ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1641/2013

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 419/P.I. din data de 10 octombrie 2011 a Tribunalului Timiș s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpatul C.Ș.A.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.Ș.A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 10 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de organizare și finanțare a traficului internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere ilegală de droguri de risc.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului C.Ș.A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul C.Ș.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpatul C.Ș.A. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C.Ș.A. durata reținerii din data de 21 martie 2010 și a arestului preventiv din perioada 22 martie 2010 - 25 iulie 2011.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul B.S.G., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și cu aplicarea art. 27 C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la traficul internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere ilegală de droguri de risc.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului B.S.G. pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpatul B.S.G. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.S.G. durata reținerii din data de 21 martie 2010 și a arestului preventiv din perioada 22 martie 2010 - 25 iulie 2011.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.C.N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și cu aplicarea art. 27 C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la traficul internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului M.C.N. pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpatul M.C.N. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului M.C.N. durata reținerii din data de 21 martie 2010 și a arestului preventiv din perioada 22 martie 2010 - 25 iulie 2011.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.C.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului P.C.S. pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpatul C.Ș.A. o cantitate de 390 comprimate care conțin MDMA și cafeină, precum și o cantitate de 397,6 gr. cannabis.

În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpați, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul M.C.N. autoturismul marca M.

În baza art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca M. până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de 3.500 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus plata sumei de 1592 lei din fondurile MJ către IML Timișoara reprezentând contravaloarea expertizelor medico-legale efectuate în cauză.

S-a dispus plata sumei de 200 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat din oficiu.

S-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timiș nr. 41/D/P/2010 emis la data de 12 iulie 2010 și înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș sub număr unic de Dosar nr. 5892.2/30/2010, a fost trimis în judecată inculpatul C.Ș.A. pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin același rechizitoriu, inculpatul B.S.G. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

De asemenea, organele de urmărire penală au dispus trimiterea în judecată și a inculpaților M.C.N. și M.D.C. pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., precum și a inculpatului P.C.S. pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpaților că s-au asociat în vederea săvârșirii unor infracțiuni de trafic internațional de droguri.

Astfel, în baza unei înțelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului C.Ș.A., care a organizat și finanțat întreaga operațiune, și cu sprijinul inculpaților B.S.G. și M.C.N., inculpatul M.D.C., împreună cu inculpatul P.C.S., la data de 16 martie 2010, s-a deplasat în Olanda cu autoturismul marca M., proprietatea inculpatului M., de unde, prin intermediul numitului P.R.F., au adus în țară o cantitate de droguri de risc și de mare risc, respectiv cannabis și comprimate ecstasy.

Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv: procesele-verbale de sesizare din oficiu, de consemnare a unor acte premergătoare, de constatare a infracțiunii flagrante și planșele foto, de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate, de percheziție, dovezile de ridicare a unor bunuri, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor A.I.D., N.C.V. și A.M.C., buletinele de analiză toxicologică, declarațiile inculpaților, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 25 februarie 2010 organele de poliție judiciară din cadrul BCCO Timișoara -Serviciul Antidrog, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții A.A.I., L.S.L., D.C.A. și inculpatul C.Ș.A. fac parte dintr-un grup infracțional organizat cu preocupări pe linia traficului de droguri de risc și de mare risc.

Datele preliminare existente evidențiau împrejurarea ca membrii rețelei urmau să se deplaseze în Olanda, de unde intenționau să procure o cantitate de cannabis și comprimate ecstasy pe care să le aducă în țară.

Transportul internațional de droguri urma a fi finanțat de către inculpatul C.Ș.A., zis "R.", iar drogurile urmau a fi ascunse în autoturismul cu care se efectua deplasarea. Acest autoturism marca M. model 124 aparține inculpatului M. și, în prealabil, a fost modificat pentru a permite ascunderea drogurilor în locurile special amenajate în șasiu.

Persoana care facilita achiziția drogurilor de pe piața olandeza este de origine română, mai exact numitul P.R.F.

Este de menționat faptul că legătura între transportatori și numitul P.R.F. s-a stabilit să fie asigurată de către inculpatul C. În acest sens, inculpatul C. a discutat în mod frecvent la telefon cu numitul P. în legătură cu sumele de bani ce urmau să fie folosite pentru cumpărarea drogurilor, o parte din acești bani fiind trimiși prin intermediul serviciului W.E.

Astfel, la data de 16 martie 2010 a fost inițiată pregătirea transportului de droguri din Olanda, operațiunea fiind coordonată și finanțată de către inculpatul C., cu ajutorul inculpatului B.

În noaptea de 17 din 18 martie 2010, cei doi transportatori, inculpații M. și P., au părăsit teritoriul României prin PTF Cenad, cu autoturismul marca "M.", autoturism aflat în proprietatea inculpatului M.

În ziua de 18 martie 2010, până la sosirea în Olanda, traseul transportatorilor a fost monitorizat de către inculpatul C., care, prin sms, a menținut în permanență legătura cu numitul P.R. Totodată, inculpatul C. i-a expediat prin sms inculpatului M. numărul de telefon al furnizorului din Olanda.

Potrivit unei înțelegeri stabilite între inculpații C. și M., autoturismul urma să fie condus la întoarcerea în țară de către inculpatul P., inculpatul M. trebuind să se întoarcă în România cu un autocar. În schimbul serviciilor sale, inculpatul P. urma să primească o parte din droguri înainte ca mașina în care se aflau stupefiantele să fie predată inculpatului M.

În cursul nopții de 18/19 martie 2010, prin intermediul unor sms-uri, inculpații C. și M. au stabilit modalitatea în care transportatorii se vor întâlni cu furnizorul din Olanda.

La data de 19 martie 2010, în cursul serii, inculpații M. și P. s-au întâlnit cu numitul P.R., ocazie cu care acesta le-a predat transportatorilor o cantitate de 400,6 gr. de cannabis și 390 de comprimate ecstasy. Stupefiantele au fost ambalate în mai multe pungi sigilate cu bandă tip scotch de culoare maro, iar apoi ascunse într-un loc special amenajat în pragurile autoturismului M.B.

În cursul aceleiași seri inculpatul C. l-a contactat pe P.R., asigurându-se de plecarea transportatorilor, respectiv a inculpaților M. și P.

Pe tot parcursul zilei de 19 martie 2010 inculpatul C. i-a relatat inculpatului B. modalitatea în care se desfășoară operațiunea și date legate de activitatea transportatorilor și momentul plecării acestora.

La data de 20 martie 2010 inculpatul M., prin intermediul unui sms, i-a comunicat inculpatului C. faptul că inculpatul P. a plecat spre România cu mașina, iar el efectua spre România cu autocarul.

Este de subliniat faptul că pe tot parcursul călătoriei inculpatul M. a menținut legătura telefonică cu inculpatul P., transmițându-i și inculpatului C., în permanență, date asupra traseului parcurs și asupra localizării autoturismului.

În aceeași zi, 20 martie 2010, inculpatul M., tot prin intermediul unui sms, l-a înștiințat pe inculpatul M. că inculpatul P., în momentul în care va pătrunde pe teritoriul României, îl va contacta în mod direct în vederea predării autoturismului, care apoi trebuia condus de inculpatul M. la inculpații C. și B.

În seara zilei de 20 martie 2010, în jurul orei 22:30, lucrătorii B.C.C.O. Timișoara din cadrul Serviciului Antidrog și lucrătorii P.T.F. Cenad au monitorizat zona de intrare în țară, sesizând apariția autoturismului marca M.B. pe sensul de intrare în țară. Organele de urmărire penală au procedat la oprirea autoturismului și la legitimarea conducătorului auto, acesta fiind identificat în persoana inculpatului P.

Apoi, organele de urmărire penală au procedat la examinarea autoturismului, în vederea identificării substanțelor stupefiante, drogurile fiind depistate în pragurile și scutul autoturismului. Acestea erau ambalate în mai multe pungi care conțineau 400,6 gr. cannabis și 390 comprimate tip ecstasy.

Imediat după reținerea sa, inculpatul P. a fost contactat pe telefonul mobil, în repetate rânduri, de către inculpații M., C., M. și B. În condițiile în care inculpatul P. nu a mai răspuns la telefon, în noaptea de 20/21 martie 2010, în jurul orei 23,30, inculpatul C. l-a contactat telefonic pe inculpatul M. care se afla încă pe drum, reproșându-i acestuia faptul că inculpatul P. ar fi trebuit să sosească în România, însă nu răspunde la apelurile telefonice. Cu această ocazie, inculpatul M. l-a asigurat pe inculpatul C. ca inculpatul M. a depistat un garaj pentru a adăposti autoturismul în vederea evacuării drogurilor.

În aceeași noapte inculpatul B. l-a contactat telefonic pe inculpatul M. pentru a-l întreba de sosirea transportatorului, acesta confirmându-i faptul ca nici la apelurile sale inculpatul P. nu a răspuns.

În dimineața zilei de 21 martie 2010, inculpatul P. a luat legătura cu inculpatul M. pentru a-l asigura ca este pe teritoriul României, mai exact în zona C. din imediata apropiere a Timișoarei. Imediat după această discuție, inculpatul M. l-a contactat pe inculpatul B., căruia i-a comunicat apariția transportului și locația la care se afla autoturismul. De asemenea, inculpatul M. l-a contactat și pe inculpatul M., anunțându-l de intrarea în țară a transportului de stupefiante (M. se afla încă pe traseu, în autocar).

În aceeași dimineață, inculpatul M. a fost sunat de către inculpatul B. pentru a stabili modalitatea de recuperare a autoturismului.

La scurt timp, și inculpatul C. a aflat de sosirea transportului, aspect care i-a fost comunicat de inculpatul B., inculpatul C. cerându-i inculpatului B. să-i ofere inculpatului M. suma de 100 lei pentru a se deplasa cu un taxi la locul la care se afla P., în condițiile în care acesta le comunicase că nu se mai poate deplasa întrucât s-a stricat mașina.

În jurul orei 8,30 inculpații M. și P. s-au întâlnit la locul unde se oprise inculpatul P. Inculpatul M. a fost contactat telefonic de către inculpații B. și C., transmițându-le acestora că mașina are o defecțiune tehnică, cei doi inculpați solicitându-i în repetate rânduri să scoată drogurile pentru că exista riscul de a fi depistate în service-ul la care urma să remedieze defecțiunea.

Inculpații B. și C. au fost depistați de către organele de poliție în momentul în care se deplasau spre locul în care urmau să se întâlnească cu inculpatul M.

La termenul de judecată din data de 28 februarie 2011, inculpatul M.D.C. a înțeles să beneficieze de prevederile art. 320

1

C. proc. pen., arătând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de inculpare și că dorește ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care și le însușește și nu mai are de propus alte probe în apărare.

Ca urmare, prin Sentința penală nr. 317 din 01 iulie 2011 Tribunalul Timiș a dispus disjungerea cauzei față de inculpații C.Ș.A., B.S.G., M.C.N. și P.C.S., precum și condamnarea inculpatului M.D.C. la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Ca urmare a disjungerii, dosarul nou format a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 01 iulie 2011 sub numărul de Dosar nr. 4792/30/2011.

În primul rând instanța a reținut că, deși în cuprinsul rechizitoriului se reține, în expunerea stării de fapt, că un prim transport de droguri din Olanda a fost realizat de către inculpații M.A. și M. la data de 27 februarie 2010, prin același rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru actul material comis în luna februarie 2010, astfel că nu va mai analiza această faptă cu care nu a fost sesizată.

Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 constituie infracțiunea de trafic internațional de droguri introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, în conformitate cu alin. (2) fapta fiind mai gravă dacă are ca obiect droguri de mare risc.

Totodată, instanța a reținut că legiuitorul, prin dispozițiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 a înțeles să incrimineze și activitatea de organizare, conducere sau finanțare a traficului internațional de droguri de risc și mare risc.

Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanța a reținut că fapta inculpatului C.Ș.A. de a organiza și finanța activitatea de trafic internațional de droguri de risc și mare risc, droguri care au fost aduse în țară de către inculpatul P.C.S., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 143/2000.

De asemenea, fapta inculpaților B.S.G. și M.C.N. de a sprijini, din punct de vedere moral și material activitatea de introducere în țară a drogurilor, realizează conținutul legal al infracțiunii de complicitate la traficul internațional de droguri de risc și mare risc.

În sfârșit, fapta inculpatului P.C.S. de a introduce în țară, fără drept, o cantitate de 400,6 gr. cannabis și 390 comprimate ecstasy, drogurile fiind aduse din Olanda, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În ceea ce privește poziția procesuală a inculpaților, instanța a reținut că inculpatul C. nu a recunoscut niciodată comiterea faptelor reținute în sarcina sa. Astfel, la data de 21 martie 2010, în cursul urmăririi penale, precum și în cursul cercetării judecătorești, el a refuzat să dea vreo declarație, prevalându-se de dispozițiile art. 70 C. proc. pen.

Ulterior, la data de 03 iunie 2010, inculpatul a arătat că este nevinovat întrucât nu are nicio legătură cu faptele comise de inculpații M. și P. El a arătat că în data de 17 martie 2010 inculpatul M. i-a cerut o sumă de bani împrumut, fără însă a-i comunica pentru ce anume va folosi banii, aflând abia ulterior că inculpatul M. urma să plece în Olanda cu inculpatul P.

Despre inculpatul P., inculpatul C. a precizat că avea cunoștință de împrejurarea că acesta va pleca în Olanda și dorea să cumpere droguri de la acesta.

În sfârșit, inculpatul C. a precizat că îl cunoaște pe numitul P.R., negând însă faptul că a discutat cu acesta despre efectuarea unor transporturi de droguri.

Totodată, inculpatul C. a negat și faptul că a discutat vreodată la telefon cu inculpatul P., cu excepția zilei de 21 martie 2010, când inculpatul P. i-a solicitat sprijinul pentru o problemă tehnică apărută la mașină.

După cum se va arăta ulterior, declarațiile inculpatului C. sunt în totalitate nesincere și contrazise de celelalte probe administrate în cauză.

La rândul său, inculpatul B. nu a recunoscut niciodată comiterea faptelor reținute în sarcina sa. Astfel, la data de 21 martie 2010, în cursul urmăririi penale, precum și în cursul cercetării judecătorești, el a refuzat să dea vreo declarație, prevalându-se de dispozițiile art. 70 C. proc. pen.

La data de 08 iunie 2010 inculpatul B. a menționat că este nevinovat. El a arătat că îl cunoaște pe inculpatul C., dar nu s-a implicat niciodată în traficul de droguri. De asemenea, inculpatul B. a precizat că îl cunoaște pe inculpatul M., fără însă ca acestuia să-i ofere vreodată bani.

În ceea ce-l privește pe inculpatul M.C.N., acesta a arătat că îl cunoaște pe inculpatul M. întrucât acesta este prietenul său. De asemenea, inculpatul M. a precizat că îi cunoaște și pe inculpații C. și B., cu care s-a întâlnit în mai multe localuri și despre care știe că sunt prietenii inculpatului M.

Despre inculpatul P., inculpatul M. a menționat că nu l-a văzut niciodată până în dimineața zilei de 21 martie 2010.

În continuare, inculpatul M. a arătat că în luna martie 2010 i-a împrumutat mașina, un M., inculpatului M., acesta spunându-i că dorește să meargă la părinții săi. Inculpatul a recunoscut faptul că după ce a predat mașina inculpatului M. acesta l-a sunat, spunându-i că se află la vamă și că nu poate trece în Ungaria întrucât nu are talonul autoturismului. În acest context, inculpatul M. s-a întors și a venit până la el acasă, unde inculpatul M. i-a predat talonul autoturismului. Cu această ocazie, potrivit spuselor inculpatului M., inculpatul M. i-a transmis că dorește să plece în străinătate, fără a-i preciza destinația, și că se va întoarce peste 2 - 3 zile.

Inculpatul M. a mai menționat că în dimineața zilei de 21 martie 2010 a fost sunat de către inculpatul P., care i-a transmis că s-a stricat mașina, cerându-i să vină la fața locului cu niște ulei pentru mașină. În acest context, el l-a sunat pe inculpatul B. și, întrucât nu avea bani să se deplaseze la locul unde se afla autoturismul, i-a cerut 100 lei împrumut ca să-și poată recupera mașina.

Cu banii primiți de la inculpatul B., inculpatul M. a afirmat că s-a deplasat la locul unde se afla inculpatul P. După ce a completat uleiul mașinii, au plecat, iar pe drum inculpatul P. a adus vorba despre droguri, abia atunci realizând că autoturismul fusese folosit la traficul de droguri.

Declarațiile inculpaților C., B. și M. au fost contrazise în totalitate de celelalte probe administrate în cauză.

În primul rând instanța a avut în vedere declarațiile inculpaților M. și P.

În cursul urmăririi penale inculpatul P. a arătat că la data de 17 martie 2010 inculpatul M. l-a întrebat dacă nu dorește să meargă cu el în Olanda. Inculpatul M. i-a comunicat scopul călătoriei, astfel că el a acceptat să efectueze deplasarea cu condiția să poată păstra pentru el o cantitate de droguri.

Inculpatul P. a continuat, arătând că au ajuns în Olanda în cursul serii zilei de 19 martie 2010, inculpatul M. contactându-l pe numitul P.R. de la care trebuiau să preia drogurile. La întâlnirea cu persoana arătată, P.R. le-a pus în mașină o pungă în care se aflau 400 g de cannabis și mai multe pastile de ecstasy, droguri pe care inculpatul M. și P.R. le-au ascuns în pragurile mașinii.

Inculpatul P. a continuat, arătând că în dimineața zilei de 20 martie 2010 l-a transportat pe inculpatul M. până la autogară, acesta dorind să se întoarcă în țară cu un autocar. Totodată, inculpatul M. i-a cerut ca la sosirea în țară să-l sune pe inculpatul M. acestuia trebuind să-i predea mașina, sens în care i-a și predat o cartelă cu un număr de telefon.

Inculpatul P. a mai arătat că el și-a continuat deplasarea spre țară cu mașina, iar pe drum inculpatul M. l-a sunat mereu pentru a-i afla poziția. Potrivit propriilor sale declarații, inculpatul P. a ajuns la graniță în seara zilei de 20 martie 2010, unde a fost oprit de organele de urmărire penală, care au procedat la controlarea autoturismului, descoperind drogurile ascunse în praguri.

La rândul său inculpatul M. a arătat că la data de 17 martie 2010 a fost sunat de inculpatul C. care i-a cerut să vină până la el. La această întâlnire, inculpatul C. i-a predat suma de 1.000 euro cerându-i ca banii să fie folosiți pentru cumpărarea de cannabis din Olanda. Totodată, inculpatul C. i-a cerut inculpatului M. să-i aducă din Olanda și un pachet cu comprimate ecstasy, pastilele fiind cumpărate deja de numitul P.R. cu banii pe care inculpatul C. îi trimisese on-line.

După ce a discutat cu inculpatul C., inculpatul M. a luat legătura cu inculpatul P., întrebându-l pe acesta dacă nu dorește să-l însoțească. Inculpatul P. a acceptat în schimbul primirii unei din drogurile pe care le vor transporta.

Inculpatul M. a continuat arătând că inculpatul C. este cel care i-a dat numărul de telefon al numitului P.R., iar pe parcursul călătoriei efectuate spre Olanda, a păstrat legătura cu inculpatul C., acesta interesându-se de locul în care se găseau atât la dus, cât și la întors.

În continuare, inculpatul M. a arătat că în Olanda a luat legătura cu numitul P.R., care le-a predat drogurile cumpărate, iar inculpatul P. este cel care a ascuns stupefiantele în pragurile autoturismului.

Ulterior, fiindu-i frică să se întoarcă cu mașina acasă, inculpatul M. a luat hotărârea să revină în țară cu un autocar. El i-a cerut inculpatului P. să-l transporte la autogară, stabilind împreună ca inculpatul P. să se întoarcă în țară cu mașina aparținând inculpatului M. și în care se aflau drogurile, în vreme ce el urma să se întoarcă cu autocarul.

Inculpatul M. a recunoscut faptul că i-a cerut inculpatului P. ca, la sosirea în țară, să-l contacteze pe inculpatul M. căruia trebuie să-i predea mașina în care erau ascunse drogurile, urmând ca inculpatul M. să predea autoturismul, mai departe, inculpatului C.

Din interpretarea declarațiilor inculpaților P. și M. se pot trage următoarele concluzii: inculpatul C. este cel care i-a cerut inculpatului M. să efectueze transportul drogurilor din Olanda în România. În acest sens, inculpatul C. i-a predat inculpatului M. o sumă de aproximativ 1000 euro, bani care urmau să fie folosiți la cumpărarea de cannabis, în vreme ce pastilele ecstasy fuseseră deja plătite on-line.

După această discuție, inculpatul M. l-a contactat pe inculpatul P., care a acceptat să-l însoțească în schimbul primirii unei părți din drogurile ce urmau să fie aduse în țară.

După ieșirea din țară, pe drumul spre Olanda, inculpatul C., prin intermediul unor mesaje sms, a păstrat în permanență legătura atât cu transportatorii, interesându-se periodic de locul unde se găseau aceștia și de momentul sosirii, cât și cu furnizorul drogurilor, numitul P.R.

În Olanda, inculpatul M. a luat legătura cu numitul P.R., numărul de telefon al acestuia fiindu-i comunicat de către inculpatul C., care le predă celor doi o cantitate de 400 g cannabis și 390 pastile ecstasy. Drogurile au fost ascunse în pragurile autoturismului.

Fiindu-i frică să se întoarcă în țară cu mașina în care se aflau drogurile, inculpatul M. s-a hotărât să revină în România cu un autocar, urmând ca inculpatul P. să conducă autoturismul până în România. Inculpatul M. i-a cerut inculpatului P. ca în momentul în care ajunge în România să-l contacteze pe inculpatul M., căruia trebuie să-i predea mașina, inculpatului M. revenindu-i obligația de a transporta drogurile până la inculpatul C., în condițiile în care inculpatul C. nu avea încredere în inculpatul P. În acest sens, inculpatul M. este cel care i-a predat inculpatului P. numărul de telefon al inculpatului M., precum și o cartelă de telefon nouă.

Declarațiile celor doi inculpați pot fi coroborate și cu celelalte probe administrate în cauză. În primul rând, instanța a luat în considerare procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces-verbal întocmit la data de 20 martie 2010. În cuprinsul acestui proces-verbal s-a consemnat că, la data de 20 martie 2010, în jurul orei 22,30, în PTF Cenad, a fost observat autoturismul marca M. de culoare verde, care era pe sensul de intrare în țară. Autoturismul a fost oprit pentru control, ocazie cu care s-a procedat la legitimarea conducătorului auto, acesta fiind identificat în persoana inculpatului P.C.S.

În continuare, autoturismul a fost condus într-un garaj al PTF Cenad, în prezența inculpatului P., acesta recunoscând faptul că în pragurile autoturismului sau în scutul acestuia sunt ascunse mai multe pungi în care se află cannabis și comprimate ecstasy. Inculpatul a mai arătat că drogurile nu-i aparțin, fiind ale inculpatului M., el având doar rolul de a le transporta din Olanda la Timișoara, unde urma să le predea unui anume C. (inculpatul M.), care este și proprietarul mașinii.

Cu ocazia controlului autoturismului, în partea dreaptă față a scutului a fost descoperit un pachet din material plastic de culoare neagră, învelit în scotch de culoare maro, în care se aflau fragmente vegetale uscate și muguri de culoare verde-oliv, susceptibile de a fi cannabis.

De asemenea, în partea stângă față a scutului au fost descoperite două pachete identice în care se aflu fragmente vegetale uscate și muguri de culoare verde-oliv, susceptibile de a fi cannabis, în vreme ce în partea stângă spate a scutului a fost descoperit un pachet ce conținea 390 comprimate rotunde, de culoare albastru-verzui-murdar, cu diametrul de aproximativ 10 mm și grosimea de 3 mm, având ștanțat pe una dintre fețe logo-ul M., susceptibile de a fi ecstasy.

La stabilirea vinovăției inculpaților s-au avut în vedere și dispozițiile art. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 143/2000 unde se arată că prin noțiunea de "droguri de risc" se înțeleg drogurile înscrise în tabelul nr. III din aceeași lege, unde se regăsește și cannabisul, iar prin noțiunea de "droguri de mare risc" se înțeleg drogurile înscrise în tabelele nr. I și II din aceeași lege, unde se regăsește și Methylenedioxymetamfetamina (MDMA).

În legătură cu fragmentele vegetale și comprimatele descoperite în autoturismul cu care s-a întors în țară inculpatul P., acestea au fost supuse analizelor de laborator.

Astfel, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică din 30 martie 2010 al Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate - Brigada Cluj-Napoca - Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor, Precursori, după analizele de laborator, în conținutul celor 390 comprimate aduse în țară de inculpatul P. s-a pus în evidență prezența methylenedioxymetamfetaminei (MDMA), substanță care face parte din tabelul anexă nr. I din Legea nr. 143/2000.

De asemenea, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică din 31 martie 2010 al Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate - Brigada Timișoara - Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor, Precursori, fragmentele vegetale descoperite în autoturismul cu care a venit în România inculpatul P. sunt constituite din cannabis, în conținutul acestora punându-se în evidență tetrahidrocannabinolul, compus cu acțiune psihotropă, biosintetizat de planta Cannabis sativa.

În consecință, instanța de fond a constatat că inculpatul P.C.S. a introdus în țară, fără drept, o cantitate de 400 g cannabis (droguri de risc) și 390 comprimate de ecstasy (droguri de mare risc).

După cum s-a arătat deja, implicarea inculpaților C., B. și M. în traficul internațional de droguri a fost atestată de inculpații M. și P., dar declarațiile acestora pot fi raportate, în special, la procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, procese-verbale care se regăsesc la dosarul de urmărire penală.

Inculpatul M. a învederat organelor judiciare faptul că inculpatul C. este cel care i-a comunicat numărul de telefon al numitului P.R., persoana care i-a furnizat drogurile în Olanda. În acest sens poate fi observat faptul că în cursul zilei de 18 martie 2010 inculpatul C. i-a trimis un sms inculpatului M. cu unul dintre numerele de telefon ale furnizorului din Olanda.

Pe de altă parte, în urma analizării proceselor verbale de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice, instanța a apreciat că legătura dintre inculpatul C. și numitul P.R. nu poate fi contestată.

Astfel, la data de 16 martie 2011, la ora 14,05, inculpatul C. i-a trimis numitului P.R. un sms, solicitându-i să-l sune, pentru ca ulterior, la ora 19,28, să revină cu un alt sms prin care i-a cerut furnizorului să-l contacteze.

A doua zi, la data de 17 martie 2010, la ora 12,35, inculpatul C. a trimis numitului P. un alt sms prin care i-a comunicat acestuia faptul că a rezolvat problema transportului drogurilor, urmând ca transportatorii să ajungă în Olanda a doua zi. SMS-ul a avut următorul conținut: "Omule se rezolvă. Mâine apare intervenția".

După acest moment, la ora 17,36, P.R. l-a sunat pe inculpatul C. și a discutat cu acesta, la telefon, despre persoana transportatorilor și despre momentul la care cei doi (P. și M.) vor ajunge în Olanda, furnizorul solicitând ca transportatorii să ajungă spre seară întrucât el lucrează dimineața, inculpatul C. asigurându-l că le va transmite această solicitarea lui M. și P.

La data de 18 martie 2010 numitul P.R. l-a contactat pe inculpatul C., întrebându-l dacă știe ceva de cei doi transportatori. Inculpatul C. i-a răspuns că cei doi au avut probleme tehnice cu mașina și că îl vor contacta ei în momentul în care ajung.

În sfârșit, în cursul serii de 19 martie 2010, la ora 20,55, după ce P.R. se întâlnise cu cei doi transportatori și le predase acestora drogurile, între el și inculpatul C. s-a desfășurat o altă convorbire, prin intermediul unor mesaje sms, numitul P. transmițându-i inculpatului că s-a despărțit de transportatori și că aceștia au plecat să se odihnească.

Aceste comunicări atestă împrejurarea că inculpatul C. s-a aflat în permanență în legătură cu numitul P.R., pe care l-a ținut la curent în legătură cu momentul la care vor ajunge inculpații M. și P. pentru a prelua drogurile.

Inculpatul M. a confirmat faptul că pe tot parcursul traseului spre Olanda a păstrat legătura cu inculpatul C., care s-a interesat mereu de locul unde se găseau, precum și de momentul la care vor ajunge. În acest sens pot fi observate sms-urile trimise de inculpații C. și M. la data de 18 martie 2010. Inculpatul C. l-a întrebat pe M. unde se află și când vor ajunge în Olanda, acesta răspunzându-i că au avut probleme cu mașina, că sunt departe și că vor ajunge la ora 4 dimineața. În acest context, inculpatul C., după ce a discutat acest aspect cu P.R., a continuat să trimită sms-uri inculpatului M., transmițându-i acestuia că furnizorul din Olanda îl așteaptă. Inculpatul M. i-a răspuns că abia a intrat în Germania și că îl va contacta el pe P., moment în care inculpatul C. i-a trimis prin sms numărul de telefon indicat mai sus.

Tot în cursul zilei de 18 martie 2011, prin intermediul unor sms-uri, inculpatul C. a manifestat anumite rezerve față de persoana inculpatului P., pe care nu-l cunoștea, întrebându-l pe inculpatul M. dacă este de încredere, dacă poate conduce până în România fără să doarmă și ce va face în situația în care va fi oprit de poliție. În acest context, la ora 21,15 inculpatul M., de la un post telefonic public din Germania, l-a sunat pe inculpatul C., transmițându-i acestuia că inculpatul P. este o persoană de încredere, că acesta va primi și el o parte din droguri. Totodată, inculpatul M. l-a asigurat pe inculpatul C. în legătură cu faptul că inculpatul P. nu îl cunoaște, că nu va veni să se întâlnească cu el și că drogurile vor fi predate inculpatului M. care i le va aduce lui C.Ș.

Comunicările dintre cei doi inculpați au continuat și în noaptea de 18/19 martie 2010. Prin intermediul unor sms-uri, inculpatul C. i-a transmis inculpatului M. că furnizorul P. a trebuit să meargă la serviciu și nu se poate întâlni cu cei doi transportatori în dimineața zilei de 19 martie 2010. Inculpatul C. i-a cerut inculpatului M. să închirieze o cameră la un hotel, să se odihnească și să se întâlnească cu P.R. abia după ce acesta va termina programul de lucru.

Tot în cursul nopții inculpatul M. i-a solicitat inculpatului C. să-i comunice adresa autogării întrucât el dorea să se întoarcă cu autocarul în țară, urmând ca inculpatul P. să conducă mașina până în România.

Inculpații M. și C. au păstrat legătura și după ce transportatorii s-au întâlnit cu P.R. și drogurile au fost încărcate în mașină. Imediat după ce a aflat de la P.R. că drogurile au fost predate, inculpatul C. i-a trimis inculpatului M. un cod de reîncărcare a cartelei telefonice, acesta rămânând fără credit. Inculpatul M. i-a confirmat faptul că drogurile au fost încărcate și că a doua zi dimineața, la prima oră, inculpatul P. va pleca către România. În acest context, inculpatul C. i-a reproșat faptul că inculpatul P. pleacă prea târziu și astfel se schimbă întregul plan, inculpatul M. răspunzându-i că a durat mai mult ascunderea drogurilor în autoturism. Într-un final, inculpatul C. i-a cerut inculpatului M. să-i transmită inculpatului P. să nu plece mai târziu de 4 - 5 dimineața.

În dimineața zilei de 20 martie 2010, la ora 8,46, inculpatul M., printr-un sms, i-a comunicat inculpatului C. faptul că transportul a plecat din Olanda de două ore, după care, la ora 13.27 transmite faptul că inculpatul P. se află la Nurnberg, în Germania, el fiind în autocar. Ulterior, inculpatul M. i-a mai trimis două sms-uri inculpatului C. prin care l-a asigurat că totul este în regulă și se desfășoară conform planului.

Procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate din perioada 16 martie 2010 - 20 martie 2010 atestă și implicarea inculpaților B. și M. în desfășurarea activității infracționale.

Astfel, la data de 16 martie 2010, în condițiile în care nu dispunea de întreaga sumă necesară achiziționării drogurilor din Olanda, inculpatul C. l-a contactat pe inculpatul B., solicitându-i acestuia suma de 200 euro deoarece dorea să-l trimită pe inculpatul M. în Olanda și nu avea suficienți bani.

A doua zi, 17 martie 2010, inculpatul C. i-a trimis un sms inculpatului B. prin care i-a comunicat faptul că transportatorii au plecat.

În consecință, instanța de fond a constatat că inculpatul B. era la curent cu activitățile desfășurate de transportatori, inculpatul C. solicitându-i chiar un ajutor financiar pentru a putea prelua drogurile din Olanda.

Aceleași aspecte rezultă și din analizarea convorbirilor purtate de inculpații C. și B. în seara zilei de 19 martie 2010. Cu această ocazie inculpatul C. i-a transmis celuilalt inculpat aspectele ce i-au fost comunicate de inculpatul M. (întârzierea datorată ascunderii drogurilor, împrejurarea că inculpatul P. va pleca spre România abia în dimineața zilei de 20 martie 2010).

În ceea ce privește implicarea inculpatului M., după cum s-a arătat deja inculpații C. și M. se înțeleseseră ca după ce inculpatul P. va sosi în țară, acesta să predea autoturismul în care se găseau drogurile inculpatului M. care, la rândul său, va duce stupefiantele inculpatului C. În acest sens inculpatul M. i-a și comunicat inculpatului P. numărul de telefon al inculpatului M.

Aceste împrejurări au fost confirmate și de procesul-verbal de redare a comunicărilor efectuate de inculpatul M. către inculpatul M., comunicări din data de 20 martie 2010 (când inculpatul P. era pe drum spre România). Prin intermediul unui sms inculpatul M. l-a înștiințat pe inculpatul M. că atunci când P.C. va ajunge în țară va lua legătura direct cu el pentru a-i preda autoturismul astfel încât el să-l ducă mai departe către inculpatul C.

După cum s-a putut observa anterior, în seara zilei de 20 martie 2010, în jurul orei 22,30, la intrarea în țară prin PTF Cenad, inculpatul P. a fost oprit de organele de urmărire penală care, după examinarea autoturismului, au descoperit drogurile ascunse.

Procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor efectuate de inculpații C., B., M. și M., atestă, fără putință de tăgadă, împrejurarea că toate persoanele indicate au fost implicate în traficul internațional de droguri.

În perioada în care inculpatul P. a fost reținut de organele de urmărire penală, a fost contactat pe telefonul său de nenumărate ori, atât de inculpatul M. (care se afla încă în autocar), cât și de inculpații C., B. și M.A. În jurul orei 23,30 inculpatul M. i-a transmis inculpatului C. că ultima dată când a discutat la telefon cu inculpatul P. acesta trecuse de Budapesta, dar din acel moment, deși l-a sunat de mai multe ori, nu a mai răspuns.

Cu aceeași ocazie, inculpatul C. i-a solicitat inculpatului M. numărul de telefon al inculpatului M.A. pentru a lua legătura cu acesta după ce îi va fi predată mașina, inculpatul M. comunicându-i faptul că inculpatul M.A. a găsit un garaj unde vor putea scoate drogurile în siguranță, lucru refuzat de către inculpatul C.

După aproximativ un sfert de oră inculpatul C. l-a sunat din nou pe inculpatul M., întrebându-l dacă a răspuns la telefon P., acesta răspunzându-i negativ, deși afirmă că l-a sunat de 20 de ori. În această discuție a intervenit și inculpatul B., care se afla lângă inculpatul C., el întrebându-l pe inculpatul M.A. ce se întâmplă de nu răspunde P. Inculpatul M.A. i-a cerut să stea liniștit, afirmând că nu știe motivul pentru care P. nu răspunde la telefon.

În condițiile în care inculpatul P. nu a mai putut fi contactat, inculpații C., B. și M. au devenit neliniștiți. Imediat după ce a discutat cu M.A. la telefon, inculpatul B. l-a sunat pe inculpatul M. și l-a întrebat dacă știe ceva despre inculpatul P. Inculpatul M. i-a răspuns nu știe nimic, în afara faptului că nu-i răspunde la telefon inculpatului M.A., și a promis că dacă va afla ceva îl va suna imediat.

În cursul nopții, temându-se că inculpatul P. a fugit cu drogurile, inculpatul B. i-a trimis inculpatului M. un sms prin care i-a cerut să-l sune dacă reușește să-l găsească pe inculpatul P.

În dimineața zilei de 21 martie 2010, la ora 6,58, inculpatul P. l-a contactat telefonic pe inculpatul M., comunicându-i faptul că se află lângă Timișoara, la fabrica C. Totodată, inculpatul P. i-a transmis celuilalt inculpat că are numărul de telefon de la inculpatul M. cerându-i să se deplaseze la locul unde se afla pentru a prelua mașina.

Imediat după această convorbire inculpatul M. l-a contactat telefonic pe inculpatul B., înștiințându-l că a ajuns transportul și că P. se află la C. unde i s-a stricat mașina.

De asemenea, inculpatul M. l-a contactat și pe inculpatul M., înștiințându-l și pe acesta că a ajuns transportul.

La ora 7,34 inculpatul M. a fost sunat de către inculpatul B. pentru a stabili modul de recuperare a autoturismului, în condițiile în care inculpatul C. nu putea fi contactat, acesta dormind.

După aproximativ un sfert de oră, la 7,49, inculpatul C. l-a sunat pe inculpatul B. și a aflat de la acesta că transportul a ajuns, însă s-a stricat mașina, care la acel moment era parcată la C. în apropiere de Timișoara. Inculpatul B. i-a mai comunicat și faptul că îi va da inculpatului M. suma de 100 lei pentru a se deplasa cu un taxi în parcare să vadă dacă poate rezolva problema tehnică.

În continuare inculpatul C. l-a sunat pe inculpatul P., căruia i-a reproșat că nu a răspuns la telefon toată noaptea, transportatorul invocând faptul că a condus foarte mult și a adormit.

La ora 8,06 inculpatul M. l-a sunat pe inculpatul P. și l-a întrebat dacă știe unde se află ascunse drogurile, cerându-i ca în cazul în care cunoaște acest lucru să le scoată și să le pună într-o pungă întrucât el va veni cu un taxi pentru a le prelua. Inculpatul P. a refuzat acest lucru afirmând că nu știe cum să le scoată.

După aproximativ 30 de minute inculpații P. și M. s-au întâlnit în parcarea fabricii C., după care s-au îndreptat împreună spre Timișoara. Pe drumul spre Timișoara cei doi inculpați au purtat mai multe discuții despre cele întâmplate, discuții care sunt redate în cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 21 martie 2010. Astfel, din cuprinsul acestor discuții se poate trage concluzia că inculpatul M. avea cunoștință de ascunderea drogurilor în pragurile autoturismului, el făcând următoarele afirmații: "în prag, acolo, în spate, îi făcut, se vede (...) Aoleo și s-a desfăcut și acela, se vedea nană, să mor eu, dacă te opreau ăia, te luau direct.". Inculpatul M. a continuat spunându-i inculpatului P. că trebuia să scoată drogurile într-un loc mai ferit și că împărțirea stupefiantelor urma să se facă după ce ajungea în țară și inculpatul M.

În toată această perioadă inculpatul M. a fost contactat telefonic, în repetate rânduri, de către inculpații B. și C., care doreau ca drogurile să ajungă la ei. Inculpatul M. a afirmat că mașina este stricată și dorește să o lase la un service, moment în care inculpații C. și B. i-au cerut să scoată drogurile din autoturism întrucât exista riscul să fie găsite la service, motiv pentru care s-au hotărât să se deplaseze ei doi personal pentru a-l ajuta. Inculpații C. și B. s-au deplasat împreună spre locul de întâlnire stabilit cu inculpatul M., moment în care au și fost reținuți de organele de cercetare penală.

În consecință, instanța a apreciat că deși inculpații C., B. și M. neagă implicarea lor în aducerea în țară a drogurilor de către inculpatul P., probele administrate în cauză atestă, fără putință de tăgadă, existența activității infracționale.

Inculpatul C. a afirmat că nu a discutat niciodată despre droguri cu numitul P.R. El nu a oferit nicio explicație în legătură cu motivele pentru care, în perioada 16 martie - 19 martie 2010, a ținut permanent legătura cu numitul P.R., transmițându-i acestuia informații în legătură cu poziția transportatorilor, momentul în care aceștia vor ajunge în Olanda.

De asemenea, inculpatul C. a menționat că știa că inculpatul P. urma să meargă în Olanda și dorea să cumpere droguri de la acesta. El nu a oferit nicio explicație în ceea ce privește motivele pentru care în perioada 16 martie - 20 martie 2010 a ținut permanent legătura cu inculpatul M., cerându-i acestuia mereu informații în legătură cu poziția în care se găseau, ora la care vor ajunge, ora la care vor pleca spre casă etc.

Toate aceste aspecte au fost lămurite de inculpații M. și P., care au explicat faptul că întreaga operațiune a fost organizată de inculpatul C., care a și finanțat achiziția drogurilor. Inculpatul C. este cel care i-a pus în legătură cu numitul P.R., el este cel care a plătit drogurile, urmând ca în final stupefiantele să ajungă în posesia sa.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B., este evident că acesta a cunoscut întreaga operațiune. El a fost ținut la curent cu desfășurarea evenimentelor de către inculpatul C. și i-a oferit acestuia cel puțin un sprijin moral. De asemenea, inculpatul B. s-a interesat în permanență de momentul la care inculpatul P. va ajunge cu drogurile în România, implicându-se activ în preluarea stupefiantelor, în condițiile în care i-a oferit inculpatului M. suma de 100 lei pentru se deplasa în vederea preluării autoturismului, iar ulterior s-a deplasat personal la locul stabilit de inculpatul M. pentru a-l ajuta pe acesta să scoată drogurile din pragurile autoturismului.

Inculpatul M. a afirmat că el nu a făcut nimic altceva decât să împrumute mașina inculpatului M., fără ca el să fi cunoscut împrejurarea că inculpatul M. dorea să se deplaseze cu autoturismul în Olanda. Aceste afirmații sunt nereale. În opinia instanței cu siguranță incu