ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 652/2022

Ședința publică din data de 29 martie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererile înregistrate la data de 26 februarie 2020 și, respectiv, la data de 02 martie 2020, pe rolul Tribunalului Arad, secția I civilă, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat anularea deciziei de invalidare nr. 31685/20.01.2020 emisă de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și obligarea pârâtei la acordarea măsurilor reparatorii în condițiile legii, conform Hotărârii Comisiei Județene Arad nr. 53/18.08.2020, poziția nr. 70, pentru suprafața de 3,90 ha.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul Arad

Prin sentința civilă nr. 295 din 26 noiembrie 2020, Tribunalul Arad, secția I civilă a admis acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor, având ca obiect anulare act - Legea nr. 165/2013; a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor, având același obiect; a anulat în parte decizia nr. 31685/20.01.2020 emisă de pârâtă; a obligat pârâta să emită o decizie de validare a măsurii acordării de despăgubiri stabilite prin Hotărârea nr. 53/18.08.2000 a Comisiei județene de fond funciar Arad, de validare a anexei nr. 39 a Comisiei locale Peregu Mare - poziția 70, solicitată de C. după autoarea D., pentru suprafața de 3,62 ha, în favoarea reclamantului A. pentru o cotă de 1/6 și în favoarea reclamantului B. pentru o cotă de 1/8.

I.3. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara

Prin încheierea de ședință din 17 iunie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în baza art. 412 pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea cererii de apel formulată de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței nr. 295/26.11.2020 pronunțate de Tribunalul Arad.

II. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de ședință din 17 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 19 iulie 2021, sub nr. x/2020, fiind repartizată în mod aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 2.

II.1. Motivele de recurs

Recurenta-pârâtă a arătat că în urma demersurilor efectuate, prin adresa nr. x/07.05.2021 emisă de UAT Pecica fiind transmiși prezumtivii moștenitorii ai defunctului reclamant A., a solicitat introducerea acestora în cauză, însă instanța a procedat la suspendarea apelului, motiv pentru care a solicitat repunerea pe rol de drept la momentul numirii tutorelui sau curatorului de către instanță, în vederea evitării perimării apelului.

II.2. Apărările formulate în cauză

Prin notele de ședință depuse la data de 14 septembrie 2021, apărătorul intimatului-reclamant A., domnul avocat E., a arătat că recursul este nefondat, având în vedere că la data pronunțării măsurii suspendării pe motivul decesului intimatului A. la dosar nu exista dovada dezbaterii succesiunii după acesta pentru a fi introduși în cauză succesorii.

În condițiile în care deținea dovada moștenitorilor acestui intimat, recurenta-pârâtă era în măsură să se adreseze instanței de apel cu o cerere de redeschidere a judecății cauzei pe baza certificatului de moștenitor la care a făcut referire.

A precizat că intimata F., în calitate de moștenitoare a defunctului A., a decedat la data de 09 iunie 2021.

Prin notele de ședință depuse la data de 02 februarie 2022, recurenta-pârâtă a arătat că recursul este fondat în condițiile în care judecata apelului declarat de aceasta a fost suspendată ca urmare a decesului intimatului A..

Ulterior a decedat și intimata F., împrejurare în raport de care a formulat cerere de repunere pe rol la data de 21 decembrie 2021, indicând moștenitorii și pentru această parte.

Notele de ședință depuse avocat subliniază dorința intimaților de a fi perimat apelul declarat de pârâtă.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora "Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtru, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 26 februarie 2020, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 20 decembrie 2021, în temeiul art. 490 coroborat cu art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., completul de filtru a stabilit primul termen de judecată la data de 01 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Prin încheierea de ședință din 01 februarie 2022, îndreptată prin încheierea de ședință din 22 februarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecății cererii de recurs formulate de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva încheierii de ședință din 17 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

II.4. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputându-se exercita controlul judiciar de către instanța de recurs.

În alte cuvinte, instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la cel puțin la una dintre situațiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că prin demersul judiciar inițiat, recurenta-pârâtă nu a invocat incidența vreunuia dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și nici nu a expus critici apte a susține nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și a combate raționamentul instanței de apel, ci s-a rezumat la a afirma că a făcut demersuri pentru indicarea moștenitorilor defunctului intimat-reclamant A., fapt ce ar impune repunerea cauzei pe rol de drept la momentul numirii tutorelui sau curatorului de către instanță în vederea evitării perimării apelului.

Or, analiza unor asemenea argumente ar implica evaluarea oportunității cererii de redeschidere a judecății apelului, însă această operațiune revine instanței care a dispus suspendarea judecății căii de atac și excedează controlul de legalitate în cadrul căruia se desfășoară judecata în recurs.

Așa fiind, cum aspectele invocate de recurenta-pârâtă nu se grefează pe considerentele încheierii atacate și nu se încadrează în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din același cod, este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) din același act normativ, va constata nul recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva încheierii de ședință din 17 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva încheierii de ședință din 17 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 martie 2022.