, reclamantul nu a vrut să dea informațiile acestuia investigatorului de caz și a fost dispus să vorbească numai cu Z.N. la ora 1.30. Procurorul a eliberat o decizie care ordona înregistrarea video secretă a întâlnirii reclamantului cu Z.N., fără autorizare judiciară prealabilă, citand circumstanțe urgente. În cadrul ședinței, care a avut loc în același departament de poliție din biroul Z.N. între Z.N. și solicitant, acesta a mărturisit crimă.

Imediat după aceea, reclamantul a dat o declarație auto-incriminatoare investigatorului de caz și a participat la reconstrucția investigativă efectuată la locul crimei. Se pare din dosarul că reclamantul a fost acuzat oficial de crimă și arestat la o dată mai târziu în aceeași zi. La 7 octombrie 2022, avocatul reclamantului a interzis apelul împotriva hotărârii Tribunalului din Tbilisi, care a declarat legală măsura de investigație secretă. Ea a susținut că reclamantul a fost în custodie de poliție de la seară din 4 octombrie 2022 și, în esență, a fost interogat în calitate de acuzat de Z.N. la 13 octombrie 2022, Curtea de Apel Tbilisi a susținut hotărârea instanței inferioare, menționând că reclamantul, la momentul întrebării de către Z.N., nu a fost încă acuzat oficial de nicio infracțiune și că procedura de anchetă acoperită a fost justificată.

La 10 mai 2023, un juriu a constatat că reclamantul a fost vinovat de crimă. El a fost condamnat la treisprezece ani de închisoare. Reclamantul a apelat împotriva verdictului vinovat, argumentând că utilizarea ca dovadă a înregistrării video secrete și a declarației sale scrise de auto-incriminare a fost ilegală, deoarece au fost obținute sub coerciție și în încălcarea legii procedurale interne. El se plângea, de asemenea, că drepturile sale de apărare au fost încălcate în două aspecte: în primul rând, prin refuzul judecătorului pre judecător de a admite în probă unsprezece martori de apărare care au găsit organismul victimei pentru un motiv excesiv de formalitate; în al doilea rând, prin refuzul judecătorului judecătorului de a amâna o audiere în instanță pentru a asigura participarea și interogarea a doi martori de apărare, ofițeri de poliție care au sosit prima dată la locul crimei.

La 27 decembrie 2023, Curtea de Apel Tbilisi a respins recursul reclamantului pe punctele de drept ca fiind inadmisibil. În paralel, la 20 ianuarie 2023, reclamantul a depus o plângere la Serviciul Special de Investigație în care el a reiterat acuzațiile sale din cauza procedurii penale împotriva lui că a fost abuzat fizic și psihologic în timp ce a fost în custodie de poliție la Departamentul de Poliție Tbilisi, la 4-5 octombrie 2022. La 23 ianuarie 2023 Serviciul Special de Investigație a deschis o anchetă privind presupusul abuz de putere și coerciție pentru a obține o declarație de martor. Potrivit dosarului, ancheta este încă în curs de desfășurare. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la presupusele sale nedreptăți de către poliție și la presupusa ineficacitate a anchetei interne în acest sens.

El plânge, de asemenea, în temeiul articolului 6 §§ § 1 și al treilea literele (d) din Convenție, cu privire la presupusa nedreptate a procedurii penale împotriva acestuia și la presupusa încălcare a drepturilor sale de apărare. Reclamantul a fost supus unui tratament necorespunzător în încălcarea articolului 3 din Convenție? Având în vedere protecția procedurală împotriva maltratului (a se vedea punctul 131 din Labita c. Italia [GC], nr. 26772/95, CEDH 2000-IV), este ancheta în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolului 3 din Convenție? Reclamantul a avut o audiere echitabilă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva sa, în conformitate cu art. 6 §§ §§ 1 și § 3 litera (d) din Convenție?

În special, (a) admisia de dovezi obținute prin procedura de anchetă secretă și declarația ulterioară de autoincriminare a reclamantului respectă garanțiile prevăzute la art. 6 § 1 din Convenție?

Folosirea în procesul înregistrării video secrete și declarația scrisă a reclamantului din 5 octombrie 2022 a fost compatibilă cu dreptul de a rămâne tăcut și cu privilegiul împotriva autoincriminarii (a se vedea, mutatis mutandis Allan c. Regatul Unit , nr. 48539/99 , §§ 42-44, ECHR 2002-IX; Ibrahim și alții c. Regatul Unit [GC], nr. 50541/08 și altele 3 §§ 266-74, 13 septembrie 2016; Bajić v. Macedonia de Nord , nr. 2833/13 , §§ 64-68, 10 iunie 2021; și Bykov v. Rusia [GC] , nr. 4378/02, §§ 88-93, 10 martie 2009; a se vedea, de asemenea, Bandaletov v. Ucraina , nr. 23180/06, §§ 53-71, 31 octombrie 2013) ? (b) Reclamantul a oferit posibilitatea de a primi prezența și examinarea martorilor în numele său în aceleași condiții ca cele împotriva acestuia, astfel cum prevede art. 6 § 3 litera (d) din Convenție (a se vedea, pentru principiile generale, Murtazaliyeva c. Rusia [GC], nr. 36658/05, §§ 139-68, 18 decembrie 2018; a se vedea, de asemenea, Kikabidze c. Georgia , nr. 57642/12, §§ 51-60, 16 noiembrie 2021)?

Published on 22 December 2025

FOURTH SECTION

Application no. 12860/24 Bezhani ABULASHVILI against Georgia lodged on 19 April 2024 communicated on 2 December 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the applicant’s alleged ill-treatment while in police custody and the alleged unfairness of the criminal proceedings against him on account of, in particular, the use of evidence allegedly obtained in breach of his right to remain silent and his privilege against self ‑ incrimination, as well as the alleged violation of his defence rights. On 4 October 2022 the applicant was questioned as a witness at the Tbilisi Police Department based on an operative information suggesting his potential connection to a woman’s murder. Shortly thereafter, on 5 October 2022 at 00.45 a.m. Z.N., a deputy head of an investigative division, made a report stating that the applicant had confided in him during their brief interaction at the department and that it was evident that he possessed crucial information about the case; however, the applicant was unwilling to disclose this information to the case investigator and was only willing to speak with Z.N.

At 1.30 a.m. the prosecutor issued a decision ordering covert video recording of the applicant’s meeting with Z.N., without prior judicial authorisation, citing urgent circumstances. During the meeting, which took place at the same police department in Z.N.’s office between Z.N. and the applicant, the latter confessed to the murder. Immediately thereafter, the applicant gave a self-incriminating statement to the case investigator and took part in the investigative reconstruction conducted at the crime scene. It appears from the case file that the applicant was officially charged with the murder and arrested sometime later the same day. On 7 October 2022 the applicant’s lawyer appealed against the decision of the Tbilisi City Court, which had declared the covert investigative measure lawful.

She argued that the applicant had been in police custody since the evening of 4 October 2022, and had, in essence, been questioned as an accused by Z.N. with the questioning covertly recorded in the absence of the necessary procedural safeguards. On 13 October 2022 the Tbilisi Court of Appeal upheld the lower court’s decision, noting that the applicant, at the time of the questioning by Z.N., had not yet been formally charged with any offence and that the covert investigative procedure had been justified. On 10 May 2023 a jury found the applicant guilty of murder. He was sentenced to thirteen years’ imprisonment. The applicant appealed against the guilty verdict, arguing that the use as evidence of the covert video recording and his written self-incriminating statement had been unlawful, as they had been obtained under coercion, and in breach of the domestic procedural law.

He also complained that his defence rights had been violated in two respects: first, by the pre-trial judge’s refusal to admit into evidence eleven defence witnesses who had found the victim’s body for an excessively formalistic reason; and second, by the trial judge’s refusal to postpone a court hearing in order to ensure the attendance and questioning of two defence witnesses, police officers who had arrived first at the crime scene. On 27 December 2023 the Tbilisi Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal on points of law as inadmissible.

In parallel, on 20 January 2023 the applicant lodged a complaint with the Special Investigative Service in which he reiterated his allegations from the criminal proceedings against him that he had been physically and psychologically abused while in police custody at the Tbilisi Police Department on 4-5 October 2022. On 23 January 2023 the Special Investigative Service opened an investigation into the alleged abuse of power and coercion to obtain a witness statement. According to the case file, the investigation is still ongoing. The applicant complains under Article 3 of the Convention about his alleged ill-treatment by the police and the alleged ineffectiveness of the domestic investigation in this respect.

He also complains under Article 6 §§ 1 and 3 (d) of the Convention about the alleged unfairness of the criminal proceedings against him and the alleged violation of his defence rights.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has the applicant been subjected to ill-treatment in breach of Article 3 of the Convention? 2. Having regard to the procedural protection from ill-treatment (see paragraph 131 of Labita v. Italy [GC], no. 26772/95, ECHR 2000-IV), is the investigation in the present case by the domestic authorities in breach of Article 3 of the Convention? 3. Did the applicant have a fair hearing in the determination of the criminal charges against him, in accordance with Article 6 §§ 1 and 3 (d) of the Convention? In particular, (a) Did the admission of evidence obtained through the covert investigation procedure and of the applicant’s subsequent self-incriminating statement comply with the guarantees of Article 6 § 1 of the Convention?

Was the use at trial of the covert video recording and the applicant’s written witness statement of 5 October 2022 compatible with the right to remain silent and the privilege against self-incrimination (see, mutatis mutandis , Allan v. the United Kingdom , no. 48539/99, §§ 42-44, ECHR 2002-IX; Ibrahim and Others v. the United Kingdom [GC], nos.

50541/08 and 3 others, §§ 266-74, 13 September 2016; Bajić v. North Macedonia , no. 2833/13, §§ 64-68, 10 June 2021; and Bykov v. Russia [GC], no. 4378/02, §§ 88-93, 10 March 2009; see also, Bandaletov v. Ukraine , no. 23180/06, §§ 53-71, 31 October 2013) ? (b) Was the applicant afforded the opportunity to obtain the attendance and examination of witnesses on his behalf under the same conditions as those against him, as required by Article 6 § 3 (d) of the Convention (see, for general principles, Murtazaliyeva v. Russia [GC], no. 36658/05, §§ 139-68, 18 December 2018; see also, Kikabidze v. Georgia , no. 57642/12, §§ 51-60, 16 November 2021)?