ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4349/2010

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Comercial Mureș și precizată, reclamanta SC E. SRL Sebeș a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC E.B. SA, București și SC E.B. SA – Sucursala E. Mureș, Iernut, să se dispună anularea parțială a procesului-verbal din 30 iulie 2009, respectiv a punctului A din acest document și obligarea pârâtelor să încheie contractul de vânzare – cumpărare, având ca obiect mijloace fixe din componența obiectivului energetic C.T.E. Fântânele, în scopul desființării și valorificării acestor mijloace fixe la prețul de 2.143.096 lei, iar în subsidiar, obligarea pârâtelor la reluarea licitației deschisă, cu strigare, prin continuarea fazei a doua de strigare a prețului.

În motivarea cerererii, s-a arătat că pârâta a publicat în ziarele “R.L.” și “A.” un anunț privitor la organizarea unei licitații deschise, cu strigare, a unor mijloace fixe din componența obiectivului energetic C.T.E. Fântânele, în vederea desființării și valorificării la prețul de strigare de 2.143.096 lei. Reclamanta a achiziționat caietul de sarcini, a constituit garanția de participare la licitație în valoare de 1.000.000 lei, a vizitat obiectivul și a depus dosarul cu documentele de participare la licitație, precum și oferta tehnică.

În data de 30 iulie 2009 s-a întocmit procesul-verbal cu privire la rezultatul analizei de către comisia de licitație a documentelor de participație și a ofertelor tehnice prezentate de firmele participante, reținându-se în ceea ce o privește pe SC E. SRL că nu sunt îndeplinite condițiile de calificare impuse prin caietul de sarcini cu privire la cifra de afaceri, conform cerințelor stipulate la pct. III.8.4.2.4 și că din oferta tehnică prezentată, anexa nr. 3, grafic de executare a lucrării, poziția 29, rezultă că începerea demolării clădirii principale nu este în concordanță cu cerințele și condițiile impuse prin caietul de sarcini la pct. II.1.3.2.B1 cu succesiunea obligatorie a lucrărilor, astfel că a fost hotărâtă încheierea procedurii de licitație fără a se comunica, în concret, rezultatul procedurii.

Reclamanta a formulat contestație care a fost respinsă ca neîntemeiată prin adresa din 4 august 2009 și apoi C.N.S.C. București a respins contestația reclamantei prin Decizia nr. 4103/C5/4924 din 20 august 2008, ca inadmisibilă, deoarece contractual nu este de achiziție publică, ci commercial, de vânzare a unor mijloace fixe. Reclamanta a învederat faptul că pârâta a lansat o ofertă fermă, în mod expres, public, în scris, precisă și complexă, având stabilite toate detaliile încheierii contractului, inclusiv prețul de pornire al licitației, astfel că se pune doar problema dacă pârâta putea să-și revoce oferta, apreciind că în termenul stabilit, nicio persoană din cele la care oferta a ajuns prin publicitate, și care și-au depus documentele de calificare, nu au acceptat oferta sa în condițiile descrise în documentația de licitație și că în privința reclamantei, pârâta și-a revocat, nejustificativ, oferta.

Reclamanta a opinat astfel că, revocarea ofertei nu poate să producă efecte decât dacă ajunge la destinatar mai înainte ca acesta să fi expediat acceptarea ori să fi săvârșit un act echivalent, deși contractul nu este încă încheiat. Reclamanta a apreciat că în speța de față, oferta conținea un termen de acceptare, respectiv data de 30 iulie 2009, și că la această dată pârâta a primit acceptarea ofertei din partea reclamantei, astfel că oferta avea caracter irevocabil, iar din conținutul răspunsurilor formulate la contestațiile depuse la pârâtă se înțelege că revocarea ofertei s-a făcut cu rea-credință, nefiind luată în considerare acceptarea ofertei din motive total nefondate. În ceea ce privește obligațiile prevăzute de caietul de sarcini la pct. III.8.4.2.4, reclamanta a arătat că a depus documentele care atestă cifra de afaceri pe cei 5 ani anteriori, care au fost de 32.976.892 euro, îndeplinind, astfel, obligațiile prevăzute de caietul de sarcini.

Referitor la modalitatea de demolare – clădiri principale, reclamanta a arătat că lucrarea nu poate fi efectuată decât în modalitatea prezentată de aceasta, propusă de specialiști în domeniu și în protecția muncii. Astfel, s-a prevăzut ca demolarea să respecte sensul prestabilit, însă să se facă scoaterea utilajelor achiziționate întregi și nu dezmembrate prin tăiere, iar după operațiunea de recuperare a utilajelor, urmează demolarea efectivă a clădirii, ceea ce corespunde cerințelor din caietul de sarcini. În concluzie, reclamanta a arătat că obiectul raportului juridic obligațional comercial constă în conduita concretă – acțiunea sau inacțiunea – la care este îndreptățit subiectul activ și la care este îndatorat subiectul pasiv sau, mai precis, prestația pe care o poate pretinde creditorul și pe care trebuie să o execute debitorul.

Raportat la situația de față, pârâta este îndatorată, în principal, la a încheia contractul de vânzare – cumpărare pentru mijloacele fixe din componența C.E.T. Fântânele, deoarece oferta sa a fost acceptată la prețul stabilit de acesta și în subsidiar de a continua licitația deschisă cu strigare, fază la care nu s-a ajuns, deoarece asa cum s-a stabilit prin procesul-verbal din 30 iulie 2009 procedura de licitație a fost închisă, apreciindu-se că niciunul dintre participanți nu a acceptat oferta sa publică în condițiile prevăzute de documentația de licitație. În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1073 C. civ. art 1075 C. civ., art. 960 - 970 C. civ., art. 1294 - 1295 și următoarele C. civ., art. 35 - 39 C. com.

Prin Sentința nr. 60 din 12 ianuarie 2010, Tribunalul Comercial Mureș, a respins cererea formulată și precizată de reclamanta SC E. SRL, reținând, în esență, următoarele: Nu este admisibil petitul privind obligarea la încheierea contractului de vânzare - cumpărare pentru că nu există un alt contract, o promisiune, fie unilaterală, fie sinalagmatică, de vânzare, în baza căreia promitenta vânzătoare trebuia să își asume obligația contractuală de a-și exprima consimțământul la perfectarea contractului de vânzare - cumpărare privitor la un anumit bun și la un anumit termen.

Anunțul de organizare a licitației și caietul de sarcini nu constituie o ofertă fermă și neechivocă de vânzare și se poate vorbi despre ofertă acceptată care dă naștere la încheierea valabilă a contractului de vânzare – cumpărare numai în etapa ulterioară desemnării persoanelor care au îndeplinit condițiile de calificare impuse prin caietul de sarcini, când una dintre persoanele eligibile care a acordat prețul cel mai mare în cadrul licitației, devine adjudecător al bunului. Or, în speța de față, procedura licitației deschisă, cu strigare, nu a ajuns în acest punct, deoarece, în opinia pârâtelor, niciuna dintre cele două participante nu au îndeplinit totalitatea condițiilor de calificare impuse de caietul de sarcini.

Petitul privind anularea parțială a procesului-verbal din 30 iulie 2009 este nefondat, deoarece instanța, făcând aplicarea regulilor de interpretare a dispozițiilor neclare, a reținut că cifra de afaceri constituie un indicator economic financiar anual și a considerat că nu poate ajunge decât la concluzia că una dintre condițiile de calificare în vederea participării la licitație este existența unei cifre de afaceri anuale de 25 milioane euro în fiecare dintre ultimele cinci exerciții financiare anuale și nu așa cum a interpretat reclamanta, că această condiție presupune o cifră de afaceri cumulată pe ultimii cinci ani. S-a reținut, de asemenea, că oferta nu a fost corespunzătoare din punct de vedere tehnic,ca și variantă a graficului de execuție a lucrărilor de demolare.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 45/ A din 7 iunie 2010 a respins ca nefondat apelul reclamantei SC E. SRL, reținând, în esență, într-o motivare succintă, aceleași argumente ca cele ale instanței de fond, respectiv că problema obligării pârâtei la încheierea contractului de vânzare – cumpărare s-ar fi putut pune în discuție în situația în care s-ar fi parcurs toate etapele licitației, iar reclamanta ar fi fost considerată adjudecatară, că reclamanta nu ar fi adresat pârâtei întrebări și cu privire la propunerea de demolare și graficul de lucrări, deși a achiziționat caietul de sarcini și a depus dosarul cu documentele de participare, precum și oferta tehnică și, în fine, că în ceea ce privește cifra de afaceri, apreciază că „nu este vorba despre cumulul cifrei de afaceri pe ultimii cinci ani, ci suma impusă cu acest titlu privește fiecare exercițiu anual, pe ultimii cinci ani”.

Decizia pronunțată în apel de către Curtea de Apel Târgu Mureș, a fost atacată, cu recurs, de către reclamanta SC E. SRL, care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei comerciale atacate, admiterea apelului său și schimbarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii sale, astfel cum a fost formulată și precizată. Recurenta – reclamantă și-a întemeiat recursul, în drept, pe motivul precizat de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.

și, în susținerea lui, a invocat, în esență, următoarele argumente pentru care hotărârea atacată ar fi nelegală: Instanța a fost învestită legal și era competentă să verifice caracterul nefondat al închiderii procedurii de licitație, întrucât, prin obiectul acțiunii, a fost sesizată tocmai cu verificarea legalității și temeiniciei motivelor pentru care s-a închis procedura din stadiul verificării criteriilor de calificare, deoarece între cele două capete de cerere există interdependență, primul petit al acțiunii vizând anularea parțială a procesului-verbal din 30 iulie 2007, respectiv a punctului A, astfel încât instanța era legal investită cu analizarea caracterului nefondat al închiderii procedurii.

Instanțele, cea de fond, cât și cea de apel, au făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 983 C. civ., întrucât, în ceea ce privește condiția cifrei de afaceri cerută participanților la procedură, caietul de sarcini și precizările ulterioare prevăd că ofertanții trebuie să depună „documentele care atestă cifra de afaceri pe ultimii cinci ani” și că această cifră trebuie să fie de 25 milioane euro. Nu se menționează nicăieri în caietul de sarcini și nu s-a precizat nici ulterior că această condiție nu este cumulativă și că trebuie îndeplinită în fiecare din cei cinci ani, respectiv în fiecare exercițiu financiar din ultimii cinci ani. Deși, după demararea procedurii și cumpărarea documentației, pârâta organizatoare a schimbat condițiile inițiale comunicate părților participante, a menținut aceeași formulare, dar pe o altă durată de timp.

În acest context, confuzia și dubiul asupra cerințelor formulate era evident și de natură a crea o îndoială justificată de modul defectuos de redactare a caietului de sarcini și de clarificare a cerinței formulate. În consecință, erau aplicabile dispozițiile art. 983 C. civ., care stabilesc că, atunci când este îndoială, convenția se interpretează în favoarea celui care se obligă, adică a ofertanților și nu a pârâților. În ceea ce privește oferta tehnică, instanțele au reținut, în mod greșit, preluând argumentele comisiei de licitație, că începerea demolării clădirii principale nu este în concordanță cu cerințele și condițiile impuse prin caietul de sarcini cu privire la succesiunea lucrărilor, întrucât proiectul și graficul de execuție depus de reclamantă respectă regula prestabilită, cu atât mai mult, cu cât autoritatea contractantă nu a explicitat corespunzător în caietul de sarcini soluția tehnică și nici nu a întocmit un proiect în acest sens.

Reclamanta a prevăzut ca demolarea să respecte sensul prestabilit de ofertant, cu dezmembrarea simultană a utilajelor achiziționate din blocurile ce urmau a fi demolate, ceea ce corespunde cerințelor din caietul de sarcini, cu precizarea că oferta tehnică nu era parte a condițiilor de calificare, iar modalitatea de efectuare a lucrărilor de dezafectare a utilajelor nu era un element esențial al contractului ce urma a se încheia cu câștigătorul licitației. Recurenta reclamantă mai susține că greșit au reținut instanțele că nu se poate pune în discuție obligarea pârâtei la încheierea contractului, întrucât s-au parcurs toate etapele de licitație și societatea reclamantă ar fi fost declarată adjudecatară dacă, în speță, licitația nu ar fi fost închisă nefondat.

Aceasta, întrucât nu s-a prevăzut că licitația este condiționată de participarea și/sau calificarea a cel puțin doi ofertanți, întrucât reclamanta a acceptat, expres, prețul de pornire stabilit și, întrucât, potrivit anexei G la caietul de sarcini, pct. 2, „în situația în care se prezintă o singură persoană juridică interesată, care oferă prețul de pornire al licitației, acesta este declarat adjudecatar”. Recursul reclamantei SC E. SRL este întemeiat pentru următoarele motive: De menționat că în intervalul de timp dintre soluționarea apelului si primul termen al recursului, obiectivul în care se află utilajele a fost transferat de la SC E. – Sucursala Mureș la SC E. – Sucursala București, ambele sucursale ale pârâtei SC E.B.

SA, aceasta din urmă sucursală subrogându-se în toate drepturile si obligațiile primei sucursale și fiind reprezentată în fața instanței de recurs, pe cale de consecință fiindu-i opozabilă hotărârea din prezenta cauză. Procedura de licitație cu strigare pentru vânzarea unor utilaje aflate în proprietate privată a SC E.B. SA, care face obiectul prezentului litigiu este o procedură supusă reglementărilor civile și comerciale privind încheierea și executarea convențiilor și, din acest punct de vedere, toate regulile stabilite de pârâtă ca organizatoare ale vânzării prin licitație, prin caietul de sarcini, le sunt opozabile și au caracter obligatoriu, atât pentru acestea, cât și pentru orice participant la licitație.

În acest context este fondat motivul de recurs întemeiat pe pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., constând în încălcarea de către instanța de apel, ca și de cea de fond a art. 983 C. Civ., potrivit căruia dacă înțelesul unor clauze contractuale este îndoielnic, se interpretează în favoarea celui care se obligă, care se coroborează și cu cele, în același sens, ale art. 1312, C. civ. Astfel, instanțele, apreciind că sunt în prezența unei clauze neclare din caietul de sarcini, cu privire la condiția cifrei de afaceri cerută participanților, au procedat la interpretarea acesteia, dar au facut-o contrar prevederilor textelor mai sus menționate, respectiv, în defavoarea celor care se obligă sau în contra cumpărătorilor, mai precis, în defavoarea participanților la licitație, potențiali cumpărători ai utilajelor.

Din formularea „documente care atestă că cifra de afaceri a ofertantului în ultimii trei ani a fost de 25.000.000 euro”, utilizată în caietul de sarcini, rezultă clar că s-a avut în vedere cifra de afaceri cumulată pe ultimii trei ani. Dacă ar fi dorit să dea un alt înțeles acestei condiții, pârâta putea preciza că se cere cifra de afaceri pe fiecare din ultimii trei ani, dar aceasta nu numai că nu face această precizare, dar nici nu folosește expresia „ exercițiu financiar anual” de care s-au folosit instanțele pentru a-și justifica soluția. Dar, pârâta organizatoare nu aduce precizări, în sensul invocat de Comisa de licitații - ulterior licitației - și reținut, greșit, de instanțe, nici măcar la solicitarea reclamantei ci, își menține aceeași formulare, în schimb, în timpul procedurii, schimbă condițiile impuse inițial prin caietul de sarcini și crește perioada de timp pentru care participanții ar trebui să aibă 25.000.000 euro ca cifră de afaceri,la cinci ani.

Inclusiv această modificare, intervenită pe parcursul procedurii, relevă că în caietul de sarcini era avută în vedere cifra de afaceri cumulată pe 3 ani. În concluzie, contrar celor susținute de Comisia de licitație și reținute greșit de către instanțe, reclamanta recurentă a îndeplinit condiția de participare la licitație a cifrei de afaceri, astfel cum a fost impusă prin documentele de organizare a lictației.

Este întemeiată și critica recurentei sub aspectul nelegalității deciziei atacate cu privire la respectarea condițiilor tehnice impuse prin documentele licitației, întrucât licitația cu strigare ce face obiectul prezentului litigiu, a avut ca obiect „vânzarea unor mijloace fixe”, aparținând pârâtei intimate și nu demolarea unor construcții, motiv pentru care s-a atașat documentației și un „proiect de contract de vânzare – cumpărare”, iar într-o intepretare și aplicare corectă a prevederilor art. 1295 C. civ., ordinea de demolare a unui imobil în care se află bunurile ce fac obiectul vânzării – cumpărării, nu este de esența unui contract de vânzare – cumpărare. Mai mult, aspectele concrete ce țineau de modalitatea de demolare a imobilului, ca obligație colaterală a vânzării – cumpărării, urmau să facă obiectul unui proiect supus autorizațiilor adminstrative și care să corespundă tehnic unor cerințe, inclusiv privind protecția și securitatea muncii.

De asemenea, trebuie avută în vedere și împrejurarea că oferta tehnică nu era prevăzută între documentele de participare și de calificare la licitație, prevăzute de art. 3.8.4.2 din Caietul de sarcini și, deci, potrivit prevederilor acestui Caiet, nu era parte a condițiilor de calificare, aspect, de altfel, firesc în condițiile în care, obiectul licitației, era, așa cum s-a arătat, vânzarea – cumpărarea unor utilaje și nu demolarea unui imobil. Din cele arătate, rezultă că hotărârea instanței de apel, ca și cea a instanței de fond, este nelegală și că reclamanta recurentă a îndeplinit condițiile de calificare la licitația organizată de pârâte, astfel că se impune anularea procesului-verbal din 30 iulie 2009 încheiat de Comisia de licitație, sub acest aspect (pct. A), respectiv cu privire la calificarea reclamantei la licitație.

Astfel, ca urmare a anulării punctului A din procesul-verbal din 30 iulie 2009, pârâtei îi revine obligația de a continua procedura licitației, respectiv de a constata conform Anexei 6 la Caietul de sarcini, că reclamanta îndeplinește condițiile de calificare și este singura persoană care a oferit prețul de pornire a licitației. Soluția se impune ca urmare a faptului că cealaltă participantă la licitație, SC G.M. SRL Sibiu - care nu a acceptat prețul ferm de pornire, ci l-a condiționat de cantitatea de deșeuri rezultate și de prețurile pieței, motiv pentru care a fost încheiată procedura și cu privire la această societate – nu a contestat procesul-verbal, respectiv pct. B care o viza direct.

Este nefondată critica recurentei reclamante și capătul ei de cerere cu privire la obligarea direct de către instanță, în această fază, a pârâtelor, la încheierea a contractului de vânzare – cumpărare a utilajelor, conform proiectului aflat la documentația de licitație. Aceasta, deoarece instanța, chiar constatând – așa cum a făcut-o mai sus – îndeplinirea de către reclamantă a condițiilor de participare la licitație și calificarea sa în cadrul acestei licitații și chiar în condițiile în care reclamanta este singura participantă calificată și care a oferit prețul de pornire a licitației, nu poate dispune direct încheierea contractului de vânzare – cumpărare, înainte de finalizarea procedurii de licitație.

O asemenea măsură ar putea fi luată de instanță, doar în eventualitatea în care pârâtele, o dată finalizată procedura, ar refuza încheierea contractului sau ar refuza continuarea procedurii. Față de cele mai sus arătate, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (3), C. proc civ., să admită recursul reclamantei, să modifice decizia instanței de apel în sensul admiterii apelului reclamantei și schimbării sentinței instanței de fond cu consecința admiterii acțiunii reclamantei astfel cum a fost precizată, anularea pct. A din procesul-verbal din 30 iulie 2009 și obligarea pârâtei SC E.B. SA prin Sucursala E. București, în calitate de succesoare a Sucursalei E. Mureș, la continuarea procedurii de licitație deschisă cu strigare, în condițiile anterior menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC E. SRL Sebeș împotriva Deciziei nr. 45/ A din 7 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș, secția comercială, pe care o modifică în sensul că admite apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței comerciale nr. 60 din 12 ianuarie 2010 a Tribunalului Comercial Mureș, pe care oschimbă în întregime, după cum urmază: Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta SC E. SRL Sebeș împotriva pârâtei SC E.B. SA prin Sucursala E. București – în calitate de succesoare a Sucursalei E. Mureș și în consecință: Dispune anularea pct. A din procesul-verbal din 30 iulie 2009 încheiat de Comisia de licitație a pârâtei și reluarea licitației deschise cu strigare organizată de pârâtă.

Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2010.