ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 389/2014

Asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 171 din 27 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 8322/40/2011, a fost condamnată inculpata T.L., la pedepsele de: - 6 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 4 acte materiale - 1.100 RON (denunțător B.L.); - 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 2 acte materiale - 400 RON (denunțător F.G.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, prin înlăturarea din încadrarea juridică a faptei a disp. art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 100 RON (denunțător A.E.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 euro (denunțător A.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător I.A.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 100 RON (denunțător B.E.); - 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 4 acte materiale - 200 RON (B.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 RON (denunțător M.C.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap.

la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător C.G.); - 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 4 acte materiale - 510 RON (denunțător A.E.A.); - 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap.

la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 2 acte materiale - 600 RON (denunțător G.A.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 RON (denunțător P.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 RON (denunțător H.V.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 RON (denunțător I.G.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător P.M.A.); - 6 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen.

- 4 acte materiale - 400 RON (denunțător U.V.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător O.I.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 150 RON (denunțător I.R.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 400 RON (denunțător C.A.); - 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 2 acte materiale - 300 RON (denunțător P.L.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 RON (denunțător D.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 150 RON (denunțător L.T.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 100 euro (denunțător O.T.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 100 RON (denunțător L.C.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător R.G.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 100 RON (denunțător A.E.B.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 100 RON (denunțător P.T.E.); - 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 500 RON (denunțător P.M.B.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător C.E.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 300 RON (denunțător B.A.); - 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 3 acte materiale - 200 RON (denunțător T.L.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 80 RON (denunțător B.A.A.); - 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 500 RON (denunțător G.D.); - 5 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen.

- 2 acte materiale - 430 RON (denunțător C.E.A.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 40 RON (denunțător P.S.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător M.C.A.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 200 RON (denunțător C.I.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 385 RON (denunțător S.O.); - 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 2.090 RON (denunțător A.Ș.); - 6 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 5 acte materiale 1.710 RON (denunțător A.C.); - 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 5 acte materiale - 1.700 RON (denunțător C.T.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 700 RON restituiți (denunțător P.M.C.); - 6 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. - 6 acte materiale - 2.000 RON (denunțător O.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" (în varianta pretinderii) prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (denunțător C.M.); - 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" (în varianta pretinderii) prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (denunțător A.V.); - 6 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" (în varianta pretinderii) prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (denunțător U.V.A.).

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele principale și complementare aplicate, inculpata T.L. urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, sporită la 9 (nouă) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe timp de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită", prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - 50 RON (denunțător C.E.A.). În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" (în varianta pretinderii) prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (denunțător M.C.D.). În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită" (în varianta pretinderii) prev. și ped.

de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (denunțător I.G.A.). În temeiul art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore, din 29 - 30 iunie 2011, și durata arestării preventive de la 1 iulie 2011 la 2 decembrie 2011. A fost menținută măsura liberării provizorii sub control judiciar luată față de inculpată prin Încheierea de ședință din 29 noiembrie 2011, așa cum a fost modificată prin Încheierea de ședință din 15 mai 2012, până la data rămânerii definitivă a hotărârii. Au fost menținute măsurile asigurătorii luate în cauză, în limita sumelor de 16.543 RON și 150 euro. În temeiul art. 255 alin. (3) și (5) C. pen., a fost obligată inculpata la restituirea sumelor de 11.850 RON și 100 euro, ce au constituit obiectul infracțiunilor de luare de mită, următorilor denunțători: B.L.

suma de 1.100 RON, F.G. suma de 400 RON, A.E.A. suma de 500 RON, C.A. suma de 400 RON, L.T. suma de 150 RON, O.T. suma de 100 euro, B.A. suma de 300 RON, B.A.A. suma de 80 RON, G.D. suma de 500 RON, C.E.A. suma de 430 RON, C.I. 200 RON, .S.O. 300 RON, A.Ș. 2.090 RON, A.C. 1.700 RON, C.T. 1.700 RON, O.M. 2.000 RON. S-a constatat că denunțătorii: A.E., A.M., I.A., B.E., B.M., M.C., C.G., G.A., P.M., H.V., I.G., P.M.A., U.V., O.I., I.R., P.L., D.M., R.G., A.E.B., P.T.E., P.M.B., C.E., T.L.M., P.S., M.C.A. nu au solicitat restituirea sumelor ce au constituit obiectul dării de mită. În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen., rap.

la art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei totale de 4.693 RON și 50 euro, reprezentând obiectul luării de mită de la denunțătorii care nu au solicitat restituirea, respectiv 48 RON (B.L.), 100 RON (A.E.), 50 euro (A.M.), 200 RON (I.A.), 100 RON (B.E.), 200 RON (B.M.), 50 RON (M.C.), 200 RON (C.G.), 10 RON (cafea) (A.E.A.), 600 RON (G.A.), 50 RON (P.M.), 50 RON (H.V.), 50 RON (I.G.); 200 (P.M.A.), 400 RON (U.V.), 200 (O.I.), 150 (I.R.), 300 RON (P.L.), 50 RON (D.M.), 100 RON (L.C.), 200 RON (R.G.), 100 RON (A.E.B.), 100 RON (P.T.E.), 500 RON (P.M.B.), 200 RON (C.E.), 200 RON (T.L.M.), 40 RON (2 borcane miere P.S.), 200 RON (M.C.A.), 85 RON (S.O.), 10 RON (A.C.).

A fost respinsă cererea formulată de denunțătoarea C.E.A., de restituire a sumei de 50 RON, ce a făcut obiectul dării de mită. Au fost respinse ca inadmisibile pretențiile civile formulate de martorii: F.G. - 200 RON, G.D. - 1.492 RON, C.E.A. - 100 RON, C.I. - 300 RON, C.T. - 720 RON și 3.080 RON, P.M.C. - 10.395 RON, O.M. - 170 RON, A.V. - 500 RON și 3.619 RON și M.C.D. - 500 RON. A fost obligată inculpata să plătească statului suma de 25.000 RON, cheltuieli judiciare. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin Rechizitoriul din 24 august 2011, dat în Dosarul nr. 290/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei T.L., căsătorită, medic expert al asigurărilor sociale în cadrul Comisiei de Evaluare și Expertiză Medicală a Casei Județene de Pensii Botoșani, pentru săvârșirea a 13 infracțiuni de "luare de mită" în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap.

la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și a 36 de infracțiuni de "luare de mită", prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, s-a reținut că inculpata T.L.

- medic expert asigurări sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză și Recuperare asupra Capacității de Muncă nr. X Botoșani, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în perioada aprilie - iunie 2011, precum și în cursul anilor 2004 - 2011, a pretins și a primit sume de bani și alte foloase materiale, atât direct, cât și indirect, de la pacienții pe care i-a expertizat medical, în vederea îndeplinirii actului de serviciu la care era obligată în virtutea funcției, respectiv eliberarea deciziei asupra capacității de muncă privind acordarea sau menținerea într-un grad de invaliditate, scop special urmărit de inculpată în baza unei hotărâri infracționale individuale pe care a adoptat-o față de fiecare pacient, în funcție de particularitățile stării sociale a acestuia și dosarului său de pensionare, aceasta pretinzând și primind în total suma de 20.170 RON, precum și 150 euro, cu titlu de mită de la pacienții expertizați în această perioadă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele: Cu privire la calitatea inculpatei de funcționar public, începând cu anul 1995, inculpata T.L. a ocupat postul de medic expert în cadrul Casei Județene de Pensii Botoșani, venind prin transfer de la Cabinetul de Expertiză Medicală aparținând Casei Județene de Pensii Vaslui. La data comiterii infracțiunilor, aceasta avea funcția de medic primar - expert asigurări sociale în cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare asupra Capacității de Muncă nr. X Botoșani, aparținând Casei Județene de Pensii Botoșani, având calitatea de funcționar public, atât în înțelesul legii penale, respectiv al prevederilor art. 147 rap.

la art. 145 C. pen., cât și în înțelesul art. 1 din Legea nr. 78/2000. Potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, această lege se aplică persoanelor care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau al instituțiilor publice. Persoanele care exercită funcții publice sunt acele persoane fizice care au atribuții și responsabilități derivând din activitatea desfășurată în cadrul unor autorități sau instituții publice, în scopul transpunerii în practică a competențelor care le revin, conform legii. Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și, respectiv, structurile județene ale acesteia reprezintă instituții publice, în accepțiunea art. 145 C. pen.

Medicul încadrat într-o instituție publică sau de interes public este funcționar în sensul legii penale și poate fi subiect activ al infracțiunii de "luare de mită". În raport cu explicațiile cuprinse în art. 147 C. pen., referitor la termenul de "funcționar", singurul care interesează în aplicarea legii penale, s-a constatat că în timp ce art. 147 C. pen. are în vedere un raport juridic ce privește legea penală, a cărui principală caracteristică o constituie calitatea persoanei care reprezintă o autoritate de stat, legea privind exercitarea profesiei de medic privește un raport juridic de drept civil, stabilit între medic ca specialist și pacientul care recurge la asistență medicală din partea acestuia.

Așadar, cele două texte reglementează situații și finalități diferite, în primul caz persoana fiind subiect de drept penal, reprezentând o instituție publică sau autoritate de stat al cărei prestigiu trebuie ocrotit, iar în cel de-al doilea caz persoana este subiect de drept civil, cu drepturi și obligații anume prevăzute de lege. Potrivit art. 147 C. pen., prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită temporar sau permanent, cu orice titlu, indiferent de modul cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 C. pen. Medicii încadrați în unități medico-sanitare din rețeaua publică, așa cum este și inculpata, sunt funcționari în sensul legii penale, deoarece în calitate de salariați își exercită sarcinile de serviciu în cadrul unei instituții de stat.

În conformitate cu art. 375 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, se apreciază că prin natura profesiei sale medicul nu poate fi subordonat niciunei autorități publice. Actul normativ menționat este o lege nepenală și are în vedere doar raporturile dintre medic și pacient pentru asigurarea libertății depline a actului medical, însă aceste dispoziții nu pot fi extinse și opuse responsabilităților penale ce revin medicului, desprinse din statutul său de persoană care exercită o însărcinare de serviciu și este reprezentant al uneia din unitățile prevăzute de art. 145 C. pen. sau al unei alte persoane juridice, iar stabilirea calității de funcționar public al medicului nu se poate realiza decât printr-o lege penală.

Atât în doctrină, cât și în practică, s-a statuat că medicul, indiferent sub ce formă își desfășoară activitatea, are calitatea de subiect activ al infracțiunii de "luare de mită" și, activând în cadrul unei instituții publice sau de interes public, are calitatea de funcționar public. În consecință, fapta autorului care, în calitate de medic în cadrul unui cabinet medical, subordonat unei instituții din cele prevăzute la art. 145 C. pen., condiționează actul medical de primirea unor sume de bani sau bunuri de la pacienți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "luare de mită", în condițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 620/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală).

S-a reținut că atribuțiile inculpatei potrivit fișei postului erau următoarele: Inculpata T.L. era la data comiterii infracțiunilor angajata Casei Județene de Pensii Botoșani, în baza unui contract individual de muncă, pe durată nedeterminată, în funcția de medic primar, specialitatea expertiză, având locul de muncă la Cabinetul nr. X Botoșani. Potrivit fișei postului și anexei, principalele atribuții de serviciu ale inculpatei T.L.

erau: - examinează bolnavii propuși pentru pensionare de invaliditate, confruntă starea clinică cu diagnosticul, propune și emite decizii de încadrare sau neîncadrare în grade de invaliditate; - efectuează revizuirea medicală a bolnavilor conform legii; - expertizează pensionarii la cerere, atunci când afecțiunile de care suferă s-au agravat; - dispune efectuarea de investigații sociale pentru cazurile problemă; - desfășoară ori de câte ori este cazul activități de teren; - expertizează persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 și le eliberează certificate medicale asupra capacității de muncă; - pentru cazurile cu o problematică medico-socială deosebită și pentru invalizi prin boli psihice, în ultimele 10 zile de valabilitate a deciziei, dispune efectuarea de investigații sociale la domiciliu sau se va proceda la convocarea bolnavilor pe bază de citație, preîntâmpinându-se astfel măsurile administrative de suspendare a pensiei; - pentru cazurile neconcludente (documentație insuficientă) bolnavii vor fi transportați pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală sau pot fi expertizați la domiciliu pentru cazurile netransportabile; - îndeplinește orice alte atribuții specifice activității de expertiză medicală în limitele competențelor profesionale prevăzute de legile în vigoare în timpul programului de lucru de 7 ore;

S-a reținut că responsabilitățile funcționarului public T.L. erau următoarele: - urmărește legalitatea și corectitudinea lucrărilor întocmite; - respectă regulamentul de ordine internă și regulamentul de organizare și funcționare, regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității de expertiză medicală a capacității de muncă, normele de protecție a muncii și P.S.I.; - respectă prevederile statului medicului; - răspunde de respectarea programului de lucru și a timpului de lucru; - respectă și normele și actele normative în vigoare, cu privire la atribuțiile de serviciu și activitatea sa în cadrul compartimentului; - respectă termenele stabilite pentru executarea lucrărilor ce îi revin; - răspunde de calitatea, exactitatea și eficiența lucrărilor executate.

În ceea ce privește sfera relațională, inculpata T.L., în calitate de medic primar în expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, se subordonează directorului executiv al Casei Județene de Pensii Botoșani și stabilește raporturi funcționale interne cu compartimentele din cadrul acestei instituții și externe cu Spitalul Județean, Direcția de Sănătate Publică, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, precum și cu persoanele care fac obiectul activității de expertiză medicală a capacității de muncă. Privitor la procedura expertizării asupra capacității de muncă s-au reținut următoarele: Potrivit art. 70 alin. (2) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 (intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011), "C.N.P.P.

și casele de pensii sectoriale, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă". În conformitate cu prevederile art. 68 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale conform legii, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA, bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.

În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire; b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire; c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel puțin jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 71 din același act normativ prevede: "evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face la cerere de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul C.N.P.P." În continuare, în alin. (2) se arată că pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii, în funcție de domiciliul solicitantului. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că, în urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.

În situația în care pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3) sunt necesare investigații sau examinări de specialitate, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii, (art. 71 alin. (4) din Legea nr. 263/2010). Decizia medicală se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere, iar în situațiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei se prelungește corespunzător. Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată la comisiile medicale de contestații care funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

În conformitate cu art. 78 din Legea nr. 263/2010, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între 1 an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 (1 ianuarie 2011), termenul de reevaluare medicală putând fi stabilit în condițiile Legii nr. 19/2000 și la perioade de 6 luni. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz: menținerea în același grad de invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate, redobândirea capacității de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, în urma revizuirii medicale.

Considerații generale asupra infracțiunilor de corupție În doctrină și practică au fost reținute mai multe tipuri de operare ale autorilor infracțiunilor de corupție: - fie pretind și primesc direct sau prin intermediari diferite foloase de la persoanele cărora sunt obligate a le îndeplini cererile conform atribuțiilor de serviciu; - fie prin invocarea unor motive, mai mult sau mai puțin reale, tergiversează rezolvarea actului de serviciu la care sunt obligați, determinându-i, astfel, pe solicitanți să le dea bani sau alte foloase materiale, iar în cazul în care acțiunea de pretindere nu este destul de "convingătoare", nereușind să determine persoana să-i remită bani sau alte foloase materiale, autorul refuză nejustificat îndeplinirea actului de serviciu la care este obligat prin lege; - fie creează impresia că pentru îndeplinirea actului este necesar să depună un efort în plus, că îl favorizează pe cel în cauză față de alte persoane ori încalcă legea rezolvând favorabil cele solicitate.

Considerații generale în legătură cu faptele reținute în sarcina inculpatei Așa cum s-a reținut și în rechizitoriu, în cauza privind pe inculpata T.L. se regăsesc toate cele trei metode infracționale expuse mai sus, încadrate de specialiști și practicieni în conținutul constitutiv al infracțiunii de "luare de mită". Practic, sunt probate situațiile unor oameni de o condiție socială aparte, oameni cu grad de invaliditate, cu multiple afecțiuni severe, pentru care pensia de boală reprezintă, în cele mai multe situații, singura sursă de venit, pentru întreaga familie.

Din declarațiile martorilor rezultă că inculpata a creat, prin metode specifice, o presiune psihică imensă asupra bolnavilor, impunând ca "regulă" în rândul pacienților obligativitatea "cumpărării" dreptului la pensionare cu o sumă de bani suficientă pentru a-i mulțumi așteptările, demonstrând că, în caz contrar, are "puterea" de a le sista dreptul la pensie ori de a-i amâna nejustificat până când înțeleg să cotizeze cu bani ori alte bunuri, în schimbul eliberării deciziei medicale asupra capacității de muncă. Astfel, din pensia încasată de la stat, pensionarii sunt constrânși moral de medicul T.L. să-i remită anumite sume de bani, pentru a fi evaluați corect, plătind practic pentru a li se confirma un drept care deja este recunoscut prin lege.

Așa cum se arată în literatura de specialitate, constrângerea se poate realiza și prin refuzul nejustificat al funcționarului de a îndeplini actul de serviciu, conform legii, fără acordarea de bani sau alte foloase. Martorii audiați în cauză au afirmat despre inculpată că se autointitula în fața lor "Dumnezeul pensiilor", obișnuind să le comunice că "pensia stă în pixul ei", în sensul că are puterea, în virtutea funcției pe care o exercită, să hotărască soarta bolnavilor ce i-au fost repartizați pentru expertizare medicală. Medicul T.L.

era cunoscut în rândul pacienților cu grad de invaliditate ca formându-și un obicei în a pretinde și primi bani de la pacienți în schimbul eliberării deciziei medicale asupra capacității de muncă, iar în cazul în care pacientul nu dispunea de bani pentru a-i remite inculpatei, aceasta refuza sistematic și în mod abuziv eliberarea deciziei medicale, îndrumând persoana în cauză să facă o serie de investigații suplimentare, costisitoare pentru o persoană care trăiește dintr-o pensie de invaliditate lunară de 200 - 300 RON. Astfel, activitatea infracțională a inculpatei a devenit un fenomen cunoscut în rândul tuturor persoanelor cu grad de invaliditate. Persoanele de la care inculpata a pretins și primit bani cu titlu de mită provin dintr-o categorie socială cu o situație materială precară, cu afecțiuni medicale grave, pentru care pensia de boală reprezintă uneori chiar unica șansă de supraviețuire.

Din probele administrate în cauză a rezultat ca "modus operandi" al inculpatei T.L. refuzul sistematic nejustificat de acordare a deciziilor medicale asupra capacității de muncă, abuz în dispunerea completării dosarului medical al pacientului concomitent cu crearea convingerii persoanei examinate că, la final, situația se va rezolva în favoarea sa, în schimbul sumei de bani pretinse și primite de la aceasta. Din investigații a rezultat că dosarele medicale ale acestor pacienți sunt complete și legale, îndreptățindu-i practic să primească decizia asupra capacității de muncă și pensia aferentă conform afecțiunilor de care suferă în realitate, diagnosticul rezultat din actele medicale ale specialiștilor încadrându-se în criteriile legale de acordare a gradului de invaliditate.

Pacienții au declarat că, deși au cunoscut faptul că au dreptul la pensia aferentă gradului de invaliditate stabilit în baza unor acte medicale valabile, i-au dat inculpatei T.L., cu prilejul revizuirilor medicale, bani sau alte foloase materiale cu titlu de mită, întrucât aceasta le-a comunicat expres sau indirect că, în caz contrar, refuză să le emită deciziile asupra capacității de muncă, sau a adoptat o atitudine din care a rezultat că le condiționează actul medical de primirea acestor bani și foloase, așadar pentru a evita să fie trimiși de medicul T.L. în mod nejustificat la instituții superioare din Iași și București în vederea confirmării diagnosticului, sau pentru a nu risca să le taie dreptul la gradul de invaliditate dobândit.

Printre persoanele expertizate de inculpată mai există o categorie a celor care nu i-au dat acesteia bani sau alte foloase materiale pretinse cu titlu de mită pentru că fie nu au avut bani la momentul examinării medicale din cauza stării lor materiale precare sau nu au avut de unde împrumuta sume de bani, fie au refuzat categoric să-i dea acesteia bani sau foloase în schimbul actului medical", întrucât se considerau îndreptățiți să primească decizia asupra capacității de muncă, conform dosarului medical. Ca urmare a acestei atitudini, pacienții au fost "purtați pe drumuri", fiind trimiși de inculpata T.L. în mod nejustificat să efectueze analize medicale suplimentare costisitoare inutile, care nu aveau legătură cu diagnosticul stabilit de medicul specialist, la laboratoare private, contravaloarea acestor analize ridicându-se la sume între 50 RON (ex.

fond de ochi, analiză pe care inculpata a impus-o spre a fi efectuată la cabinetul doctorului B.T.) și 300 RON (ex. R.M.N.) ori li s-a schimbat de către inculpată gradul de invaliditate în mod nefondat, deși diagnosticul a rămas neschimbat, iar afecțiunile medicale ale unora dintre ei chiar s-au agravat. Din declarațiile unor persoane audiate în cauză rezultă că inculpata adopta un comportament infracțional prudent, în incinta cabinetului medical unde își exercita profesia, având reticență față de pacienții care se prezentau pentru prima sau a doua oară la ea, pentru evaluare, de la aceste persoane refuzând în general să primească bani sau alte foloase, exprimând neîncredere și temerea de a nu fi surprinsă de organele de urmărire penală în flagrant, sens care inculpata s-a și exprimat verbal, aspect ce rezultă din imaginile ambientale (T.L.

a fost surprinsă în imagini cum a verificat pereții cabinetului medical cerând ajutorul unor persoane de specialitate pentru a căuta și identifica eventuale surse de înregistrare audio-video). Cu privire la acești pacienți, inculpata obișnuia să adopte un comportament agresiv verbal și îi amâna fără explicații în emiterea deciziei medicale, iar unora le dădea de înțeles că este dispusă să primească bani cu titlu de mită, la un termen viitor la care îi reprograma sub pretextul lipsei unor analize din dosarul medical. Inculpata este caracterizată de martori ca fiind o persoană "dificilă, nedreaptă, crudă", iar ca medic, martorii declară despre ea că și-a încălcat grav deontologia profesională, adoptând un comportament agresiv verbal față de bolnavii care se prezentau în cabinetul ei pentru examinare, făcând afirmații jignitoare la adresa acestora, cu referire la gradul lor de curățenie, statutul social, gradul de cultură.

În ce privește calitatea denunțătorilor, martori în cauză În cauză, pacienții care au dat mită inculpatei, au denunțat faptele de dare de mită autorităților înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat pentru aceste infracțiuni, aspect reținut prin rechizitoriu de procuror. În aceste condiții teoria și practica judiciară au statuat în mod unitar că denunțătorul - autor al infracțiunii de dare de mită - nu are calitate de participant la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în raport de infracțiunea de luare de mită săvârșită de cel trimis în judecată, autorul infracțiunii de dare de mită va avea întotdeauna calitatea de martor, păstrându-și în schimb calitatea de făptuitor, dar numai în ceea ce privește infracțiunea de dare de mită.

Prin urmare, autorii infracțiunilor de dare de mită au calitatea de martori în cauza privind infracțiunile de luare de mită pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, susținerile inculpatei, în sensul că denunțătorul nu poate fi și martor în aceeași cauză fiind eronate pentru considerentele arătate. Inculpata a invocat pe parcursul judecății faptul că persoanele audiate în calitate de martori - denunțători ai infracțiunilor de dare de mită - nu s-au prezentat de bunăvoie la organele de poliție, ci au fost "ridicate", că au fost amenințate cu închisoarea să declare în sensul dorit de polițiști. Este adevărat că unii martori au fost citați cu mandate de aducere, iar înainte de a da declarații li s-a pus în vedere, conform disp.

art. 85 alin. (7) C. proc. pen., că dacă nu declară adevărul săvârșesc infracțiunea de mărturie mincinoasă, neexistând indicii că aceștia au fost forțați să se prezinte la poliție sau amenințați să dea declarații într-un anume sens. Atitudinea procesuală a inculpatei în cursul judecății La prima zi de înfățișare, 4 octombrie 2011, inculpata a solicitat amânarea cauzei, motivat de necesitatea studierii dosarului de către apărător în prezența sa. La termenul din 1 noiembrie 2011, înainte de a începe cercetarea judecătorească, instanța a adus la cunoștință inculpatei posibilitatea de a uza de procedura prevăzută de art. 320 1 C. proc. pen., aceasta arătând că nu înțelege să uzeze de acest drept.

La același termen, deși inculpata a solicitat în scris, în propunerea de probe, audierea sa în condițiile legii, întrebată fiind dacă dorește să dea declarații în cauză, după ce i s-a adus la cunoștință dreptul la tăcere, a arătat că nu dorește să dea declarație. La termenul din 29 noiembrie 2011, când instanța a pus în discuție cererea de liberare provizorie sub control judiciar, inculpata a dat o declarație în care face considerații cu privire la faptul că medicul nu este funcționar public, invocând o serie de acte normative în acest sens și relevă motivele pentru care solicită liberarea sa sub control judiciar, motive care au fost expuse în încheierea din acea dată. Ulterior, inculpata nu a mai dat declarații în legătură cu faptele deduse judecății.

Cu prilejul dezbaterilor asupra fondului cauzei, în concluziile sale, inculpata nu a recunoscut direct săvârșirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată, invocând că nu a existat condiționarea actului medical, nici directă, nici indirectă, de darea de mită, că medicii nu sunt funcționari publici, că pacienții au oferit aceste stimulente financiare sau altele ca și o mulțumire pentru sprijinul acordat, că toți medicii din România iau bani și că dacă este ea condamnată, ar trebui condamnați toți medicii, fiind victime ale sistemului. În concluziile scrise inculpata și-a precizat punctul de vedere cu privire la fiecare infracțiune pentru care a fost trimisă în judecată, reiterând o serie de apărări și excepții pe care le-a formulat pe parcursul judecății și care au primit o rezolvare tot în cursul judecății.

Excepții invocate de inculpată în cursul judecății: La termenul din 4 octombrie 2011, inculpata a invocat excepția neregularității actului de sesizare a instanței, în sensul că nu au fost respectate disp. art. 264 alin. (3) C. proc. pen., prin încheierea de ședință din aceeași dată trimițându-se dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani pentru a înlătura neregularitatea actului de sesizare, în sensul inserării în conținutul acestuia a mențiunii "verificat sub aspectul legalității și temeiniciei", această neregularitate fiind înlăturată. La termenul din 1 noiembrie 2011, inculpata, prin apărător ales, a solicitat restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, invocând excepția nulității actelor de urmărire penală, excepție respinsă de instanță, motivările regăsindu-se în Încheierea din data de 1 noiembrie 2011. Prin aceeași încheiere, instanța a constatat regularitatea actului de sesizare.

Prin Încheierea de ședință din 29 noiembrie 2011, instanța a respins ca nefondate excepțiile invocate de inculpata T.L. privind necompetența organului de urmărire penală în efectuarea actelor de cercetare penală și a instanței de judecată în soluționarea cauzei, motivarea regăsindu-se în încheierea din acea dată. Inculpata a reiterat aceste excepții și cu prilejul judecării fondului cauzei. Cereri de recuzare: La data de 31 octombrie 2011 inculpata a formulat cerere de recuzare a președintelui completului de judecată, cu motivarea că aceasta este incompatibilă să soluționeze cauza, având în vedere că președintele Tribunalului Botoșani, care a autorizat interceptările în acest dosar, este soțul său.

Cererea de recuzare a fost respinsă prin Încheierea din 31 octombrie 2011. La data de 12 iunie 2012, inculpata a formulat o nouă cerere de recuzare a președintelui completului de judecată, reiterând motivele invocate în cererea anterioară, precum și alte motive legate de procedurile din cursul judecății. Cererea de recuzare a fost respinsă prin încheierea din aceeași dată. Cu privire la probatoriile solicitate de inculpată în cursul judecății: La termenul din data de 19 decembrie 2011, inculpata a depus la dosar un memoriu prin care solicită audierea unui număr de 62 de persoane, acestea cunoscând aspecte legate de cauză, precum și o cerere intitulată propunere probe.

La termenul din data de 20 decembrie 2011, inculpata, personal, a depus la dosar o cerere intitulată propunere probe II, în care solicită prezentarea în instanță a dosarelor medicale ale pensionarilor de invaliditate, martori ai acuzării și ai apărării, pentru a se putea verifica temeinicia și veridicitatea declarațiilor acestora. La termenul de judecată din 20 decembrie 2011, avocat P.I.

a depus la dosar un memoriu, arătând că a reformulat cererile de probe anterioare, inclusiv cele depuse personal de inculpată la 19 decembrie 2011, solicitând audierea martorilor: - H.B.E., pentru a verifica susținerile acesteia din declarațiile date la 29 iunie 2011 și 15 august 2011, în care afirmă că la laboratorul de analize E. este șefă o doamnă doctor pe nume P., fără a cunoaște date cu privire la relația inculpatei cu aceasta sau o acuză că "fără acești bani ea nu le dădea sau nu le păstra gradul de invaliditate, deci nu obțineau decizia asupra capacității de muncă"; - I.G.B., pentru a clarifica înțelesul sintagmelor "instrumente" sau "miercuri, miercuri e treaba, da" apărute în convorbirile telefonice purtate cu acesta; - M.C.V., medic șef Oficiu Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă Botoșani; - B.M.A., pentru a arăta în ce constă așa-zisul "comportament bizar" al inculpatei la care face referire în declarația din 18 august 2011; - P.D., V.M., M.D., pentru a arăta dacă își mențin declarațiile date anterior în cauză; - P.M.D., care a declarat la 12 aprilie 2011 că nu a intrat în cabinetul medicului cu suma de 200 euro marcați de organele judiciare, deși în realitate a intrat și a discutat cu ea; - I.A.A., C.U.T.,

pentru a verifica activitatea de expertiză medicală efectuată și modul de soluționare a contestațiilor pensionarilor de invaliditate formulate împotriva deciziilor date de medicul T; - P.M.E., pentru a confirma sau infirma presupusa relație de afaceri cu inculpata; - A.L., aceasta având cunoștință despre un incident petrecut la cabinetul medical; - I.V., care a lucrat cu inculpata anterior; - C.V., C.I.A., P.A., G.D.M., T.L.G., cu care inculpata a purtat convorbiri telefonice transcrise în procesele-verbale aflate la dosar; - T.L.A., B.E.A., V.I., A.D., N.M., V.P., Z.E., C.S., H.N., S.D., R.L., T.M., P.A.A., B.E.B., I.V.A., G.N., F.C., Z.L., A.C., U.G.G., A.I.P., H.N.I., C.A.A., G.M., T.V.I., A.M.D., A.M.M., C.V.S., O.D., C.G.N., A.A., C.P.C., J.A., R.D.M., S.G.T., I.M.M., A.B.D., A.C.A., P.L.A., C.A.B., R.C.G., D.M.A., T.M.A.

și I.E., cu următoarea teză probatorie, respectiv dacă au existat discuții în sala de aștepta