ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2133/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2133/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursurilor de față,

Prin sentința penală nr. 293 din 3 mai

2012, a Tribunalului Argeș, s-au admis cererile formulate de inculpații S.T.M.,

U.I. și I.D. în temeiul art. 320

1

C. proc. pen.

S-a respins cererea de schimbare a

încadrării juridice a faptei formulată de inculpatul S.T.M.

A fost condamnat inculpatul S.T.M. la

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

În temeiul disp. art. 65 alin. (1) C.

pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o perioadă

de 3 ani.

În temeiul disp. art. 71 C. pen. a

fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În temeiul disp. art. 86

1

C.

pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și în

temeiul disp. art. 86

2

C. pen. s-a fixat termen de încercare de 7

ani.

În temeiul disp. art. 86

3

alin.

(1) lit. a) C. pen. a fost obligat pe inculpat să se prezinte la datele fixate

la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș și a fost obligat

inculpatul să respecte dispozițiile art. 86

3

alin. (1) lit. b)-d) C.

pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra

disp. art. 86

4

C. pen.

În temeiul disp. art. 71 alin. 5 C.

pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate.

În temeiul disp. art. 350 C. proc. pen.

s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat

în altă cauză.

În temeiul disp. art. 88 C. pen. s-a

dedus din pedeapsă perioada reținerii de 24 de ore și perioada executată în

arest preventiv începând cu data de 29 februarie 2012 și până la data

pronunțării.

A fost menținut sechestrul asigurător

instituit asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S.T.M. până la

concurenta sumei de 200 euro.

A fost condamnat inculpatul U.I. la

pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 C.

pen.

S-a aplicat inculpatului U.I. pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a

Ii-a și b C. pen. pe o perioadă de 3 ani în temeiul disp. art. 65 alin. (1) C.

pen.

În temeiul disp. art. 71 C. pen. s-a

aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen.

În temeiul disp. art. 86

1

C.

pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și în

temeiul disp. art. 86

2

C. pen. s-a fixat termen de încercare de 7

ani.

În temeiul disp. art. 86

3

alin.

1 lit. a C. pen. a fost obligat inculpatul să se prezinte la datele fixate la

Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș.

A fost obligat inculpatul să respecte

dispozițiile art. 86

3

alin. (1) lit. b)-d) C. pen. și s-a atras

atenția inculpatului asupra disp. art. 86

4

C. pen.

În temeiul disp. art. 71 alin. 5 C.

pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate.

A fost ridicat sechestrul asigurător

instituit asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului U.I.

A fost condamnat inculpatul I.D. la

pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002.

În temeiul disp. art. 71 C. pen. s-a

aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul disp. art. 86

1

C.

pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și în

temeiul disp. art. 86

2

C. pen., s-a fixat termen de încercare de 5

ani.

În temeiul disp. art. 86

3

alin.

(1) lit. a) C. pen. a fost obligat inculpatul să se prezinte la datele fixate

la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș.

A fost obligat inculpatul să respecte

dispozițiile art. 86

3

alin. (1) lit. b)-d) C. pen. și s-a atras

atenția inculpatului asupra disp. art. 86

4

C. pen.

În temeiul disp. art. 71 alin. (5) C.

pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate.

A fost obligat inculpatul S.T.M. să

plătească inculpatului I.D. contravaloarea la data plății a sumei de 200 euro

și inculpatul U.I. să plătească inculpatului I.D. suma de 1.600 euro sumă

aflată la B.R.D.G.S.G. - Sucursala Argeș pe numele inculpatului U.I. în contul

x.

S-a reținut, în fapt, că inculpatul I.D.

la data de 05 februarie 2011, a fost depistat conducând pe drumurile publice

autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare x, cu o alcoolemie de 1,15 grame %o

alcool în sânge, peste limita prevăzută.

Din echipajul de poliție făcea parte

inculpatul S.M. care a constatat că inculpatul I.D. consumase băuturi

alcoolice, conducându-1 la Spitalul Județean Argeș unde i-au fost recoltate

probe de sânge.

A doua zi dimineața, inculpatul I.D. a

luat din nou legătura cu agentul de poliție S.M. și l-a întrebat dacă îl poate

ajuta în sensul de a nu i se întocmi dosar penal, acesta afirmând că îl poate

ajuta, însă nu la acel moment.

După o anumită perioadă de timp,

inculpatul I.D. a luat din nou legătura cu inculpatul S.T., discuțiile

purtându-se în domiciliul inculpatului S.T., când acesta i-a promis

inculpatului I.D. că îl va ajuta pentru a obține o valoare mai mică a

alcoolemiei, stabilită în urma recoltării probelor de sânge, respectiv că

trebuie solicitată o recalculare a alcoolemiei spunându-i inculpatului I.D. să

ia legătura cu un alt polițist de la Poliția Topoloveni, respectiv martorul B.A.G.

Inculpatul I.D. s-a deplasat la

Poliția Topoloveni, unde a discutat cu martorul B., iar în luna martie 2011, a

luat din nou legătura cu inculpatul S., care i-a dat numărul de telefon al

inculpatului U. spunându-i în același timp că acesta îl poate ajuta să obțină

un rezultat favorabil ca urmare a recalculării alcoolemiei. Inculpatul I.D. l-a

sunat pe inculpatul U. și i-a comunicat faptul că îl costă 1800 euro pentru a

obține un rezultat favorabil al alcoolemiei ca urmare a recalculării acesteia,

spunându-i totodată să ia legătura cu inculpatul S. în momentul în care va avea

această sumă de bani.

În vara anului 2011, inculpatul I.D. i-a

dat inculpatului S. suma de 1800 euro în fața Poliției din Topoloveni, după

care s-au întâlnit în locuința bunicilor inculpatului I.D., ocazie cu care

inculpatul S. i-a adus o ciornă de pe care inculpatul l. a copiat o cerere de

recalculare a alcoolemiei pe care ulterior a depus-o la procuror.

În aceleași împrejurări, inculpatul S.M.

i-a spus inculpatului I.D. că trebuie să declare la poliție cu privire la

consumul de alcool faptul că a băut palincă și nu cum se întâmplase în

realitate, două pahare cu vin.

Inculpatul I.D. i-a dat în zilele

următoare inculpatului S. și banii reprezentând contravaloarea taxei de

recalculare a alcoolemiei, taxă pe care inculpatul S. a achitat-o prin

intermediul unei alte persoane.

După circa o lună și jumătate de la

plata sumei de bani, a sosit rezultatul alcoolemiei stabilit în urma

recalculării și întrucât acesta nu fusese modificat în mod favorabil

inculpatului I.D., acesta s-a prezentat la procuror și a formulat denunțul din

cauza de față.

Din declarația inculpatului U.I.

rezultă că inculpatul S. i-a dat suma de 1600 euro, reprezentând prețul pentru

ajutorul pe care acesta urma să îl dea inculpatului I.D., restul de 200 euro

fiind opriți de inculpatul S.

Din conținutul convorbirilor

telefonice purtate între inculpatul S. și inculpatul U. la data de 26 februarie

2012, rezultă că inculpatul S.T. nu a fost surprins de faptul că inculpatul I.D.

nu a obținut Un rezultat favorabil în urma recalculării, spunându-i inculpatului

U. că are probleme cu inculpatul I.D. și că trebuie să rezolve într-un fel cu

acesta.

Din conținutul convorbirii purtată de

inculpatul S. cu inculpatul I.D., rezultă că inculpatul S. i-a explicat

inculpatului I.D. faptul că rezultatul nefavorabil obținut ca urmare a

recalculării alcoolemiei se datorează împrejurării că nu. a fost luată în

considerare declarația în care acesta a scris că a consumat palincă și nu vin.

Totodată inculpatul S. i-a spus

inculpatului l. că se mai poate solicita o recalculare a alcoolemiei și în

instanță, urmând a rezolva acest lucru împreună cu avocatul său.

Din conținutul convorbirilor

telefonice purtate între inculpați, din conținutul convorbirilor telefonice

purtate între inculpatul l. și

S., precum și din

declarațiile inculpaților rezultă faptul că inculpatul I.D. a avut convingerea

că atât inculpatul S. cât și inculpatul U. au o influență reală asupra

persoanelor cu atribuții în recalcularea alcoolemiei, promițându-i obținerea

unui rezultat favorabil și mai mult decât atât ajutându-l în demersurile

întreprinse în acest sens.

Faptul că inculpatul S. avea calitatea

de agent de poliție cu atribuții în constatarea contravențiilor și infracțiunilor

precum și faptul că l-a învățat pe inculpatul I.D. cum să solicite recalcularea

alcoolemiei și i-a achitat taxa cerută de lege pentru această probă, i-a

întărit inculpatului I.D. convingerea că inculpatul S. împreună cu inculpatul U.

îl vor ajuta să obțină o alcoolemie în urma recalculării sub limita prev. de

lege pentru a constitui infracțiune.

Pentru existenta infracțiunii de

trafic de influentă nu interesează dacă intervenția promisă a avut sau nu loc

și nici dacă acel act a fost sau nu efectuat.

S-a reținut că infracțiunea de trafic

de influentă se consumă în

momentul în care

făptuitorul, respectiv inculpații S. și U. au lăsat să se creadă că au

influență asupra unui funcționar, au primit banii de la inculpatul I.D.,

neavând relevanță, dacă cei doi au făcut sau nu demersuri în sensul de a-l

ajuta pe inculpatul I.D.

Nu se poate susține că fapta săvârșită

de inculpatul S. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.

264 C. pen. respectiv de favorizare a infractorului, întrucât pentru existența

acestei infracțiuni este necesar ca ajutorul să fie dat infractorului pentru a

îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, ori

pentru a-i asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii.

Pe de altă parte, ceea ce deosebește

în mod esențial cele două infracțiuni constă în aceea că inculpatul S. nu s-a

oferit să-1 ajute pe inculpatul I.D., cu scopul de a îngreuna sau zădărnici

urmărirea penală, ci a fost de acord să îl ajute pe acesta în sensul de a scăpa

de răspundere penală, creându-i convingerea că împreună cu inculpatul U. pot

influența funcționarii cu atribuții în acest domeniu în sensul de a se stabili

în cauză o alcoolemie într-un procent mai mic.

De asemenea, esențial este faptul că

inculpații S. și U. au primit de la inculpatul I.D. suma de 1800 euro în acest

scop, sumă pe care i-a cerut-o inculpatului I. inculpatul U., însă inculpatul I.D.

i-a dat-o inculpatului S., acesta din urmă oprind suma de 200 euro, restul

dându-o inculpatului U.

În consecință, a constatat instanța că

fapta săvârșită de inculpatul I.D. care la data de 05 februarie 2011, a fost

depistat pe drumurile publice autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare X

cu o alcoolemie teoretică în creștere de 1,15 grame %o întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002.

Fapta inculpatului U.I. care în cursul

anului 2011, a pretins suma de 1800 euro și a primit prin intermediul

inculpatului S.T.M. suma de 1600 euro în scopul de a obține un rezultat

favorabil, sub limita prev. de lege pentru a fi infracțiune a

alcoolemiei în sânge a inculpatului I.D., prin intervenția pe lângă funcționari

abilitați asupra cărora a lăsat să se înțeleagă faptul că are Influentă,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 257 C.

pen.

Fapta inculpatului S.T.M., agent șef

principal de poliție în cadrul I.P.J. Argeș, având calitatea de organ de

cercetare al Poliției judiciare și atribuții de constatare a contravențiilor și

infracțiunilor, care, în cursul anului 2011, a primit de la inculpatul I.D.

suma de 1800 euro din care a oprit 200 euro și restul de 1600 euro i-a dat-o

inculpatului U.I., în scopul obținerii unui rezultat favorabil ca urmare a

recalculării alcoolemiei denunțătorului I.D., prin intervenția pe lângă

funcționari abilitați, asupra cărora a lăsat se înțeleagă faptul că are

influență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.

de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea 78/2000.

La individualizarea pedepselor ce au

fost aplicate inculpaților s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C.

pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au

fost săvârșite faptele, suma de bani solicitată de cei doi inculpați,

concentrația de alcool prezentată de inculpatul I.D. în momentul depistării în

trafic, faptul că inculpatul S.T. avea calitate de agent de poliție și de organ

de cercetare al Poliției judiciare, precum și faptul că niciunul dintre

inculpați nu au antecedente penale, aveau locuri de

muncă

stabile și au recunoscut  săvârșirea faptelor, așa cum au fost reținute prin

actul de sesizare.

Prin sentința pronunțată instanța a

admis cererile formulate de inculpații S.T.M., U.I. și I.D. de aplicare a

dispozițiilor prevăzute de art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

S-a apreciat că scopul pedepsei, prev.

de art. 52 C. pen., se poate realiza prin condamnarea inculpaților S.T.M. la

pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, U.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare și

I.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor prev. de art. 86

1

C. pen.

S-a menținut sechestrul asigurător

instituit asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S.T.M. până la

concurenta sumei de 200 euro.

Având în vedere faptul că suma de

1.600 euro primită de inculpatul U. de la inculpatul I.D. prin intermediul

inculpatului S., a fost depusă la B.R.D.G.S.G. - Sucursala Argeș pe numele

inculpatului U.I. în contul X, fiind ridicată de organele de cercetare penală

de la inculpatul U.I., dispunându-se ridicarea sechestrului asigurător

instituit asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului U.I.

Împotriva acestei sentințe au formulat

apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpatul S.T.M., criticând-o

pentru netemeinicie și nelegalitate.

Procurorul a solicitat

reindividualizarea pedepsei sub aspectul modalității de executare în ce îl

privește pe inculpatul S.T.M., cu privire la inculpatul U.I. a arătat că în mod

nelegal prima instanță a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit la

urmărirea penală asupra sumei de 1600 lei ridicați de la inculpat și depuși pe

numele acestuia la B.R.D., iar a treia critică a vizat modificarea temeiului

restituirii sumelor de bani către denunțător, respectiv art. 6

1

alin.

(4) din Legea nr. 78/2000.

Inculpatul S.T.M., a criticat sentința

pentru nelegalitate sub aspectul încadrării juridice a faptei, iar în

subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii

acesteia.

Prin decizia penală nr. 118/ A din 23

octombrie 2012 Curtea de Apel Pitești a admis apelul formulat de Parchetul de

pe lângă Tribunalul Argeș, a desființat în parte sentința atacată și rejudecând

a înlăturat

dispoziția privind ridicarea

sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin

inculpatului U.I. și a menținut acest sechestru până la concurența sumei de

1600 euro.

În temeiul art. 6

1

alin. (4)

din Legea nr. 78/2000 a obligat pe inculpatul S.T.M. să plătească inculpatului I.D.

suma de 1600 euro, sumă aflată la B.R.D.G.S.G. - Sucursala Argeș pe numele

inculpatului U.I. în contul X.

A respins ca nefondat apelul declarat

de inculpatul S.T.M., a menținut în rest dispozițiile sentinței și a obligat

inculpatul S.T.M. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a constatat că toate criticile

formulate de inculpat cu referire la încadrarea juridică a faptei sunt

neîntemeiate și, totodată, că instanța de fond a avut în vedere și a dat efecte

corespunzătoare tuturor criteriilor - de individualizare prevăzute de lege,

motivând amplu și convingător atât cuantumul pedepselor aplicate inculpaților,

cât și modalitatea de executare a pedepsei aplicate.

A reținut instanța că pentru a se

realiza o îndestulare a pretențiilor inculpatului I.D. trebuie menținută măsura

sechestrului asigurător, cu atât mai mult cu cât suma a fost consemnată pe

numele inculpatului U.I., acesta putând oricând să retragă suma destinată

executării silite, astfel că a înlăturat dispoziția privind ridicarea sechestrului

asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului

U.I., a menținut sechestrul până la concurența sumei de 1600 euro și a obligat

pe inculpatul S.T.M. să plătească inculpatului I.D. suma de 1600 euro.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat, în termen legal, calea de atac a recursului Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Pitești, invocând cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen. și inculpatul S.T.M. raportat la dispozițiile

art. 385

9

pct. 14 și 17 C. proc. pen.

În cadrul motivului de casare prevăzut

de textul indicat mai sus, procurorul a solicitat obligarea inculpatului S.T.

la restituirea sumei de 200 euro către inculpatul I.D. precum și obligarea

inculpatului U.I. la plata sumei de 1.600 euro către același inculpat I.D. și

menținerea sechestrului asigurător pentru suma de 1.450 euro.

Inculpatul S.T.M. a solicitat

schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa din infracțiunea

de trafic de influență prevăzută de dispozițiile art. 257 C. pen. raportat la art.

7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de favorizarea infractorului

prevăzută de dispozițiile art. 264 C. pen. și reducerea pedepsei întrucât a

optat pentru procedura simplificată prevăzută de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

Examinând decizia recurată în raport

de motivele de casare invocate, dar și din oficiu conform prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că

motivul invocat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și de

inculpatul S.T.M. în baza cazului de casare prev. de dispozițiile art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen. este întemeiat pentru considerentele ce vor

fi arătate în continuare:

În cursul anului 2011, recurentul

inculpat S.T.M. împreună cu coinculpatul U.I. au pretins și primit de la

denunțătorul I.D. suma de 1.800 euro, lăsând să se înțeleagă că au influență pe

lângă funcționarii abilitați în vederea determinării, recalculării alcoolemiei

denunțătorului în dosarul penal în. care acesta era cercetat.

Conform probelor dosarului, inclusiv a

declarațiilor date de inculpați la instanța de fond prin care înțeleg să fie

judecați în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (filele

34,35, 36 dosar instanța de fond) rezultă că din suma de 1.800 euro primită,

recurentul inculpat S.T.M. a reținut suma de 200 euro, diferența de 1.600 euro

fiind primiți de coinculpatul U.I.

De asemenea, din procesul - verbal din

19 martie 2012, aflat la fila 273 dosar urmărire penală, rezultă că inculpatul U.I.

a predat organului de urmărire penală suma de 1.450 euro, sumă față de care s-a

dispus de către procuror instituirea sechestrului și a fost depusă la B.R.D.G.S.G.

- Sucursala Argeș, pe numele inculpatului U.I., fila 278 dosar urmărire penală.

Totodată, potrivit dispozițiilor

legale, respectiv art. 6/1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 78/2000, făptuitorul,

inculpatul denunțător I.D., nu se pedepsește dacă denunță autorităților fapta

mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.

În această situație, banii, valorile

sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat.

Întrucât, în cauză, așa cum s-a arătat

mai sus, recurentul inculpat S.T.M. a reținut din suma pretinsă 200 euro,

restul revenind coinculpatului U.I., în mod corect, prin aplicarea

dispozițiilor legale, instanța de apel trebuia să dispună obligarea

inculpatului S.T.M. la restituirea sumei de 200 euro și a inculpatului U.I. la

restituirea sumei de 1.600 euro.

Totodată, în cadrul acestui caz de

casare invocat de procuror, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, în

vederea recuperării de către denunțător a sumelor indicate, se impune

menținerea măsurii de siguranță dispusă de procuror și anume, menținerea

sechestrului asigurător dispus pentru suma de 1.450 euro ridicată de la

inculpatul U.I., urmând a reforma hotărârile în acest sens.

În ceea ce privește celelalte critici

invocate de către recurentul inculpat S.T.M., Înalta Curte de Casație și

Justiție constată că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, cu referire la încadrarea

juridică a faptei săvârșită de recurentul inculpat, Înalta Curte de Casație și

Justiție reține că în cauză sunt întrunite toate cerințele esențiale pentru

întregirea laturii obiective ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută

de dispozițiile art. 257 C. pen., respectiv făptuitorul, inculpatul S.T., agent

de poliție, nu numai că a lăsat să se creadă că are influență asupra anumitor

funcționari pentru a-i determina să rezolve problema denunțătorului, dar l-a și

convins pe denunțător de această influență, punându-l în legătură cu

coinculpatul U.I.

În cadrul activității sale

infracționale, recurentul inculpat a promis intervenția sa pe lângă un

funcționar spre a-l determina să facă un act care intra în atribuțiile sale de

serviciu, cu un conținut ce îl favoriza pe denunțător.

Activitatea inculpatului S.T.M. s-a

derulat mai înainte ca funcționarul pe lângă care s-a promis că se va interveni

să fi îndeplinit actul ce constituie obiect al intervenției.

Față de aceste elemente de fapt și de

drept, Înalta Curte de Casație și Justiție constata că cererea acestuia este

neîntemeiată.

Totodată, înalta Curte de Casație și

Justiție reține că nici critica privind cuantumul pedepsei aplicată

inculpatului S.T.M. nu este întemeiată, avându-se în vedere valorile sociale

lezate prin activitatea sa infracțională și în special calitatea pe care o avea

inculpatul la momentul comiterii, respectiv ofițer de poliție, persoana chemată

să vegheze la respectarea legii și a ordinii de drept.

Pentru aceste considerente, în temeiul

art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și

Justiție va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Pitești și inculpatul S.T.M. împotriva deciziei penale nr. 118/ A din 23

octombrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie, numai cu privire la sumele ce urmează a fi restituite lui I.D.

și măsura sechestrului asigurător și va obligă pe inculpatul S.T.M. la plata

sumei de 200 euro sau contravaloarea acestei sume în lei, la cursul B.N.R. din

ziua plății, către I.D. și pe inculpatul U.I. la plata sumei de 1600 euro sau

contravaloarea acestei sume în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, către I.D.

Va menține măsura sechestrului

asigurător instituit asupra sumei de 1.450 euro, sumă depusă la B.R.D.G.S.G. -

Sucursala Argeș, pe numele inculpatului U.I. și la dispoziția organelor de

cercetare penală.

Va ridica măsurile asigurătorii

aplicate altor bunuri mobile și imobile, cu excepția celor mai sus-menționate,

în ceea ce îi privește pe inculpații S.T.M. și U.I.

În baza art. 192 alin. (6)

cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor rămân în sarcina

statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Pitești și inculpatul S.T.M. împotriva deciziei

penale nr. 118/ A din 23 octombrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie, numai cu privire la sumele ce urmează

a fi restituite lui I.D. și măsura sechestrului asigurător, după cum urmează:

plata sumei de 200 euro sau contravaloarea acestei sume în lei, la cursul

B.N.R. din ziua plății, către I.D.

sumei de 1600 euro sau contravaloarea acestei sume în lei, la cursul B.N.R. din

ziua plății, către I.D.

Menține măsura sechestrului asigurător

instituit asupra sumei de 1.450 euro, sumă depusă la B.R.D.G.S.G. - Sucursala

Argeș, pe numele inculpatului U.I. și la dispoziția organelor de cercetare

penală.

Ridică măsurile asigurătorii aplicate

altor bunuri mobile și imobile, cu excepția celor mai sus-menționate, în ceea

ce îi privește pe inculpații S.T.M. și U.I.

Cheltuielile judiciare ocazionate de

soluționarea recursurilor rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorilor

desemnați din oficiu pentru recurentul intimat inculpat S.T.M. și intimatul

inculpat I.D., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 100 lei,

se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu pentru intimații inculpați U.I., în sumă de câte 300 lei,

se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi,

18 iunie 2013.