ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 47/2013

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 104 din 2 mai 2012, Tribunalul Brașov, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen. și art. 18 1 C. pen. a dispus achitarea inculpatului S.J. pentru săvârșirea infracțiunea prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, aplicându-i acestuia o amendă administrativă de 1000 lei. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Inculpatul S.I. era agent șef adjunct în cadrul Poliției mun. Brașov Secția Regională Poliție Transporturi. La data de 12 mai 2010 acesta a fost desemnat organ de cercetare al poliției judiciare. În seara zilei de 20 aprilie 2011, după terminarea la orele 20,00 a programului de lucru inculpatul a mers în vizită la fratele său geamăn la locuința acestuia.

Potrivit declarațiilor inculpatului, acesta s-a deplasat în acest loc cu mașina proprietate personală cu intenția de a-i lăsa fratelui său mașina conform unei înțelegeri avute cu acesta, urmând ca la plecare inculpatul să se deplaseze pe jos acasă la locuința sa situată în apropiere, pe strada Traian. În această împrejurare, la locuința fratelui inculpatului se afla și martorul C.L.G. și, dat fiind că urma ziua de naștere a inculpatului și a fratelui său, fratele ca și gazdă i-a servit cu bere. În acest timp inculpatul a fost alertat de alarma ce s-a declanșat la un moped al său parcat în fața imobilului unde locuia fratele său, ocazie cu care a constatat că un grup de persoane pe care inculpatul declară că le cunoștea ca fiind recalcitrante se aflau lângă acest moped și agresau acest bun al său – aspect confirmat de martorul menționat dar și martorul T.P.

care se afla în grupul persoanelor aflate lângă respectivul moped și care a precizat instanței că lângă acest moped se aflau mai mulți bărbați care păreau băuți, păreau și agresivi și pe care i-a auzit discutând că ar intenționa să facă o pană, să arunce cu pietre în acel bun. Întrucât mai avusese în trecut incidente legate de acest moped, inculpatul, în jurul orelor 22,30 a sesizat telefonic dispeceratul secției 5 Poliție Brașov solicitând intervenția unui echipaj la fața locului. Inculpatul a fost nevoit să revină de mai multe ori cu apeluri telefonice deoarece la fața locului nu sosea ajutorul forțelor de ordine solicitat, aspect confirmat chiar de martorul M.C.L. care a menționat instanței că dispecerul i-a spus că au fost mai multe apeluri telefonice.

Cu toate că secția de poliție era situată în imediata apropiere a imobilului, văzând că apelurile telefonice nu au un rezultat prompt, inculpatul a coborât însoțit de martorul C. în fața imobilului pentru a aștepta sosirea poliției, fiindu-i teamă că bunul său se află în pericol. Pentru a nu intra în conflict direct cu persoanele care atentau la bunul său și văzând că echipajul de poliție trecea pe lângă imobil îndreptându-se în altă direcție, inculpatul nu a mai avut răbdare ca echipajul de poliție să se reîntoarcă la fața locului, a decis să urce la volanul autoturismului său pentru a ajunge din urmă echipajul de poliție cu intenția de a-l îndruma la locul incidentului. Atât martorul M.C. – agentul șef care s-a deplasat la fața locului, cât și martorul B.N.R.

- jandarmul care l-a însoțit au precizat că, din grabă au greșit direcția, intrând pe o altă stradă – B.D. pe care au mers circa 150 m (aspect reținut încă din momentul întocmirii procesului verbal de constatare a infracțiunii – fila 3 d.u.p.) și dându-și seama de acest lucru, martorul M.C. a arătat că în momentul în care întorcea mașina, de autoturismul poliției s-a apropiat un autoturism condus de inculpat care s-a prezentat ca fiind cel care a făcut apelul telefonic și care, cu aceeași mașină a îndrumat echipajul de poliție la locul incidentului. La fața locului, echipajul de poliție a constatat că persoanele prezente învinuite de inculpat susțineau că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice și că acesta a condus autoturismul pe drumurile publice în această stare.

Sesizând faptul că inculpatul emana halenă alcoolică, agentul șef M.C. a chemat un echipaj al poliției rutiere care, la orele 23,05 a procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a fost condus la Spitalul Județean Brașov unde i-au fost prelevate două probe de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 542T și respectiv nr. 543/T, alcoolemia inculpatului la ora 00,00 era de 1,50 g/l alcool pur în sânge - proba I, iar la ora 01,00 avea o alcoolemie de 1,20 g/l alcool pur în sânge - proba II. Pentru a reține această situație de fapt, instanța a analizat susținerile inculpatului în contextul ansamblului probatoriu și a completat starea de fapt expusă în rechizitoriu cu aspectele din declarațiile inculpatului care s-au confirmat prin probe, evidențiind aspectele de probatoriu care au prezentat relevanță.

În drept, instanța a reținut că fapta inculpatului care, la data de 21 aprilie 2011, a condus pe drumurile publice mașina proprietate personală după ce a consumat băuturi alcoolice întrunește, în mod formal, elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu modificările și completările ulterioare. Față de circumstanțele faptei, dar și ale inculpatului, instanța a conchis că nu există nici un element care să indice un risc infracțional pentru înlăturarea căruia să fie necesară aplicarea unei pedepse, neimpunându-se apelarea la mijloacele penale pentru sancționarea faptei acestuia, fiind suficientă amenda administrativă.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea săvârșită. Curtea de Apel Brașov - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, prin decizia penală nr. 89/Ap din 18 septembrie 2012, a respins ca nefondat apelul declarat de parchet, reținând că prima instanță a făcut o evaluare corectă a elementelor ce țin de atât de persoana inculpatului cât și împrejurările în care s-a comis fapta, soluția de achitare în baza art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen., rap. la art. 18 1 C. pen., fiind legală și temeinică. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, care a reiterat criticile formulate în apel și, în baza cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 C. proc.

pen., a solicitat casarea hotărârii, înlăturarea greșitei achitări și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de parchet, cât și conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. În evaluarea faptei săvârșite de inculpat s-au aplicat corect prevederile art. 18 1 C. pen., potrivit cărora nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă se aduce o atingere minimă valorilor sociale apărate de lege și prin conținutul ei concret această faptă este lipsită în mod vădit de importanță.

Legiuitorul a stabilit, pentru instanțele de judecată, criterii în funcție de care instanța să poată aprecia asupra pericolului social al unei fapte penale:modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului. Ambele instanțe au analizat toate aceste elemente de fapt, care țin atât de persoana inculpatului, iar pe de altă parte de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta. În cazul infracțiunilor de conducere pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, nivelul alcoolemiei nu este singurul reper în funcție de care instanța de judecată se ghidează la aprecierea pericolului social al faptei.

S-a constatat că inculpatul S. a condus pe o distanță foarte scurtă de aproximativ 400 metri, așa cum rezultă din declarația inculpatului coroborată cu procesul-verbal de conducere în teren. În mod judicios, s-a apreciat că împrejurările în care a condus inculpatul, pe timp de noapte, când traficul este limitat dar și faptul că inculpatul a pornit să conducă în trafic determinat de faptul că organele de poliție nu soseau la fața locului, unde anumite persoane exercitau acte de violență asupra unui bun al inculpatului. Și circumstanțele personale îi sunt favorabile inculpatului, care este lipsit de antecedente penale, a avut o atitudine constant pozitivă, a cooperat cu organele judiciare, este integrat social și profesional, este apreciat la locul de muncă și nu în ultimul rând, faptul că, nu este cunoscut ca un consumator de băuturi alcoolice, în mod frecvent.

Toate aceste considerente, care țin atât de starea de fapt cât și de persoana inculpatului, justifică aprecierea că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În consecință, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru inculpat, urmând a fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 89/Ap din 18 septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, privind pe intimatul inculpat S.J. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 ianuarie 2013.