ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4133/2010

Ședința publică de la 25 noiembrie 2010 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta SC I.C.I. SRL prin administrator judiciar, a chemat în judecată pe pârâta SC F. SRL și a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare a imobilului. În motivarea cererii reclamanta a susținut că a dobândit imobilul prin licitație în condițiile art. 500 și urm. C. proc. civ., plătind prețul și primind bunul cumpărat, însă pârâta nu mai poate întocmi actul autentic întrucât administratorul acesteia a fost arestat.

Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr. 837 din 1 iulie 2009 a respins ca nefondată acțiunea, considerând că predarea bunului nu a avut loc datorită relei credințe a reclamantei care nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului, iar caracterul declarativ al hotărârii care să țină loc de act de vânzare-cumpărare nu poate complini condițiile de validitate stabilite cu caracter imperativ. Curtea de Apel Galați, prin Decizia nr. 33 din 29 aprilie 2010, a respins apelul reclamantei ca nefondat, a admis apelul pârâtei și a schimbat sentința apelată în sensul că a respins acțiunea ca prescrisă. Instanța de apel a reținut că prin convenția din 10 mai 1996, ce are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare, nu s-a strămutat proprietatea bunului, ci s-au creat raporturi obligaționale, părțile asumându-și obligația de a perfecta actul de vânzare-cumpărare supusă prescripției în cadrul termenului general de 3 ani ce curge de la data încheierii antecontractului.

Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Recurenta, după expunerea detaliată a situației de fapt, susține că în mod greșit instanța de apel nu a analizat încălcarea dispozițiilor art. 147 C. proc. civ. referitoare la neîntocmirea încheierii de amânare a pronunțării și de semnare a acesteia, nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor, cu precădere asupra tardivității apelului pârâtei. Mai susține recurenta că în mod greșit a fost admisă excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune, dreptul pretins fiind un drept real imprescriptibil iar procesul verbal de adjudecare un contract de vânzare-cumpărare nicidecum un antecontract.

În ședința publică din 25 noiembrie 2010, recurenta reclamantă invocă nulitatea deciziei atacate față de situația că minuta hotărârii nu a fost semnată decât de un singur judecător. Recursul este fondat și va fi admis având în vedere excepția de ordine publică invocată. Prevederile art. 258 alin. (1) C. proc. civ., statuează că „după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității de către judecători.” Din verificarea efectuată asupra minutei deciziei întocmită pe fila 2 a dosarului de apel, se constată, într-adevăr, că aceasta poartă o singură semnătură, cu toate că în această cale de atac compunerea completului de judecată este de doi judecători.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la art. 304 pct. 1 și 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul, va casa Decizia nr. 33 din 29 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare instanța de apel va avea în vedere și criticile de nelegalitate formulate în recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC I.C.I. SRL prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență C.O. - Suceava împotriva Deciziei nr. 33 din 29 aprilie 2010 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, pe care o casează și trimite cauza spre soluționare aceleiași instanțe . Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.