ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, la data de 17 septembrie 2013, petiționarul R.C. a solicitat

strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 8798/111/2010

al Curții de Apel Oradea, susținând că petiționarul este un om de afaceri în

județul Bihor, desfășurând o activitate comercială amplă, mai ales în domeniul

investițiilor imobiliare și cel al schimbului valutar și asociat la mai multe

societăți comerciale, având pe rolul instanțelor de judecată din județul Bihor

peste 200 de dosare.

Totodată, s-a mai arătat că nu există

judecători din cadrul secției civile a instanțelor de judecată care să nu fi

participat la cercetarea judecătorească sau la pronunțarea unei hotărâri în

cauzele care privesc persoana sau societățile sale, ajungându-se ca judecătorii

secției civile să discute în comun, modul de soluționare a cauzelor în care

este parte, pentru a se acorda o soluție unitară, fapt declarat public de unui

magistrați în ședințele de judecată.

Astfel, s-a arătat că pe fondul

acestor dispute civile i s-a întocmit și un dosar penal, respectiv cel pentru

care se solicită strămutarea și care, din punctul său de vedere, reprezintă o

modalitate de dispută concurențială provenită din partea altor societăți

comerciale cu care este în dispută directă.

S-a susținut că în prima instanță a

fost considerat vinovat și condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare,

apreciind că aceasta a fost aplicată pe fondul presiunii uriașe venite din

partea unor reprezentanți ai parchetului și poliției, care au făcut afirmații

privind vinovăția sa și necesitatea scoaterii sale din rândul oamenilor de

afaceri din România, concurent direct al multor afaceriști interesați de

dispariția sa. Printre cei care au pus presiune pe actul de justiție, se află

și oameni de afaceri cu legătură directă în conducerea instanței de judecată,

respectiv personaje care au obținut finanțări uriașe din partea Ministerului

Justiției, pentru renovarea Palatului de Justiție din Oradea.

Totodată, petiționarul a mai precizat

că are serioase îndoieli privind imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de

Apel Oradea în judecarea cauzei penale, motivat de faptul ca este sigur ca toți

judecătorii și-au format o opinie direct, sau prin intermediul celorlalți

magistrați despre afacerile în care a fost implicat și despre persoana sa,

deoarece activitatea societăților sale, precum și a sa personală, a fost foarte

intens mediatizata de către mass media din Oradea și județul Bihor, apărând

sute de articole și știri despre el, despre viața sa personală, despre

afacerile sale.

Astfel, s-a precizat că este evident

că și magistrații din instanțele bihorene sunt sub influența împrejurărilor

cauzei, a vrăjmășiilor locale, astfel ca actul de justiție echitabil este în

pericol de incoerența și denaturat procesual.

Verificând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Curții de Apel Oradea a fost

înregistrat Dosarul nr. 8798/111/2010, prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Bihor din 1 octombrie 2010, emis în Dosarul nr. 1055/P/2009,

prin care a fost trimis în judecată inculpatul R.C. pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În

informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și

comunicate de către Ministerul Justiției, Direcția Eliberare Acte Normative, Studii

și Documentare, Serviciul Judiciar, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul

a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor

efectuate, s-a constatat că motivele invocate sunt simple speculații și nu au acoperire

în planul realității, mai puțin cele referitoare la împrejurarea că are mai multe

cauze pe rolul instanțelor din raza de competență a Curții de Apel Oradea, aspect

ce s-a putut verifica prin accesarea aplicației Ecris.

De asemenea, Curtea de Apel Oradea a menționat

că nu are cunoștință dacă este reală susținerea că ar fi apărut articole denigratoare

la adresa petiționarului și a precizat că, și în cazul în care afirmația ar fi adevărată,

nu există motive care să justifice afirmațiile petiționarului potrivit cărora la

această instanță nu ar fi asigurate condițiile necesare pentru normala desfășurare

a procesului și corecta soluționare a cauzei penale ce-l privește pe acesta.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen.,

astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii

nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție

strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de

apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după

caz, de Ia o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad

din circumscripția sa, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi

știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților,

când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părți are

o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori,

asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În

cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt

întrunite.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea

instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului

că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța

investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție

imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința

imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele

lor fiind stabilite de jurisprudenta instanței europene, în raport de împrejurările

concrete ale cauzelor.

În

speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționar

nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost

modificate prin Legea nr. 2/2013 și, în consecință, neexistând motive temeinice

care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată

de petiționarul R.C. pentru strămutarea

judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 8798/111/2010 al Curții de Apel Oradea.

Obligă petiționarul la plata sumei de 100

RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18

noiembrie 2013.