ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1450/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1450/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 186 din data de 8 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. 4409/86/2012, a fost condamnat inculpatul B.N.C. la pedeapsa principală de 10 ani închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani. În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul dispozițiilor art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la 20 ianuarie 2012 la zi. În temeiul dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B.N.C. S-au respins acțiunile civile formulate de partea vătămată I.P. și partea civilă Spitalul Județean Suceava, ca nefondate.
Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 801/P/2011 din data de 3 aprilie 2012 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.N.C., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., constând în aceea că, în seara zilei de 3 decembrie 2011, în jurul orelor 23:30, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unui conflict domestic avut cu concubina sa, respectiv Z.T., înarmat cu un obiect tăietor-înțepător, apt de a produce moartea, cu intenție a exercitat acte de violență asupra agentului de poliție I.P.
(polițist aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu), lovindu-l cu acel cuțit în zone vitale ale corpului, cu intenția de a suprima viața acestuia. În fapt, s-a reținut că inculpatul B.N.C., în vârstă de 36 de ani, domiciliază fără forme legale pe raza comunei M.S. județul Suceava, la locuința concubinei sale Z.T. și este recidivist, fiind condamnat la multiple pedepse cu închisoarea. Acesta este cunoscut în comunitate ca o persoană violentă, mare amatoare de băuturi alcoolice, provoacă scandal și obișnuiește să poarte asupra sa un cuțit. Relația de concubinaj pe care o avea cu numita Z.T. a fost și este presărată de numeroase certuri și scandaluri, de multe ori inculpatul dedându-se la un comportament violent, agresându-și fizic concubina.
Un astfel de scandal s-a petrecut în seara zilei de 3 decembrie 2011, când pe fondul consumului în exces de băuturi alcoolice, inculpatul a provocat scandal în locuința concubinei sale, a amenințat membrii familiei cu acte de violență, spunând totodată că va incendia imobilul. Deranjat fiind de comportamentul inculpatului, numitul P.G.F. (vecin al locuinței sus-amintite) a apelat-o telefonic pe numita S.I.M., agent de poliție în cadrul I.P.J. Suceava, secția de poliție nr. 11 Pojorîta, solicitând sosirea la fața locului în vederea calmării și a aplanării scandalului produs de către B.C. În urma apelului primit, agentul de poliție S.I.M., însoțită de agentul principal I.P., s-au deplasat cu autospeciala de poliție pe raza comunei M.S.
la locuința indicată de P.G.F., pentru a vedea natura scandalului și aplanarea acestuia. În timp ce se aflau pe D.J. 175A, în direcția comuna Breaza-Izvoarele Sucevei, în vecinătatea locuințelor numiților P.I. și P.V., cei doi polițiști au fost întâmpinați de numita Z.T. care se deplasa în direcția lor, în stare de ebrietate, având în brațe un bebeluș. Aceasta striga că a fost izgonită din casă de către concubinul ei B.N.C. În spatele sus-numitei se deplasa în grabă B.N.C., având în mâna dreaptă un cuțit tip briceag. Z.T. și-a schimbat direcția de mers, s-a îndreptat în direcția concubinului ei moment în care acesta din urmă i-a smuls pur și simplu copilul din brațe, continuându-și deplasarea în direcția polițiștilor, gesticulând și adresând injurii și amenințări.
Aflat la o distanță de aproximativ 15-20 m de ei, inculpatul a lovit cuțitul de asfalt, spunând „în seara asta o să moară cineva de mâna mea, chiar dacă voi face 15 ani de pușcărie”. Agentul principal I.P. l-a somat pe inculpat să se liniștească, să se retragă și să lase copilul din brațe, somație care nu a avut niciun efect, inculpatul apropiindu-se amenințător de acesta cu cuțitul în mâna dreaptă. Aflat la o distanță de 4-5 m de polițist, B.N.C. a lăsat copilul din brațele sale și în ciuda somației că va folosi pistolul din dotare, s-a repezit în direcția agentului de poliție, lovindu-l cu cuțitul în zona cefei. S-a reținut că lovitura a vizat fața polițistului, însă acesta a avut prezență de spirit și a reușit să pareze lovitura cu ajutorul bastonului din dotare.
Grav rănit, I.P. a făcut câțiva metri înapoi, somându-l din nou pe agresor, spunându-i că va face uz de armă. Nici de această dată somația nu a avut efectul scontat, inculpatul s-a repezit din nou la polițist moment în care acesta a deschis foc în plan orizontal, în direcția agresorului, mai precis în abdomenul acestuia. B.N.C. l-a lovit din nou pe polițist cu cuțitul la nivelul mandibulei drepte, spunându-i „Dau drumul la sânge ca la porc”. O ultimă lovitură de cuțit a fost aplicată în zona coapsei drepte moment în care, asupra agresorului au sărit numiții P.G.F., P.S.A., P.I., cât și agentul de poliție S.I.M. care l-au imobilizat și dezarmat de obiectul vulnerant. La fața locului a sosit un echipaj de ambulanță, inculpatul fiind transportat în stare gravă la Spitalul municipal Câmpulung Moldovenesc, iar mai apoi transferat la Spitalul Suceava.
Conform concluziilor certificatului medico-legal din data de 5 noiembrie 2011, I.P. a prezentat multiple plăgi tăiate și excoriații la nivelul regiunii pareto-occipitale stângi, mandibulare dreapta, latero-cervicale dreapta, precum și o plagă la nivelul coapsei drepte. Leziunile au fost produse prin lovire cu un obiect tăietor-înțepător și au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-9 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, examinat fiind din punct de vedere medico-legal, inculpatul B.N.C. a prezentat o plagă împușcată hipocondru stâng transfixiantă cu interesarea stomacului și care a necesitat pentru vindecare un nr. de 54-55 zile de îngrijiri medicale. În cursul urmăririi penale, partea vătămată I.P.
a precizat că nu înțelege să se constituie parte civilă, arătând că își rezervă acest drept în fața instanței de judecată. Având în vedere gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publică și mai ales periculozitatea inculpatului, în cauză s-a propus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile, instanța de judecată a admis cererea formulată de Parchet și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior în mod consecutiv. Expertizat din punct de vedere medico-legal psihiatric la I.N.M.L. „Mina Minovici”, inculpatul a fost diagnosticat cu „tulburare de personalitate de tip antisocială” și s-a constatat că a avut discernământul păstrat în raport cu fapta comisă.
Pe parcursul cercetărilor, asistat de apărătorul desemnat din oficiu C.A., a adoptat o poziție procesuală incorectă, de nerecunoaștere a faptei pentru care a fost cercetat. Acesta a arătat că nu reține ce anume s-a întâmplat la data de 3 decembrie 2011, s-a trezit în stare gravă abia în cursul zilei de 7 decembrie 2011, pe un pat de spital din Suceava. A mai arătat inculpatul că de la concubina sa are cunoștință de faptul că ar fi agresat un polițist, iar acesta a deschis foc de armă asupra sa. B.N.C. a precizat că nu a provocat niciun fel de leziune victimei, nu a purtat cuțit asupra sa și nu se face vinovat în vreun fel de comiterea infracțiunii pentru care este cercetat. În cursul cercetării judecătorești, în respectarea principiilor nemijlocirii și contradictorialității specifice fazei de judecată, instanța a procedat la readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală.
Deliberând asupra cauzei penale de față în contextul mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și readministrate în cursul judecății, precum și a probelor noi din această fază procesuală, Tribunalul a reținut următoarele: Conform art. 174 C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen., constituie infracțiunea de „omor deosebit de grav” omorul săvârșit, cu intenție, asupra unui magistrat, polițist, jandarm sau asupra unui militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. Raportând dispozițiile legale mai sus amintite, care dau conținut infracțiunii de omor deosebit de grav, la întregul ansamblu probator administrat în cauză, instanța a reținut că este cu certitudine stabilit faptul că la data de 4 decembrie 2011, în jurul orelor 23:30-00:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unui conflict domestic cu concubina sa, Z.T., din comuna M.S.
județul Suceava, cu intenție, inculpatul a proferat amenințări cu moartea și a exercitat totodată acte de violență asupra agentului de poliție I.P. (polițist aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, chemat pentru a aplana conflictul), lovindu-l de mai multe ori cu un cuțit la nivelul capului și al corpului, cu intenția de a-i suprima viața, cauzându-i leziuni grave, respectiv multiple plăgi tăiate și excoriații la nivelul regiunii pareto-occipitale stângi, mandibulare dreapta, latero-cervicale dreapta, precum și o plagă la nivelul coapsei drepte, care au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-9 zile de îngrijiri medicale.
Susținerile inculpatului B.N.C., în sensul că nu a provocat niciun fel de leziune victimei I.P., nu a purtat cuțit asupra sa și că nu se face vinovat în vreun fel de comiterea infracțiunii pentru care a fost cercetat și trimis în judecată au fost infirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză, care au fost de față la incident, ale căror declarații au fost detaliate anterior, care au reliefat periculozitatea deosebită a inculpatului, amenințările directe adresate unui organ al legii și nu în ultimul rând, aplicarea unor lovituri cu un corp tăietor-înțepător în zone vitale ale corpului asupra polițistului aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu și chemat să-l liniștească și să restabilească ordinea.
În drept, a constatat tribunalul, fapta inculpatului B.N.C. întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 raportat la art 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art 37 lit. b) C. pen. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă (ce denotă un potențial de agresivitate deosebit de ridicat al inculpatului), urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și persoana acestuia, care a fost condamnat anterior de mai multe ori, aspect ce denotă o perseverență infracțională constantă a acestuia și ignorarea avertismentelor date de legea penală prin condamnările anterioare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2013 a admis apelul declarat de inculpatul B.N.C., recidivist, împotriva sentinței penale nr. 186 din data de 8 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. 4409/86/2012. A desființat în parte sentința penală mai sus-menționată și în rejudecare: A condamnat pe inculpatul B.N.C. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen.
la pedeapsa principală de 7 ani închisoare (în loc de 10 ani închisoare) și la pedeapsa complementară de 3 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. (în loc de 5 ani). A menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii. În temeiul art. 381 alin. (1) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus în continuare din pedeapsa de executat durata arestării preventive de la data 8 noiembrie 2012 la zi. În temeiul art. 383 alin. (1 1 ) raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului B.N.C. Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 200 RON reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut în esență următoarele: Prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză. S-a reținut că inculpatul a comis fapta în împrejurările constatate și pe larg expuse în considerentele sentinței penale atacate. S-a arătat că temeinic prima instanță a reținut că fapta, în materialitatea ei, există, și a fost comisă cu vinovăție de către inculpat. Curtea a apreciat că o sancțiune de 7 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate asigură respectarea principiului proporționalității pedepsei în raport cu gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului dar și atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
De asemenea s-a mai arătat că prin executarea pedepsei în condiții de detenție se va realiza reeducarea inculpatului în scopul ca acesta să nu mai săvârșească alte infracțiuni și pentru îndreptarea atitudinii sale față de ordinea de drept, de natură a produce o schimbare a comportamentului său, începând cu atitudinea față de valorile sociale și morale pe care le-a negat prin săvârșirea infracțiunii și continuând cu dirijarea în sens pozitiv a actelor de conduită ulterioare. Pentru aceleași motive a considerat Curtea că se justifică reducerea duratei pentru care i-au fost aplicate inculpatului pedepse complementare, de la 5 ani la 3 ani. Împotriva acestei decizii inculpatul B.N.C. a declarat în termen legal recursul de față, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.
pen. solicitând reducerea pedepsei. Înalta Curte de Casație și Justiție analizând recursul declarat de inculpatul B.N.C. în raport cu motivul de casare invocat cât și în raport cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat. Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul imediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate față de ceilalți membri ai societății. Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.
În cauză însă inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, fapta sa aducând atingere relațiilor sociale care se constituie și se desfășoară în legătură cu apărarea dreptului la viață al fiecărei persoane, constând în aceea că în seara zilei de 3 decembrie 2011, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unui conflict domestic avut cu concubina sa, respectiv Z.T., înarmat cu un obiect tăietor-înțepător apt de a produce moartea, a exercitat acte de violență asupra agentului de poliție I.P. (polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu) lovindu-l cu cuțitul în zone vitale ale corpului cu intenția de a-i suprima viața, fapta săvârșită de inculpat întrunind elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. f) C. pen.
În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei, de împrejurările în care infracțiunea a fost comisă, de persoana inculpatului care a dat dovadă de perseverență infracțională, rezultă că instanța de apel a făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei și a apreciat corect, în deplin acord cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. că o pedeapsă principală de 7 ani închisoare reprezintă un cuantum necesar și suficient realizării dublei finalități a pedepsei (art. 52 C. pen.), reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Avându-se în vedere faptul că verificându-se decizia atacată în raport de prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc.
pen., nu se identifică existența altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.; Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.N.C. împotriva deciziei penale nr. 5 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 20 ianuarie 2012 la 26 aprilie 2013. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 26 aprilie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.