ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1960/2013

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 19791 de la 20 decembrie 2012, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, cu motivarea că în cazul particular al unei banci terț poprit, locul în care urmează să desfășoare executarea este acela unde se află depozitați banii debitorului, mai precis unde se află deschise conturile acestuia, putând fi chiar vorba de o sucursală.

Prin sentința civilă nr. 2262/2012 de la 14 martie 2013, Judecătoria Târgu-Jiu a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, a constatat existența unui conflict negativ de competență, între cele două instanțe și a înaintat cauza Înaltei Curți pentru soluționarea conflictului negativ de competență, reținând că, față de actele depuse la dosarul cauzei, terț poprit în speța dedusă judecății este Banca R.D., cu sediul în București, sector 1. Înalta Curte, în temeiul art. 20 C. proc. civ., constată inexistența conflictului de competență, având în vedere că, față de dispozițiile legale anterior menționate, există conflict de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.

Din economia textului anterior menționat, în cazul conflictului negativ, trebuie îndeplinite următoarele condiții: - să existe două sau mai multe instanțe sesizate cu aceeași cerere; - cel puțin una dintre aceste instanțe să fie competentă să rezolve cererea respectivă; - instanțele să se fi declarat necompetente prin hotărârile rămase definitive; - declinările între instanțele sesizate să fie reciproce. În cauza dedusă Judecății, nu este îndeplinită ultima condiție, deoarece declinarea succesivă între mai multe instanțe, respectiv de la Judecătoria sectorului 3 București la Judecătoria Târgu-Jiu și, apoi, la Judecătoria sectorului 1 București nu echivalează cu un conflict negativ, având în vedere că nu au intrat în contradicție între ele, ci și-au declinat reciproc competența.

Potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (2) coroborate cu art. 400 alin. (1) și 453 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care executarea silită se face prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul terțului poprit, iar contestația se introduce la instanța de executare. Având în vedere că terțul poprit care a procedat la înființarea popririi este Banca R.D. cu sediul în București, sector 1, Înalta Curte va dispune scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea acesteia spre soluționare la Judecătoria sectorului 1 București. Așadar, în aplicarea dispozițiilor legale anterior evocate, Înalta Curte va constata inexistența conflictului de competență, va scoate cauza de pe rol și o va trimite spre soluționare Ia Judecătoria sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Constată inexistența conflictului de competență. Scoate cauza de pe rol și o trimite spre soluționare la Judecătoria sectorului 1 București. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi, 16 mai 2013.