ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1515/2013

Asupra recursului de

față.

În baza lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 35 din 09 noiembrie

2012, Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 334 C. proc.

pen. a dispus schimbarea încadrării juridice privind pe inculpatul D.M.L. din

infracțiunile de tentativă la omor calificat, în stare de recidivă

postexecutorie și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și

liniștii publice, în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 20 C.

pen. raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., art. 321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracțiunile de tentativă la

omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și

liniștii publice prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) -

art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., art. 321 alin. (1) și (2) C. pen., toate cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 20 C.

pen. raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu

aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe

inculpatul D.M.L. la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de tentativă la omor calificat (fapta din data de 07 iunie 2012).

În baza art. 65 alin.

(2) C. pen. a aplicat inculpatului D.M.L. pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 321

alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen., a condamnat pe inculpatul D.M.L. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii

și liniștii publice (fapta din data de 07 iunie 2012).

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C.

pen., a contopit pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 4 ani

închisoare stabilită prin prezenta, urmând ca inculpatul D.M.L. să execute

pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 3 luni

închisoare, în total să execute pedeapsa de 7 ani și 9 luni închisoare, alături

de care se aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o durată de 5 ani.

În temeiul art. 61 C.

pen. a revocat liberarea condiționată privind pedeapsa de 4 ani închisoare

aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 331F din 22 martie 2011 a

Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin nerecurare la

data de 11 aprilie 2011 și a contopit restul rămas de executat de 599 zile

închisoare cu pedeapsa de 7 ani și 9 luni închisoare stabilită în alineatul de

mai sus, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 9

luni închisoare, sporită cu 3 luni închisoare, în final inculpatul D.M.L. să

execute pedeapsa de 8 ani închisoare, alături de care se aplică pedeapsa

complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 71 C.

pen. a interzis inculpatului D.M.L. ca pedeapsă accesorie, pe perioada

executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice

sau în funcții elective publice; respectiv dreptul de a ocupa o funcție

implicând exercițiul autorității de stat).

În temeiul art. 350

alin. (1) C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului

D.M.L.

În temeiul art. 88 C.

pen. a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive,

de la 08 iunie 2012 la zi.

În temeiul art. 7

alin. (1) din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de la inculpatul D.M.L.

prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în

Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

A luat act că partea

vătămată M.N. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 C.

proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 1349 din noul C.

civ. și art. 1357 din noul C. civ., art. 16

1

alin. (3) C. proc.

pen., a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă Spitalul Clinic de

Urgență București și a obligat pe inculpatul D.M.L. la plata către partea

civilă a sumei de 2810,36 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate

pentru partea vătămată M.N.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în noaptea de 07/08 iunie

2012, inculpatul D.M.L., împreună cu coinculpații T.C.M., T.D.E., E.A.I. și

N.G.I. au agresat partea vătămată M.N., inculpatul D.M.L. producându-i acestuia

leziuni prin tăiere în zone anatomice vitale, în public, în plină stradă și de

față cu foarte multă lume, producând astfel scandal public de proporții.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză, respectiv: procesul-verbal de consemnare a declarației

date de partea vătămată M.N., proces-verbal încheiat de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Ilfov la data de 08 iunie 2012, planșa fotografică aferentă

cercetării la fața locului; procesul-verbal încheiat de I.P.J. Ilfov - P.O.

Buftea la 08 iunie 2012, înscris medical emis de Spitalul Clinic de Urgență

București - Departament Gardă U.P.U. - S.M.U.R.D., declarațiile parțiale ale

părții vătămate, declarațiile martorilor M.C., L.G., M.R.A., I.D., R.V.,

procesele-verbale de recunoaștere a inculpaților de către martori după

fotografie, cu planșe foto anexe, certificatul medico-legal nr. A2/J/491 din 13

iunie 2012 emis de Direcția de Sănătate Publică Ilfov, Spitalul Clinic Județean

de Urgență Ilfov, Serviciul de Medicină Legală, raport de constatare

tehnico-științifică din 30 august 2012 emis de Ministerul Administrației și

Internelor - I.G.P.R. - Serviciul Criminalistic - Compartimentul de Detecție a

Comportamentului Simulat; raport de constatare tehnico-științifică din 31

august 2012 emis de Ministerul Administrației și Internelor - I.G.P.R. -

Serviciul Criminalistic - Compartimentul de Detecție a Comportamentului

Simulat, raport de constatare tehnico-științifică din 06 septembrie 2012 emis

de Ministerul Administrației și Internelor - I.G.P.R. - Serviciul Criminalistic

- Compartimentul de Detecție a Comportamentului Simulat.

Curtea de Apel

București, secția I penală, prin Decizia penală nr. 8/A din 15 ianuarie 2013,

în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat apelul

declarat de apelantul inculpat D.M.L. împotriva Sentinței penale nr. 35 din 09

noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Ilfov, însușindu-și argumentația

instanței de fond.

În baza art. 383

alin. (2) C. proc. pen. a dedus din pedeapsa aplicată prin sentința apelată,

perioada reținerii și a arestării preventive, de la 08 iunie 2012 la zi, iar în

baza art. 383 alin. (1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă a

inculpatului.

Împotriva

sus-menționatei decizii a declarat recurs inculpatul D.M.L. pentru cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat

redozarea pedepsei rezultante de 8 ani aplicată, având în vedere atitudinea sa

sinceră și de recunoaștere de care a dat dovadă, prevalându-se de dispozițiile

art. 320

1

C. proc. pen., de vârsta sa tânără, de situația familială

deosebită, respectiv faptul că are un copil minor în întreținere fiind singurul

susținător al familiei și, nu în ultimul rând, în raport de faptul că a fost de

acord cu toate pretențiile solicitate de spital.

Recursul este

nefondat.

Analizând hotărârile

pronunțate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în raport de criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. raportat la dispozițiile art. 52

C. pen. privind pedeapsa și scopul acesteia, aceasta s-a făcut avându-se în

vedere gradul de pericol social deosebit al acestui gen de fapte, împrejurările

în care acestea au fost comise, modalitățile de săvârșire, atitudinea

procesuală a inculpatului, respectiv atitudinea de recunoaștere beneficiind

astfel de reținerea dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.,

circumstanțele personale ale acestuia, și anume faptul că a mai comis

infracțiuni de violență.

În raport de

aspectele anterior analizate se apreciază că pedeapsa rezultantă astfel

aplicată de către instanța de fond și menținută de către cea de control

judiciar a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72

C. pen., corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen.,

singura modalitate de executare a pedepsei și care poate asigura atingerea

scopului educativ-preventiv al acesteia fiind cea în regim de detenție, astfel

că nu se impune redozarea acesteia.

În contextul arătat,

reducerea pedepsei ar compromite scopul pentru care aceasta a fost instituită.

În aceste condiții, nu s-ar mai atinge reeducarea inculpatului, formarea unei

atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile

de conviețuire socială.

Chiar dacă inculpatul

va executa pedeapsa în condiții de penitenciar, această dispoziție nu cauzează

suferințe fizice și nici nu înjosește persoana inculpatului pentru că

modalitatea de executare constituie o măsură de constrângere și un mijloc de

reeducare a inculpatului.

Ca atare, după

verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (3)

C. proc. pen. recursul fiind nefondat, Înalta Curte urmează a-l respinge

conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispus potrivit

dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul D.M.L. împotriva Deciziei penale nr.

8/A din data de 15 ianuarie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată, durata prevenției de la 8 iunie 2012 la 2 mai 2013.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 2 mai 2013.

Procesat

de GGC - NN