ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3019/2013

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 195/F din 30

septembrie 2013, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori,

a admis cererea autorităților judiciare spaniole și a dispus punerea în

executare a mandatului european de arestare emis de Tribunalul legal din

Madrid, secția 26, la data de 7 septembrie 2013 în Dosarul nr. 75/2008, pe baza

hotărârii executorii pronunțată de Tribunalul regal din Madrid, Spania din 8

octombrie 2009 pe numele persoanei solicitate M.D.

În baza art. 123 din decizia-cadru

nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene și art. 103

alin. (6) și art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară

internațională în materie penală, republicată, a dispus arestarea provizorie a persoanei

solicitate M.D., pe o durată de 24 de zile, cu începere de la data de 30 septembrie

2013 și până la data de 23 octombrie 2013, și predarea acesteia către autoritățile

judiciare spaniole.

În baza art. 151 C. proc.

pen. a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

A luat act că persoana

solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare spaniole.

A luat act că persoana

solicitată nu a renunțat la regula specialității.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut următoarele:

Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Galați prin adresa din data de 25 septembrie 2013 a solicitat punerea

în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate

M.D. de Tribunalul regal din Madrid, secția 26, în Dosarul nr. 75/2008 și arestarea

provizorie a acesteia în vederea predării către autoritățile judiciare spaniole.

Prima instanță, examinând

actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

La data de 7 septembrie

2013 Tribunalul regal din Madrid, secția 26, a emis pe numele persoanei solicitate

M.D. un mandat european de arestare în Dosarul nr. 75/2008.

Mandatul european de arestare

a fost emis în baza sentinței nr. 174 din 8 octombrie 2009 a Tribunalului regal

din Madrid, executorie, prin care persoanei solicitate i s-a aplicat o pedeapsă

de 2 ani închisoare, ca modalitate de executare stabilindu-se privarea de libertate,

pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală, prevăzută de art. 178 C.

pen. spaniol.

În fapt autoritățile judiciare

spaniole au reținut în sarcina persoanei solicitate M.D. că, în noaptea de 9 ianuarie

2008, în jurul orelor 02:30, în urma consumului de băuturi alcoolice, care nu i-a

limitat capacitatea volitivă și cognitivă, a pătruns în camera numitei J.B.R. pe

care a forțat-o și a dus-o în camera sa, unde a lovit-o cu capul în obraz pentru

a-i opri împotrivirea și a pipăit-o cu intenția de a întreține raport sexual, fapta

fiind comisă în Madrid.

Verificând mandatul european

de arestare emis de autoritățile spaniole pe numele persoanei solicitate M.D., Curtea

a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă ale acestuia și că

nu există nici un motiv de refuz al executării.

Totodată, prima instanță

s-a pronunțat asupra arestării provizorii în vederea predării persoanei solicitate

M.D.

Constatând că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. s-a dispus arestarea provizorie

în vederea predării pe o durată de 24 de zile, deoarece persoana solicitată a fost

reținută pe o perioadă de 24 ore și arestată provizoriu pe o durată de 5 zile prin

încheierea de ședință din 25 septembrie 2013 pronunțată în cauză.

Împotriva hotărârii mai

sus menționate a declarat recurs persoana solicitată M.D.

Recursul este nefondat

urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:

Înalta Curte examinând

actele și lucrările dosarului constată că mandatul european de arestare privind

persoana solicitată a fost emis în baza sentinței nr. 164 din 8 octombrie 2009 a

Tribunalului regal din Madrid, prin care persoanei solicitate i s-a aplicat o pedeapsă

de 2 ani închisoare, ca modalitate de executare stabilindu-se privarea sa de libertate

pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală, prevăzută de art. 178 C.

pen. spaniol.

Înalta Curte constată

că mandatul european de arestare îndeplinește condițiile prevăzute de art. 84 din

Legea nr. 302/2004 republicată în sensul că acesta a fost emis de o autoritate judiciară

competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv, Tribunalul regal din

Madrid, secția 26, în Dosarul de referință nr. 75/2008, precum și condițiile de

conținut și formă prevăzute de art. 86 din aceeași lege.

De asemenea se constată

că infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate sunt prevăzute în

art. 2 din decizia-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene și în

art. 96 alin. (1) pct. 28 din Legea nr. 302/2004 republicată, respectiv fapte care

dau loc la predare, indiferent de denumirea pe care o are în legislația statului

emitent.

Din actele dosarului rezultă

că nu există nici un motiv de refuz al executării mandatului european de arestare

prevăzut de art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată și prin urmare, cererea formulată

de autoritățile judiciare spaniole, de punere în executare a mandatului european

de arestare, este pe deplin justificată.

Se constată că prezentă

fiind în fața instanței de fond persoana solicitată M.D. a precizat că nu este de

acord cu predarea sa autorităților judiciare spaniole.

Se mai constată de asemenea

că persoana solicitată fiind audiată la instanța de fond, potrivit dispozițiilor

art. 103 alin. (7) C. proc. pen. din Legea nr. 302/2004, cu privire la motivele

de refuz, aceasta nu a avut obiecțiuni cu privire la identitatea sa.

Motivul de refuz invocat

de persoana solicitată nu se regăsește în niciunul din motivele de refuz prevăzute

de alin. (1) și (2) ale art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată.

Motivul opțional de refuz

prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată și pe cale

de consecință, aplicarea procedurii de recunoaștere pe cale incidentală a hotărârii

penale străine de condamnare, conform art. 98 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată

se dispune când în cauză persoana solicitată este cetățean român și declară că refuză

să execute pedeapsa în statul membru emitent; or, cererea persoanei solicitate de

a executa pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare spaniole, pentru o infracțiune

comisă pe teritoriul Spaniei, în România nu poate fi admisă, persoana solicitată

având cetățenie poloneză.

Persoana solicitată a

precizat că nu renunță la regula specialității prevăzută în art. 115 din Legea

nr. 302/2004 republicată, situație în care predarea persoanei solicitate către autoritățile

spaniole va fi condiționată de faptul că aceasta nu va putea fi urmărită, judecată

sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării.

Având în vedere că sunt

îndeplinite condițiile de fond și de formă ale mandatului european de arestare emis

pe numele persoanei solicitate M.D. și că nu există nici un motiv de refuz al executării

Înalta Curte constată că în mod corect instanța de fond a admis cererea autorităților

judiciare spaniole, respectiv Tribunalului regal din Madrid, secția 26, și a dispus

punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei

solicitate.

De asemenea, având în

vedere dispozițiile art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, prima

instanță în mod corect a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 148 lit. f) C. proc. pen. în sensul că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile

reținute în sarcina persoanei solicitate sunt mai mari de 4 ani, iar lăsarea acesteia

în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică având în vedere

gravitatea faptei ce i-a fost reținută în sarcină și în consecință în mod corect

a dispus arestarea provizorie în vederea predării pe o perioadă de 24 de zile, avându-se

în vedere că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 ore, conform

ordonanței de reținere nr. 29 din 25 septembrie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Galați, Dosar nr. 6280/II/5/2013 și arestată provizoriu pe o durată

de 5 zile prin încheierea de ședință din 25 septembrie 2013 pronunțată în cauză.

Pentru aceste considerente,

Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de persoana solicitată.

Totodată va obliga recurenta

persoană solicitată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana solicitată M.D. împotriva sentinței penale nr. 195/F

din 30 septembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Obligă recurenta persoană

solicitată la plata sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 4 octombrie

2013.