ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 675/2022

Ședința publică din data de 30 martie 2022

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. x/2020 la data de 13.01.2020, reclamanta Societatea Complexul Energetic Oltenia a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Motru, Municipiul Motru, să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului construcție Bloc 8 apartamente situat în localitatea Motru, sat Însurăței, județul Gorj, pus în funcție în luna iunie 1960, construcție P+1 în suprafață desfășurată de 604 mp cu destinația locuințe.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 35 C. proc. civ.

La data de 09.03.2020, Primăria Municipiului Motru și Municipiul Motru au depus întâmpinare, prin care au arătat că în inventarul bunurilor aparținând proprietății publice UAT Municipiul Motru nu există imobilul solicitat de reclamantă.

Prin sentința nr. 751/02.07.2020, Judecătoria Motru a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția I civilă, raportat la valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal, de 740.880 RON.

Pe rolul Tribunalului Gorj cauza a fost înregistrată la data de 30.07.2020.

La termenul din 18.09.2020, instanța a pus în vedere reprezentantului reclamantei să precizeze în scris care este cauza juridică a acțiunii, în ce temei se judecă cu cele două pârâte și să explice succesiunea juridică a evenimentelor care au dus de la posesie până la acest moment la care nu mai deține posesia integrală.

La data de 05.11.2020, reclamanta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a depus la dosar precizări, prin care a solicitat, în temeiul prevederilor art. 563 și urm. C. civ., obligarea pârâților la recunoașterea dreptului de proprietate pe care îl deține asupra imobilului denumit Bloc 8 apartamente, situat in Municipiul Motru, localitatea Însurăței, județul Gorj, restituirea acestuia, obligarea la plata despăgubirilor cauzate și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

A solicitat, în temeiul art. 57 C. proc. civ., introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a Consiliului Local al Municipiului Motru și a Direcției Publice Motru S.A..

În drept, și-a întemeiat precizarea pe dispozițiile art. 57 C. proc. civ., art. 563 și 1349 C. civ.

La data de 16.12.2020, Consiliul Local Motru a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

La data de 19.01.2021, Direcția Publică Motru S.A. a depus întâmpinare împotriva cererii de chemare în garanție formulată de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Motru, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentința nr. 22/29.01.2021, Tribunalul Gorj, secția I civilă a admis excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului Motru și a respins acțiunea împotriva acesteia, ca fiind introdusă împotriva unei entități lipsite de capacitate de folosință.; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local Motru și a Direcției Publice Motru S.A.; a respins acțiunea, ca nefondată.

Prin decizia nr. 130/18.05.2021, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul reclamantei împotriva sentinței.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamanta Societatea Complexul Energetic Oltenia.

Recurenta-reclamantă a expus modalitatea în care s-au desfășurat etapele procesuale anterioare, a reiterat situația de fapt dedusă judecății și a arătat că hotărârile pronunțate în cauză, atât de instanța de fond, cât și de cea de apel, sunt nelegale.

Referitor la hotărârea instanței de apel, recurenta a citat din considerentele acesteia și a concluzionat că instanțele anterioare nu au interpretat corect înscrisurile aflate la dosarul cauzei și nu a analizat practica judiciară depusă de către reclamantă.

Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimata-pârâtă Direcția Publică Motru a solicitat respingerea recursului și admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât are calitatea de administrator, iar nu de proprietar asupra locuințelor în litigiu.

Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimata-pârâtă Primăria Municipiului Motru a solicitat respingerea recursului și admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât posesia imobilului în litigiu este deținută de către alți terți. În cauză entitatea având capacitate juridică și patrimoniu propriu este UAT Motru, însă în inventarul bunurilor aparținând domeniului public și privat al acesteia nu se regăsește imobilul în litigiu.

Intimata-pârâtă Direcția Publică Motru a depus răspuns la întâmpinare împotriva cererii de chemare în garanție formulată de UAT a Municipiului Motru și a Consiliului Local Motru. A solicitat să se constate lipsa calității sale procesuale pasive, întrucât prin HCL nr. 29/24.02.2011 a fost aprobată darea în administrare către Direcția Publică Motru S.A. a locuințelor cu chirie preluate de la S.C. A. S.A., iar proprietarul de drept al acestor locuințe este UAT Motru. Contractele de închiriere întocmite de Direcția Publică Motru S.A. pentru locatarii de pe scara 2 a blocului au fost încheiate urmare a repartizării locuințelor prin hotărâri ale Consiliului Local Motru. Ca atare, calitatea procesuală pasivă în cauză aparține UAT Motru, proprietarul acestor apartamente.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speță, se constată că recursul, deși formal încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu conține critici care să poată fi subsumate textului legal menționat.

Prin decizia recurată s-a reținut, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunului imobil în litigiu, drept a cărui protecție juridică o solicită pe calea acțiunii în revendicare și interpretarea dată de către instanța de fond înscrisurilor depuse de către aceasta în susținerea pretenției dedusă judecății este corectă.

Recurenta-reclamantă nu indică ce norme de drept material au fost încălcate de instanța de apel în justificarea acestei soluții și nu expune argumente care să combată soluția adoptată prin hotărârea atacată, ci expune situația de fapt și citează, în cadrul memoriului de recurs, din considerentele acestei hotărâri, concluzionând generic că soluția pronunțată este nelegală.

Aprecierile de ordin general ale recurentei în sensul că hotărârile instanțelor anterioare sunt neconforme legii nu sunt susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., câtă vreme nu sunt susținute de apărări corespunzătoare, care să combată considerentele instanței de apel, iar aspectele vizând modalitatea de interpretare și apreciere a probatoriilor administrate în cauză nu constituie motive de nelegalitate care să poată fi analizate de instanța de control judiciar.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamanta Societatea Complexul Energetic Oltenia împotriva deciziei nr. 130 din 18 mai 2021 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. împotriva deciziei nr. 130 din 18 mai 2021 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 martie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.