ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3017/2013

Prin încheierea din 27 septembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 10203/101/2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a menținut starea de arest a inculpaților V.S.A., R.P.N. și R.E.R. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că temeiurile inițiale care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și nu au dispărut, sunt actuale și continuă să justifice privarea de libertate a inculpaților, măsura arestării preventive fiind o restrângere a libertății persoanei permisă de Constituție și recunoscută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o măsură de apărare a ordinii publice și de aducere a inculpaților în fața instanței pentru buna desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei încheieri, inculpatul V.S.A. a declarat în termen legal prezentul recurs solicitând casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu se mai mențin în prezent, acestea încetând la ultimul termen de judecată în fața instanței de apel odată cu depunerea la dosar a raportului de expertiză medico-legală și a unor acte medicale noi din care rezultă că în prezent menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpat nu mai este oportună. În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Analizând recursul declarat, atât potrivit susținerilor orale ale apărătorului recurentului-inculpat, cât și în raport cu conținutul actelor și lucrărilor aflate la dosar, dar și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Potrivit art. 300 2 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 b C. proc. pen. Conform acestui text de lege instanța de judecată în exercitarea atribuțiilor de control judiciar este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.

De asemenea, conform alin. (3) al aceluiași articol, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, aceasta dispune prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive. Examinându-se actele și lucrările dosarului, se constată că prin Sentința penală nr. 40 din 06 martie 2013, Tribunalul Mehedinți, secția penală, în baza art. 174 alin. (1)- 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) - art. 78 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpatul V.S.A. (fiul lui S. și D.), la o pedeapsă de 16 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

Ca stare de fapt, în actul de sesizare s-a reținut că, în seara de 29 iunie 2012, victima C.I., împreună cu cumnatul său C.G.V. și numiții P.S.A., P.M.C. și B.M., au plecat cu autoturismul acestuia din urmă, din Dr. Tr. Severin, unde nu s-a organizat hora așteptată, plecând apoi spre comuna Ilovăț, unde au constatat că se începuse o horă lângă barul din centrul localității, rămânând acolo, aflând apoi că viceprimarul V.S. sărbătorea faptul că fusese ales în această funcție, el administrând barul respectiv. În jurul miezului nopții, victima C.I. a intrat într-un conflict verbal cu D.R.A., o tânără însărcinată lângă care juca în horă, căreia i-a reproșat faptul că nu știe să joace, intervenind M.D., tatăl tinerei, care i-a tras din horă pe C.I.

și P.M.C., conflictul fiind aplanat în cele din urmă prin intervenția însoțitorilor celor doi tineri și a martorului D.E.V., soțul celei implicate în conflict. Victima și însoțitorii săi s-au îndreptat spre autoturismul lor, situat la 7 - 8 metri, însă nu au apucat să urce, întrucât au fost întâmpinați de V.S.A., care s-a repezit la C.I. și i-a reproșat prezența în localitatea respectivă, după care i-a aplicat o lovitură puternică în partea stângă a capului cu o bâtă metalică telescopică pe care o avea în mână. În acel moment s-au repezit la aceștia mai mulți tineri, care au început să-i lovească la întâmplare, între ei remarcându-se R.P.N. și R.E.R., cei doi fiind frați, locuind în comuna Șișești, aceștia împărțind lovituri în stânga și în dreapta cu niște bâte de baseball, pe care le aveau asupra lor, după care s-au repezit amândoi frații la C.I.

și i-au aplicat mai multe lovituri la cap și în diverse zone ale corpului, cu obiectele dure menționate, victima luând-o la fugă, circa 20 - 30 metri, până în fața căminului cultural, fiind urmărit de către agresori. Primii dintre urmăritori au fost R.P.N. și V.S.A., care l-au urmărit pe C.I. până în dreptul Căminului Cultural, inculpatul R.P.N. ajungând din urmă pe jandarm și lovindu-l de la spate, cu pumnul în față, cel mai probabil având în mână un boxer, partea vătămată căzând fulgerată la pământ și lovindu-se cu capul de carosabil, pierzându-și cunoștința. C.I.

a rămas căzut, pe trotuar, cu fața în jos, persoanele din zonă chemând salvarea prin intermediul telefonului de urgență numărul 112, sosind imediat o ambulanță care se afla în apropiere pentru un alt caz, conducându-l pe tânăr la Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin de unde a fost transferat imediat la Spitalul Clinic Craiova și apoi la Spitalul B.B.A., locație unde s-a aflat în comă de gradul IV până la data de 10 iulie 2012, când a decedat. În actul de sesizare a instanței s-a mai arătat că, din concluziile raportului de constatare medico-legală, întocmit de INML M.M. la 07 noiembrie 2012, rezultă că moartea numitului C.I. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fractură occipitală stânga iradiantă la bază, precum și a unui hematom subdural bilateral și o contuzie cerebrală frontală dreapta și de trunchi cerebral, complicat în final cu bronhopneumonie.

S-a concluzionat că leziunile traumatice constatate la necropsie au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur și lovire de corp/plan dur între leziunile traumatice și deces existând legătura de cauzalitate directă, necondiționată. Prin încheierea nr. 25 din 01 iulie 2012 dată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 6131/101/2012, s-a admis propunerea parchetului și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților R.P.N., R.E.R. și V.S.A., încheierea fiind menținută de Curtea de Apel Craiova prin respingerea recursurilor declarate de inculpați. Probele administrate în cauză și la care instanța de fond a făcut referire relevă indicii temeinice în sensul art. 143 alin. (1) C. proc. pen. și art. 68 1 C. proc.

pen. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală astfel cum a fost reținută în sarcina inculpatului prin sentința mai sus menționată. Totodată se constată că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prev. de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de omor calificat reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În analiza celei de a doua condiții prevăzute de textul de lege mai sus-menționat, se are în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei presupus a fi comisă de inculpat - inculpații fiind înarmați cu corpuri contondente - bâte de baseball și bară telescopică - au lovit victima, în special în zona capului, agresivitatea acestora demonstrată de leziunile grave produse victimei - conform celor consemnate în concluziile raportului medico-legal întocmit de INML M.M., urmarea produsă - decesul victimei, precum și persoana inculpatului V.A. care are antecedente penale, anterior fiind sancționat penal tot pentru comiterea unei fapte de violență. De asemenea, se constată că față de inculpatul V.A., în raport de condamnarea anterioară de 1 an închisoare, cu executare conf.

art. 81 - 82 C. pen., care îi atrage și starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., este îndeplinită și condiția prev. de art. 148 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în sensul că inculpatul a comis o nouă infracțiune cu intenție. Menținerea arestării preventive nu este de natură să transforme această măsură într-o pedeapsă anticipată aplicată inculpatului, ci este justificată atât de faptul că temeiurile arestării preventive sunt fundamentale și actuale cât și de necesitatea asigurării unei bune administrări în continuare a probelor în cauză, astfel că nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, solicitare formulată de apărătorul inculpatului.

Faptul că a fost pronunțată o hotărâre de condamnare în cauză, chiar nedefinitivă, nu alterează prezumția de nevinovăție a inculpatului, limitarea libertății persoanei încadrându-se în dispozițiile legii, fiind totodată și o concordanță cu prevederile art. 5 parag. (1) lit. a) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Întrucât temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, această măsură este necesar a fi menținută în continuare față de inculpat pentru buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în cauză. Având în vedere considerentele arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării preventive față de inculpatul V.S.A.

dispusă de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, este legală și temeinică, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.S.A. împotriva încheierii din 27 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 10203/ 101/2012. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 125 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 octombrie 2013. Procesat de GGC - NN