ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3017/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3017/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin încheierea din
27 septembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 10203/101/2012, Curtea de Apel Craiova,
secția penală și pentru cauze cu minori a menținut starea de arest a
inculpaților V.S.A., R.P.N. și R.E.R.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că temeiurile inițiale care au
determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și nu au
dispărut, sunt actuale și continuă să justifice privarea de libertate a
inculpaților, măsura arestării preventive fiind o restrângere a libertății
persoanei permisă de Constituție și recunoscută de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, o măsură de apărare a ordinii publice și de aducere a
inculpaților în fața instanței pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei
încheieri, inculpatul V.S.A. a declarat în termen legal prezentul recurs
solicitând casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive
și judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că temeiurile care
au determinat luarea acestei măsuri nu se mai mențin în prezent, acestea
încetând la ultimul termen de judecată în fața instanței de apel odată cu
depunerea la dosar a raportului de expertiză medico-legală și a unor acte
medicale noi din care rezultă că în prezent menținerea măsurii arestării
preventive luată față de inculpat nu mai este oportună.
În subsidiar, a
solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu
părăsi localitatea.
Analizând recursul
declarat, atât potrivit susținerilor orale ale apărătorului
recurentului-inculpat, cât și în raport cu conținutul actelor și lucrărilor
aflate la dosar, dar și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și
temeinicie, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este
nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 300
2
C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal
sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia
arestării preventive, procedând potrivit art. 160
b
C. proc. pen.
Conform acestui text
de lege instanța de judecată în exercitarea atribuțiilor de control judiciar
este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării
preventive.
De asemenea, conform
alin. (3) al aceluiași articol, când instanța constată că temeiurile care au
determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, aceasta dispune
prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive.
Examinându-se actele
și lucrările dosarului, se constată că prin Sentința penală nr. 40 din 06
martie 2013, Tribunalul Mehedinți, secția penală, în baza art. 174 alin. (1)-
175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 75
lit. a) - art. 78 alin. (1) C. pen. a condamnat inculpatul V.S.A. (fiul lui S.
și D.), la o pedeapsă de 16 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen., pentru
săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
Ca stare de fapt, în
actul de sesizare s-a reținut că, în seara de 29 iunie 2012, victima C.I.,
împreună cu cumnatul său C.G.V. și numiții P.S.A., P.M.C. și B.M., au plecat cu
autoturismul acestuia din urmă, din Dr. Tr. Severin, unde nu s-a organizat hora
așteptată, plecând apoi spre comuna Ilovăț, unde au constatat că se începuse o
horă lângă barul din centrul localității, rămânând acolo, aflând apoi că viceprimarul
V.S. sărbătorea faptul că fusese ales în această funcție, el administrând barul
respectiv.
În jurul miezului
nopții, victima C.I. a intrat într-un conflict verbal cu D.R.A., o tânără
însărcinată lângă care juca în horă, căreia i-a reproșat faptul că nu știe să
joace, intervenind M.D., tatăl tinerei, care i-a tras din horă pe C.I. și
P.M.C., conflictul fiind aplanat în cele din urmă prin intervenția
însoțitorilor celor doi tineri și a martorului D.E.V., soțul celei implicate în
conflict.
Victima și
însoțitorii săi s-au îndreptat spre autoturismul lor, situat la 7 - 8 metri,
însă nu au apucat să urce, întrucât au fost întâmpinați de V.S.A., care s-a
repezit la C.I. și i-a reproșat prezența în localitatea respectivă, după care
i-a aplicat o lovitură puternică în partea stângă a capului cu o bâtă metalică
telescopică pe care o avea în mână.
În acel moment s-au
repezit la aceștia mai mulți tineri, care au început să-i lovească la
întâmplare, între ei remarcându-se R.P.N. și R.E.R., cei doi fiind frați,
locuind în comuna Șișești, aceștia împărțind lovituri în stânga și în dreapta
cu niște bâte de baseball, pe care le aveau asupra lor, după care s-au repezit
amândoi frații la C.I. și i-au aplicat mai multe lovituri la cap și în diverse
zone ale corpului, cu obiectele dure menționate, victima luând-o la fugă, circa
20 - 30 metri, până în fața căminului cultural, fiind urmărit de către
agresori.
Primii dintre
urmăritori au fost R.P.N. și V.S.A., care l-au urmărit pe C.I. până în dreptul
Căminului Cultural, inculpatul R.P.N. ajungând din urmă pe jandarm și lovindu-l
de la spate, cu pumnul în față, cel mai probabil având în mână un boxer, partea
vătămată căzând fulgerată la pământ și lovindu-se cu capul de carosabil,
pierzându-și cunoștința.
C.I. a rămas căzut,
pe trotuar, cu fața în jos, persoanele din zonă chemând salvarea prin
intermediul telefonului de urgență numărul 112, sosind imediat o ambulanță care
se afla în apropiere pentru un alt caz, conducându-l pe tânăr la Spitalul
Județean Drobeta-Turnu Severin de unde a fost transferat imediat la Spitalul
Clinic Craiova și apoi la Spitalul B.B.A., locație unde s-a aflat în comă de
gradul IV până la data de 10 iulie 2012, când a decedat.
În actul de sesizare
a instanței s-a mai arătat că, din concluziile raportului de constatare
medico-legală, întocmit de INML M.M. la 07 noiembrie 2012, rezultă că moartea
numitului C.I. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale
consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fractură occipitală stânga
iradiantă la bază, precum și a unui hematom subdural bilateral și o contuzie
cerebrală frontală dreapta și de trunchi cerebral, complicat în final cu
bronhopneumonie. S-a concluzionat că leziunile traumatice constatate la
necropsie au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur și lovire de
corp/plan dur între leziunile traumatice și deces existând legătura de
cauzalitate directă, necondiționată. Prin încheierea nr. 25 din 01 iulie 2012
dată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 6131/101/2012, s-a admis propunerea
parchetului și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților R.P.N., R.E.R. și
V.S.A., încheierea fiind menținută de Curtea de Apel Craiova prin respingerea
recursurilor declarate de inculpați.
Probele administrate
în cauză și la care instanța de fond a făcut referire relevă indicii temeinice
în sensul art. 143 alin. (1) C. proc. pen. și art. 68
1
C. proc. pen.
din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta
prevăzută de legea penală astfel cum a fost reținută în sarcina inculpatului
prin sentința mai sus menționată.
Totodată se constată
că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prev. de art. 148 alin. (1) lit. f)
C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de
omor calificat reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4
ani, iar lăsarea acestuia în stare de libertate prezintă pericol concret pentru
ordinea publică.
În analiza celei de a
doua condiții prevăzute de textul de lege mai sus-menționat, se are în vedere
modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei presupus a fi
comisă de inculpat - inculpații fiind înarmați cu corpuri contondente - bâte de
baseball și bară telescopică - au lovit victima, în special în zona capului,
agresivitatea acestora demonstrată de leziunile grave produse victimei -
conform celor consemnate în concluziile raportului medico-legal întocmit de
INML M.M., urmarea produsă - decesul victimei, precum și persoana inculpatului
V.A. care are antecedente penale, anterior fiind sancționat penal tot pentru
comiterea unei fapte de violență.
De asemenea, se
constată că față de inculpatul V.A., în raport de condamnarea anterioară de 1
an închisoare, cu executare conf. art. 81 - 82 C. pen., care îi atrage și
starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., este îndeplinită și
condiția prev. de art. 148 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în sensul că
inculpatul a comis o nouă infracțiune cu intenție.
Menținerea arestării
preventive nu este de natură să transforme această măsură într-o pedeapsă
anticipată aplicată inculpatului, ci este justificată atât de faptul că
temeiurile arestării preventive sunt fundamentale și actuale cât și de
necesitatea asigurării unei bune administrări în continuare a probelor în
cauză, astfel că nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de
a nu părăsi localitatea, solicitare formulată de apărătorul inculpatului.
Faptul că a fost
pronunțată o hotărâre de condamnare în cauză, chiar nedefinitivă, nu alterează
prezumția de nevinovăție a inculpatului, limitarea libertății persoanei
încadrându-se în dispozițiile legii, fiind totodată și o concordanță cu
prevederile art. 5 parag. (1) lit. a) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale.
Întrucât temeiurile
de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu
s-au schimbat, această măsură este necesar a fi menținută în continuare față de
inculpat pentru buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în
cauză.
Având în vedere
considerentele arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării
preventive față de inculpatul V.S.A. dispusă de Curtea de Apel Craiova, secția
penală și pentru cauze cu minori, este legală și temeinică, Înalta Curte, în
baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondat
recursul declarat de inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul V.S.A. împotriva încheierii din 27
septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori,
pronunțată în Dosarul nr. 10203/ 101/2012.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 125 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 4 octombrie 2013.
Procesat
de GGC - NN