ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 785/2022

HOTĂRÂRE

06.04.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 785/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 06 aprilie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, în data de 03 august 2021, sub nr. x/2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., întoarcerea executării silite efectuate în dosarul nr. x/2020 al B.E.J. C. și restabilirea situației anterioare executării în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 2.654,72 euro, reactualizată la zi la data plății efective, plus dobânda legală, precum și a cheltuielilor de executare silită aferente.

În drept, a invocat dispozițiile art. 723, art. 724 alin. (3), precum și art. 637 din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 72 din 12 ianuarie 2022, pronunțată de Judecătoria Slatina, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Pitești.

În motivare, această instanță a reținut că, potrivit art. 723 raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, dup caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Totodată, a reținut că, în cazul întoarcerii executării silite, prin restabilirea situației anteriore, raportul juridic obligațional se inversează, debitul devenind creanță ca urmare a desființării titlului executoriu sau a actelor de executare; astfel, creditorul inițial devine debitor, iar debitorul din titlul executoriu dobândește calitatea de creditor.

Judecătoria Slatina, constatând că, în cauză, debitorul are sediul în sat Bradu, comuna Bradu din jud. Argeș, în circumscripția Judecătoriei Pitești, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acesteia.

Învestită prin declinare, Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr. 1461/2022 din 04 martie 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în favoarea Judecătoriei Slatina și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că, potrivit principiului unicității instanței de executare, instanța de executare este determinată încă din momentul încuviințării executării silite, acesta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, pentru toate cererile incidentale sau accesorii, inclusiv cea referitoare la întoarcerea executării silite.

Constatând că Judecătoria Slatina este instanța care a încuviințat cererea de executare silită în dosarul execuțional nr. x/2020, Judecătoria Pitești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul B., prin care a solicitat instanței întoarcerea executării silite efectuate în dosarul nr. x/2020 al B.E.J. C. din Slatina, jud. Olt și restabilirea situației anterioare executării în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 2.654,72 euro, reactualizată la zi la data plății efective, plus dobânda legală, precum și a cheltuielilor de executare silită aferente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Slatina și Judecătoria Pitești și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prima făcând aplicarea dispozițiilor art. 723 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., iar Judecătoria Pitești făcând aplicarea principiului unicității instanței de executare.

Se observă că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv întoarcere executare silită, în cauză sunt incidente prevederile art. 723 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (3) C. proc. civ., dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare.

Instanța de executare este stabilită de dispozițiile art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Totodată, se reține că prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință, s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În cuprinsul paragrafelor 70, 71 și 80 s-au reținut următoarele:

"70. În raport cu cele de mai sus se poate observa că, încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

71.

Pe cale de consecință, ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu - toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare.

80.

Acest principiu presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare."

În cauza dedusă judecății, din verificările efectuate în sistemul informatic ECRIS, se constată că prin încheierea nr. 853 din 09 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de de executorul judecătoresc C., din cadrul BEJ C., și s-a dispus încuviințarea executării silite, în toate formele prevăzute de lege, a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 4900/17.12.2019 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2018, împotriva debitorului S.C. A. S.R.L., la solicitarea creditorului B. pentru plata drepturilor salariale constând în diferența dintre sumele deja achitate cu titlu de salariu de bază și diurnă și suma de 2654,72 euro, legal cuvenită cu titlu de salariu minim pentru 34 de zile lucrate în Franța în perioada 31.05.2017-16.10.2017, reprezentând debit, la care se adaugă cheltuielile de executare.

În acest context, dat fiind faptul că întoarcerea executării silite este un incident procedural în cadrul executării silite, iar instanța de executare este cea care soluționează toate incidentele privitoare la executare, inclusiv cererea de întoarcere a executării silite, indiferent dacă aceasta a fost formulată pe cale separată ori prin aceeași cerere prin care s-a solicitat desființarea executării silite, se reține că instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite este cea care a încuviințat executarea a cărei întoarcere se solicită, ca o consecință a extinderii competenței instanței care a încuviințat executarea silită asupra tuturor procedurilor ulterioare din faza executării.

Prin urmare, câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reținând și caracterul obligatoriu al dezlegării date prin decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, anterior evocate, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Slatina.