ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4998/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4998/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.
348 din 7 octombrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta
SC D.C.S. SRL
, în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F.
-
C.A.O.P.A.A.
și A.N.V. și a dispus
suspendarea executării Deciziei nr. 061 din 12 februarie 2009 emisă de A.N.A.F.
-
C.A.O.P.A.A.
, până la pronunțarea instanței
de fond.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de apel a reținut că sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la existența cazului
bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente.
Împotriva sentinței
civile nr. 348 din 7 octombrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta A.N.V., prin D.R.A.O.V. Craiova,
invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 și art. 304
1
C. proc.
civ., și susținând, în esență, că în mod greșit a reținut instanța de fond că
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru
a dispune suspendarea actului administrativ ce formează obiectul cauzei.
La
termenul de judecată din 16 noiembrie 2010, în temeiul art. 137 C. proc. civ.,
Înalta Curte a rămas în pronunțare cu privire la excepția tardivității
recursului, excepție pe care instanța urmează a o admite pentru următoarele
considerente:
Prin
hotărârea atacată cu recurs s-a dispus, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004
suspendarea executării actului administrativ: Decizia nr. 061 din 12 februarie 2009
emisă de A.N.A.F. -
C.A.O.P.A.A.
Potrivit
art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004: „Hotărârea prin care se pronunță
suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen
de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare”.
Or,
în cauză se constată că sentința recurată a fost comunicată recurentei la data
de 19 martie 2010 - așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de
predare de la fila 94 a dosarului de fond - iar recursul a fost declarat la
data de 26 martie 2010 - data depunerii cererii la O.P., conform plicului de
corespondență depus la fila 11 la dosarul de recurs - în condițiile în care
ultima zi în care pârâtele puteau declara recursul era data de 25 martie 2010,
calculată conform art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu
dispozițiile art. 101 C. proc. civ.
În raport de cele mai
sus reținute, în temeiul art. 137 cu referire la art. 14 alin. (4) din Legea nr.
554/2004, Înalta Curte va admite excepția tardivității recursului și va
respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de D.R.A.O.V. Craiova, în nume
propriu, precum și în numele și pentru A.N.V., împotriva sentinței civile nr. 348
din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ
și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de D.R.A.O.V. Craiova, în nume propriu, precum și în numele și pentru
A.N.V., împotriva sentinței civile nr. 348 din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2010.