ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3902/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. 7151/1/2012, la data de 1 aprilie 2013, contestatoarea D.M.R. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 6854 din 08 noiembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă. În motivarea contestației în anulare, contestatoarea a susținut că decizia pe care o contestă este „ilegală și inadmisibilă din toate punctele de vedere” și că va formula plângere la C.E.D.O. La data de 27 martie 2013, contestatoarea a depus la dosar o completare a motivelor contestației în anulare, în care a susținut că imobilul nu a fost trecut niciodată în proprietatea statului, astfel că intimații nu aveau cum să solicite Primăriei să emită un ordin pentru acest imobil.

În dovedirea celor susținute solicită încuviințarea probei cu martori și punerea sa în posesie cu privire la acest imobil. În drept, invocă dispozițiile art. 317 pct. 1, 2 și 3 din Noul C. civ. Înalta Curte, la termenul din 23 septembrie 2013, a pus în discuția părților excepția inadmisibilității contestației în anulare, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 din C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru considerentele care succed: Căile de atac și condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc. civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs). Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două: când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Contestația în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare. Prin urmare, pe calea contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus judecății. Această cale de atac nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.

Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de casare invocate de parte. În consecință, față de cele dezvoltate de contestatoare cu titlu de motive ale căii extraordinare de atac, se constată că acestea nu pot fi încadrate în dispozițiile legale anterior enumerate, astfel că Înalta Curte va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea D.M.R. deciziei civile nr. 6854 din 08 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 septembrie 2013.