ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1187/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1187/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de
față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 264 din 23 iulie
2013 pronunțată în Dosar nr. 5783/108/2013 Tribunalul Arad în baza art. 7 alin.
(1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe
inculpatul D.A.V. la 5 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare și sprijinire
a unui grup infracțional organizat.
A aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv
cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a
alege, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 2 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., a
condamnat pe același inculpat - D.A.V., la 5 ani închisoare pentru infracțiunea
de trafic de droguri de risc, în formă continuată.
A aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv
cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a
alege, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., a
condamnat pe același inculpat - D.A.V., la 10 ani închisoare pentru
infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, în formă continuată.
A aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege,
pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 33 lit.
a), 34 lit. b), 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului D.A.V.,
în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 2 ani
închisoare rezultând de executat pedeapsa rezultantă de 12 (doisprezece) ani
închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi
respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția
dreptului de a alege.
În baza art. 86
4
alin. (1) C. pen., art. 83 C. pen. a revocat beneficiul suspendării sub
supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată
inculpatului D.A.V., prin Sentința penală nr. 51 din 14 aprilie 2010 a
Tribunalului Mureș, definitivă prin neapelare și a dispus executarea acestei
pedepse pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta rezultând de executat pedeapsa
de 13 (treisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 350
alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului și în baza
art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și
arestării preventive de la 18 ianuarie 2013 până la zi.
În baza art. 18 alin.
(1) și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat în vederea
distrugerii cantitatea de 17,1 grame cannabis, ambalate și sigilate și predate
organelor de poliție.
A confiscat de la
inculpatul D.A.V. suma de 23.390 RON.
A obligat inculpatul
să plătească statului suma de 950 RON cheltuieli judiciare.
A dispus plata din
fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați Arad a sumei de
500 RON reprezentând onorar avocat din oficiu.
Pentru a hotărî
astfel prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad nr.
106 D/P/2012 înregistrat la instanță la data de 10 mai 2013, au fost trimiși în
judecată inculpații O.V.I., D.A.V., T.O., G.I.R., B.I.L. pentru comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; prevăzute
de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.; prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen.
S-a reținut în
sarcina acestora prin rechizitoriu că inculpații O.V.I., D.A.V., T.O., G.I.R.
și B.I.L., au inițiat, constituit respectiv aderat la un grup infracțional
organizat, profilat pe traficul intern și internațional de droguri, și
sprijinirea acestuia, respectiv au introdus în mod repetat în țară droguri de
risc, fără drept, precum și au procurat, deținut, oferit și vândut, fără drept,
în mod repetat, pe teritoriul național, astfel de droguri.
Prin Sentința penală
nr. 211 din 10 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr.
5180/108/2013, acțiunea penală a fost soluționată față de inculpații O.V.I.,
T.O., G.I.R., B.I.L. iar față de inculpatul D.A.V., cauza a fost disjunsă.
În faza de urmărire
penală inculpatul D.A.V. a recunoscut comiterea faptelor.
Cu prilejul
ascultării în fața instanței inculpatul D.A.V. nu a recunoscut comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 3 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000. În privința infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000 inculpatul a arătat că împreună cu martorii din prezenta
cauză au făcut parte din același grup de prieteni care procurau și consumau
împreună cannabis. De asemenea, inculpatul a arătat că declarațiile din faza de
urmărire penală au fost date sub presiunea și amenințările organelor de
poliție.
Din ansamblul
materialului probatoriu administrat în cauză atât în faza de urmărire penală și
anume - procese-verbale de sesizare din oficiu, ordonanță de autorizare a
investigatorului acoperit și a colaboratorului acestuia, procese-verbale de
verificare, ordonanțe de delegare, procese-verbale de cântărire, rezoluții de
constatare tehnico-științifică, rapoarte de constatare tehnică, dovezi de
depunere a drogurilor și autoturismului, raport investigator acoperit,
proces-verbal de audiere a colaboratorului acoperit, proces-verbal de redare a
convorbirii în mediu ambiental, adrese R.R. și răspuns, proces-verbal de
investigații, referate cu propuneri de percheziții domiciliare, încheieri și
autorizații emise de Tribunalul Arad, procese-verbale de ridicare,
proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșa foto, listă
destinatar, proces-verbal de efectuare a perchezițiilor, înscrisuri,
proces-verbal de efectuare a percheziției informatice, proces-verbal de
sechestru și planșa foto, proces-verbal de ridicare, fișa de evidență locală,
procese-verbale de citire a agendelor telefonice, procese-verbale de redare a
convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, declarațiile martorilor
C.P.A., P.A.A., Ș.R.C., D.I.P., Ț.R.C., M.S.H., C.C.C., A.O., C.A.T., B.R.N.,
H.A.C., P.G., P.O.P., G.A.N., N.F., S.S.A., declarațiile coinculpaților O.V.I.,
T.O., G.I.R. și B.I.L. și ale inculpatului D.A.V., cât și în mod nemijlocit, în
fața instanței, în condiții de contradictorialitate și oralitate respectiv
declarațiile martorilor C.P.A., P.A.A., Ș.R.C., D.I.P., Ț.R.C., M.S.H., C.C.C.,
A.O., C.A.T., B.R.N., H.A.C., P.G., G.A.N., N.F., S.S.A., ale investigatorului
sub acoperire "K.J." și a colaboratorului "P.M.",
declarația inculpatului, instanța a reținut următoarea:
Inculpații O.V.I.,
față de care acțiunea penală a fost soluționată, și D.A.V., s-au cunoscut la
sfârșitul anului 2011. Inculpatul O.V.I., animat de dorința de a obține
câștiguri facile prin mijloace nelegale, a inițiat și constituit un grup
infracțional organizat care a acționat timp de un an în mod coordonat în scopul
comiterii de infracțiunilor de trafic de droguri, atât național, cât și
internațional. Acestui inculpat, i-a revenit rolul conducător, urmând să
procure drogurile, identificând sursele și asigurând finanțarea achizițiilor.
Contactul inculpatului O.V.I. cu consumatorii avea să fie sporadic, poziția
"expusă" fiindu-i atribuită inculpatului D.A.V., care trebuia să
comercializeze drogurile, revenindu-i sarcina de a găsi clienți și de a le
plasa. În schimb, acesta urma să primească un comision de 10 RON pentru fiecare
gram de drog vândut. Periodic, inculpatul O.V.I. verifica ritmicitatea
încasării de către inculpatul D.A.V. a debitelor de la consumatori,
prezentându-i-se informări regulate. Chiar formulele de adresare denotă poziția
celor doi inculpați în cadrul grupului. Astfel inculpatul D.A.V. i se adresa
coinculpatului O. cu termenii "boss", "tați", "am
înțeles, să trăiți", termeni care afirmă rolul de lider al grupului și
care rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.
La activitatea
infracțională au aderat de la început și coinculpatele G.I.R. și B.I.L.,
concubina lui O.V.I. și a inculpatului D., care au cunoscut și i-au sprijinit
moral pe aceștia, asistând la tranzacțiile cu droguri și împărțind beneficiile
materiale obținute de pe urma activităților ilicite desfășurate de partenerii
lor de viață și s-au implicat activ în procurarea substanțelor prohibite de
lege - inculpata G.I.R. - respectiv în distribuirea lor - atât inculpata
G.I.R., cât și B.I.L.
La sfârșitul anului
2012, prin intermediul coinculpatei G.I.R., în grupul infracțional a fost
cooptată și coinculpata T.O., prietenă a acesteia, căreia i-a revenit rolul ca,
în schimbul unor avantaje materiale consistente, să procure droguri pe relația
Spania, țară unde își avea reședința de o bucată de timp și unde acestea puteau
fi cumpărate la prețuri mult mai avantajoase, pe care să le introducă în
România.
Drogurile erau fie
procurate de coinculpatul O.V.I. din surse interne, de la alți traficanți
români, fie, erau aduse din străinătate. în ceea ce privește canalele externe,
după ce se contactau furnizorii și se negociau termenii înțelegerii, cel mai
adesea folosindu-se servicii de tip M. sau V., drogurile erau introduse în țară
prin intermediul firmelor de curierat. Acestea au în general puncte de predare
a mesageriei în parcările stațiilor de carburanți, remiterea coletelor având
loc în zile și ore prestabilite, chiar din autovehiculul cu care se efectua
transportul. Pentru a minimiza riscul prinderii lor, drogurile erau bine
împachetate, astfel încât mirosul acestora să fie imperceptibil, le disimulau printre
bagaje, în colete pe care erau înscrise numele unor expeditori și destinatari
fictivi. La sosirea autovehiculului firmei de curierat în Arad, coinculpatul
O.V.I. și inculpatul D.A.V., se prezentau la punctul de predare a expedițiilor,
și, în timp ce primul asigura paza din imediata vecinătate, cel de-al doilea
solicita angajatului societății de expediție remiterea coletului,
prezentându-se ca fiind o cunoștință apropiată a persoanei înscrisă ca
destinatar, care, neputându-se prezenta din diferite motive pentru a ridica
pachetul, îl mandatase în acest sens. Sistemul era gândit de asemenea manieră
încât, în ipoteza în care transportul de droguri ar fi fost interceptat,
organele judiciare să nu aibă datele necesare identificării traficanților,
singurele momente de vulnerabilitate fiind secundele în care se preda
curierului pachetul ce conținea drogurile, respectiv se ridica de la acesta la
destinație, ceea ce impunea prinderea lor în flagrant în chiar acele clipe.
Prin Ordonanța nr.
20/A/2012, din data de 16 octombrie 2012, a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial
Arad au fost autorizați investigatorul sub acoperire cu nume de cod
"K.J.", respectiv colaboratorul acestuia, cu nume de cod
"P.M." să procure droguri de risc de la persoanele implicate.
Astfel în ziua de 16
octombrie 2012 colaboratorul cu nume de cod "P.M.", în urma unei
convorbiri telefonice cu inculpatul D., s-au întâlnit în P.M. din Arad, ocazie
cu care inculpatul i-a vândut acestuia aproximativ 10 grame cannabis cu prețul
de 50 RON/gram.
Din raportul de
constatare tehnico-științifică din 26 octombrie 2012 întocmit de Laboratorul de
Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă că proba înaintată este
constituită din 9,8 grame cannabis, fiind pus în evidență tetrahidrocannabinol
(THC), substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis.
În data de 24
octombrie 2013 colaboratorul cu nume de cod "P.M." s-a deplasat la
domiciliul inculpatului D., conform înțelegerii telefonice și a cumpărat o nouă
cantitate de droguri pentru care a plătit suma de 400 RON.
Din raportul de
constatare tehnico-științifică din 31 octombrie 2012 întocmit de Laboratorul de
Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă că proba înaintată este
constituită din 8,2 grame cannabis, fiind pus în evidență tetrahidrocannabinol
(THC), substanța psihotropă, biosintetizată de planta cannabis.
Cantitățile de 9,3
grame respectiv 7,8 grame cannabis, rămase după efectuarea analizelor
fizico-chimice de laborator, au fost ambalate, sigilate și predate S.C.C.O.
Arad.
Având în vedere indiciile
temeinice privind săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc
de către inculpatul D.A. și coinculpatul O., Tribunalul Arad a autorizat
începând cu data de 23 octombrie 2012 interceptarea și înregistrarea
convorbirilor purtate de aceștia, respectiv interceptarea și înregistrarea
comunicărilor desfășurate prin intermediul sistemelor informatice de
respectivii, măsuri care au făcut în final posibilă identificarea și a altor
participanți la săvârșirea faptelor penale și prinderea infractorilor.
Din înregistrările
convorbirilor interceptate în cauză, a rezultat activitatea susținută
desfășurată de inculpați pe linia traficului de droguri, felul în care
relaționau, atât în interiorul grupului, cât și cu persoanele din afara lui,
respectiv furnizorii și consumatorii, aspecte surprinse în linii generale în
rândurile de mai sus. Interceptările convorbirilor au permis identificarea unui
număr relevant de persoane, unele dintre acestea minore, cărora inculpatul
D.A.V. le-a vândut cannabis, după ce, în prealabil, în mai multe situații, li
s-a oferit drogul cu titlu gratuit, pentru a li se capta interesul.
Astfel, martorul
C.A.T. a declarat că a cumpărat în repetate rânduri, începând cu anul 2010,
cannabis, cantitate estimată la 50 grame, pentru care a plătit în total 2.500
RON.
Martorul D.I.P.,
minor până la data de 29 iunie 2012, a cumpărat la rândul său, începând cu
sfârșitul anului 2011, aproape zilnic, circa 400 g cannabis, plătindu-le în
total aproximativ 20.000 RON și devenind un obișnuit al acestora. Instanța va
reține, în privința acestui martor, ca fiind veridică declarația dată în faza
de urmărire penală, declarație care se coroborează cu celelalte probe
administrate. Declarația dată de acest martor în fața instanței, cu reveniri
nejustificate asupra unor aspecte, este apreciată ca fiind subiectivă (martorul
fiind unul dintre cei mai buni prieteni ai inculpatului) și dată "pro
causa", astfel că urmează a fi înlăturată.
Tot la sfârșitul
anului 2011, inculpatul D. l-a cunoscut pe martorul P.O.P., căruia i-a oferit
cu titlu gratuit un "joint" și i s-au dat datele de legătură pentru a
fi contactat ulterior, în cazul în care martorul, ori cunoștințe de-ale lui ar
fi dorit să cumpere droguri. În perioada următoare, inculpatul D. i-a vândut
martorului un gram de cannabis contra sumei de 50 RON.
Martorul P.G. a
început să achiziționeze droguri de la inculpați în vara anului 2012, în doze
de câte 1 gram. A cumpărat în total 15 grame cannabis de la aceștia, pentru
care a plătit 750 RON.
Martorul C.P.A. a
cumpărat de la inculpați cannabis de cel puțin două ori pe săptămână, începând
cu luna august 2012, în total 40 grame, plătind 2.000 RON.
Inculpații au început
să vândă cannabis martorului Ș.R.C. din luna iunie 2012, săptămânal ori chiar
mai des, în total 50 grame, pentru care au încasat 2.500 RON.
Martorul S.S.A., a
cumpărat la rândul său, începând cu luna august 2012, de mai multe ori, de la
inculpatul D. cannabis, în total 8 grame, pentru care a plătit 400 RON. A mai
primit 2 grame cannabis în contul unei datorii .
Martorul B.R.N. a
fost abordat în vara anului 2012, într-un bar de către inculpatul D.,
oferindu-i să tragă câteva fumuri și propunându-i ca, pe viitor, să-i vândă
cannabis la prețul de 60 RON/gram. Ulterior, în 8 rânduri, i s-a vândut martorului
cantitatea totală de 9 grame cannabis și a plătit suma de 540 RON.
Martorul P.A.A., elev
în clasa a X-a la Liceul "S.D." din Arad, în toamna anului 2012, prin
intermediul unui coleg mai mare, la rândul lui consumator de droguri, l-a
cunoscut pe inculpatul D., care le-a oferit celor doi minori un
"joint" cu titlu gratuit, le-a dat datele sale de contact și le-a
propus să cumpere cannabis de la el, oferindu-1 la prețul de 50 RON/gram,
ulterior martorul a cumpărat un gram.
Martorul Ț.R.C., la
un bar din incinta Ș.N., în luna noiembrie 2012, a fost abordat de inculpatul
D., care l-a invitat în locuința sa, unde i-a oferit un "joint",
propunându-i ca, pe viitor, dacă va fi interesat, să-l contacteze spre a
cumpăra droguri la prețul de 50 RON/gram. Ulterior, martorul a cumpărat de
circa 20 de ori câte un gram de cannabis, plătind în total suma de 1.000 RON.
Martorul a aflat că acesta își procura drogurile din Spania.
Martorii N.F.,
G.A.N., M.S.H., C.C.C. și H.A.C. au fost la rândul lor racolați printre proprii
cumpărători de către inculpatul D., în vara și toamna anului 2012, în general
după același tipar care presupunea inițial oferirea cu titlu gratuit a unei
mici doze de drog, odată cu datele de contact ale inculpatului. După un timp,
martorii au cumpărat droguri, după cum urmează: martorul N.F. - 4 grame de
cannabis, cu suma totală de 200 RON; martorul G.A.N. - 2 grame de cannabis, cu
suma totală de 100 RON; martorul M.S.H. - 5 grame de cannabis, cu suma totală
de 250 RON; martorul C.C.C. - 1 gram de cannabis, cu suma totală de 50 RON;
martorul H.A.C. - 2 grame de cannabis, cu suma totală de 100 RON.
Având în vedere că
datele strânse în cauză indicau fără putință de tăgadă că inculpații își
procurau și dețineau droguri de risc, parte dintre acestea aduse din
străinătate, fiind introduse fără drept în țară, droguri pe care, apoi, le
vindeau către numeroase persoane, atrase de cele mai multe ori prin oferirea
inițială cu titlu gratuit a unor cantități mici de cannabis, s-a trecut la
prinderea în flagrant a infractorilor. Cum convorbirile telefonice, coroborate
cu trimiterea în data de 11 ianuarie 2013, de către coinculpata G.I.R.,
coinculpatei T.O., în Spania, prin rețeaua M.G., a sumei de 700 euro, indicau
iminența expedierii unei cantități de droguri în țară, în data de 17 ianuarie
2013, în jurul orelor 13.00, s-a procedat la supravegherea zonei parcării P.M.
Arad, unde se preda coletăria adusă în țară de SC N.B.T. SRL. Coinculpatul
O.V.I. și inculpatul D.A.V. au venit la locul de predare-primire cu autoturismul
marca M., condus de O. Au parcat la oarecare depărtare, la intersecția cu str.
Ș., de unde inculpatul D. a plecat să ridice coletul, coinculpatul O.V.I.
rămânând lângă mașină să supravegheze zona. Inculpatul D. s-a prezentat
reprezentanților societății de curierat ca fiind fratele destinatarei
"T.I." - numele fals înscris pe colet, alături de cel al expeditoarei
"F.C." - care, chipurile, ar fi fost împiedicată să vină personal să
își ridice coletul. După ce inculpatul D. s-a îndreptat cu pachetul până lângă
autoturismul cu care venise, organele judiciare au intervenit.
La percheziție, în
colet, ascunse în două cutii cu șervețele, respectiv într-un cozonac scobit pe
interior, s-au găsit mai multe pachete conținând cannabis, cântărind 344 de
grame cu ambalaj, respectiv 293,7 grame masă netă (47,1 g + 196,9 g + 49,7 g).
După efectuarea analizelor de laborator, au mai rămas 274 g de cannabis (41 g +
190 g + 43 g), ambalate și sigilate, care au predate polițiștilor din cadrul
S.C.C.O. Arad.
În cursul audierilor,
s-a stabilit că, uzând de aceleași metode, în data de 26 decembrie 2012,
inculpații au mai introdus în țară un colet conținând 160 g cannabis, drogurile
fiind valorificate în perioada sărbătorilor de iarnă, încasându-se pe ele suma
de 8.000 RON. Jumătate din bani i-au revenit coinculpatei T.O., iar diferența,
celorlalți inculpați.
în ceea ce privește
latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.
39/2003 modificată și republicată, instanța a reținut că "grupul
infracțional organizat" în accepțiunea Legii nr. 39/2003 reprezintă grupul
structurat, format din trei sau mai mult persoane, care există pentru o
perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai
multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu
financiar sau un alt beneficiu material.
Astfel, pentru ca un
grup de persoane să poată fi caracterizat ca un grup infracțional organizat,
trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative: grupul să fie alcătuit
din cel puțin trei persoane; grupul să fie structurat, respectiv să existe o
subordonare ierarhică prestabilită și roluri bine determinate din punct de
vedere subiectiv; grupul să acționeze coordonat în scopul comiterii uneia sau
mai multor infracțiuni grave; grupul să urmărească direct sau indirect un folos
material; grupul să existe o anumită perioadă de timp.
Elementul material al
infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 modificată și
republicată, se realizează prin mai multe modalități, respectiv inițierea,
constituirea, aderarea, sprijinirea.
Inițierea presupune
comunicarea proiectului de constituire a grupului infracțional organizat, cu
particularitățile cerute de lege pentru ca o asociere de mai multe persoane să
fie caracterizată ca un grup infracțional organizat.
Constituirea
presupune asocierea unui număr de cel puțin trei persoane conform unui proiect
și consensul neechivoc al acestora cu privire la constituire.
În ceea ce privește
latura subiectivă, s-a reținut de către instanță că elementul subiectiv al
infracțiunii se caracterizează prin intenție directă, scopul trebuind să fie
cunoscut și urmărit de cei care inițiază sau constituie grupul, respectiv de
cei care aderă sau sprijină grupul infracțional organizat.
Analizând conținutul
constitutiv al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul
D.A.V., în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 7
alin. (1) din Legea nr. 39/2003 modificată și republicată, s-a reținut că la
inițiativa coinculpatului O.V.I., acești inculpați au constituit un grup
infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave - infracțiuni
de trafic național și internațional de droguri de risc - pentru a obține direct
sau indirect avantaje patrimoniale. Vinovăția acestui inculpat a fost dovedită
prin coroborarea declarațiile coinculpaților O.V.I., G.I.R., B.I.L., T.O., ale
martorilor și declarațiile inculpatului D.A.V., date în faza de urmărire penală
și procesele-verbale de redare ale convorbirilor telefonice.
Faptele inculpatului
D.A.V. astfel cum au fost descrise mai sus constituie infracțiunile de
inițiere, constituire, respectiv aderare la un grup infracțional organizat,
profilat pe traficul intern și internațional de droguri, și sprijinirea
acestuia prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, introducere în
mod repetat în țară de droguri de risc, fără drept, precum și procurare,
deținere, oferire și vânzare, fără drept, în mod repetat, pe teritoriul
național prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
Potrivit art. 72 C.
pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile
părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea
specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana
infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea
penală. În procesul individualizării pedepselor nu trebuie să se scape, niciun
moment din vedere făptuitorul cu toate datele ce caracterizează personalitatea
lui, orice supralicitare a elementelor obiective cu neglijarea celor
subiective, punând în pericol corectitudinea adaptării tratamentului penal la
cazul și persoana în cauză.
O anumită severitate
ce trebuie să se manifeste fată de infracțiunile grave, nu trebuie să așeze
tratamentul penal în afara imperativelor definite de echilibru și rațiune.
Într-un stat de drept caracterul echilibrat și rațional al represiunii penale trebuie
să domine peisajul practicii judiciare.
Instanța a constatat
că planta cannabis sativa conține canabinoide printre care și
tetrahidrocannabinol (THC), care sunt substanțe psihoactive ale acestor produse
vegetale și produc un efect euforic. Cannabisul are un efect sedativ ușor dar
luat în doze mari poate duce la comă. Unii specialiști sunt de părere că acest
drog este primul pas către droguri mai grele. De remarcat este amploarea
deosebită pe care a luat-o acest fenomen, în special în rândul tinerilor,
cauzând prejudicii considerabile nu numai intereselor societății, ale
persoanelor, atentează la viața și sănătatea cetățenilor, influențează în mod
demoralizator asupra conștiinței și comportamentului oamenilor.
Din fișa de cazier
judiciar a inculpatului D.A.V. rezultă că acesta se află în situația recidivei
postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., față de pedeapsa de 1
an și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 51 din 14 aprilie
2012 a Tribunalului Mureș, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a cărei
executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare
de 3 ani și 6 luni.
Referitor la persoana
inculpatului D.A.V. s-a reținut vârsta acestuia - având 29 ani la data
comiterii faptei, nivelul de instruire școlară ca absolvent a 11 clase,
împrejurarea că are un loc de muncă, are un copil minor în întreținere și
poziția avută în fața organele judiciare.
Pentru considerentele
expuse prima instanță a procedat la condamnarea inculpatului conform
dispozitivului sentinței.
Tribunalul a apreciat
că, în raport de modul de concepere a activității infracționale, cu
împrejurările comiterii faptelor și cu importanța relațiilor sociale încălcate
de inculpatul D.A.V., lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret
pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și
neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție. Pe de altă parte,
asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul
infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea
legii.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel inculpatul D.A.V.
Prin Decizia penală
nr. 175/A din 1 octombrie 2013 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a
respins apelul declarat de inculpatul D.A.V., ca nefondat.
În temeiul art. 383
alin. (1
1
) C. proc. pen., rap. la art. 350 C. proc. pen. a menținut
starea de arest a inculpatului și în temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen.,
a dedus în continuare arestul preventiv din 23 iulie 2013 la zi.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 300 RON, cu
titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Analizând legalitatea
și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma motivelor de apel formulate
de inculpat, precum și din oficiu conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen.,
instanța de apel a apreciat că hotărârea atacată este legală și temeinică, în
deplină concordanță cu ansamblul probatoriului administrat în cursul procesului
penal și dispozițiile legale aplicabile, pentru următoarele considerente:
Starea de fapt
reținută de prima instanță corespunde realității, fiind rezultatul evaluării
corecte și complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale, în
contextul în care la sfârșitul anului 2011 inculpatul O.V.I. a inițiat și
constituit un grup infracțional organizat care a acționat timp de un an în mod
coordonat în scopul comiterii de infracțiuni de trafic de droguri, atât
național, cât și internațional. Acestui inculpat i-a revenit rolul conducător,
urmând să procure drogurile, identificând sursele și asigurând finanțarea
achizițiilor. Contactul inculpatului O.V.I. cu consumatorii avea să fie
sporadic, poziția "expusă" fiindu-i atribuită inculpatului D.A.V.,
care trebuia să comercializeze drogurile, revenindu-i sarcina de a găsi clienți
și de a le plasa.
La activitatea
infracțională au aderat de la început și coinculpatele G.I.R. și B.I.L.,
concubina lui O.V.I. și a inculpatului D.
La sfârșitul anului
2012, prin intermediul coinculpatei G.I.R., în grupul infracțional a fost
cooptată și coinculpata T.O., căreia i-a revenit rolul de a procura droguri pe
relația Spania.
Drogurile erau fie
procurate de coinculpatul O.V.I. din surse interne, de la alți traficanți
români, fie, erau aduse din străinătate. în ceea ce privește canalele externe,
după ce se contactau furnizorii și se negociau termenii înțelegerii, cel mai
adesea folosindu-se servicii de tip M. sau V., drogurile erau introduse în țară
prin intermediul firmelor de curierat. La sosirea autovehiculului firmei de
curierat în Arad, coinculpatul O.V.I. și inculpatul D.A.V., se prezentau la
punctul de predare a expedițiilor, și, în timp ce primul asigura paza din
imediata vecinătate, cel de-al doilea solicita angajatului societății de
expediție remiterea coletului, prezentându-se ca fiind o cunoștință apropiată a
persoanei înscrisă ca destinatar, care, neputându-se prezenta din diferite
motive pentru a ridica pachetul, îl mandatase în acest sens.
În ziua de 16
octombrie 2012 colaboratorul cu nume de cod "P.M.", în urma unei
convorbiri telefonice cu inculpatul D., s-au întâlnit cu acesta, ocazie cu care
inculpatul i-a vândut acestuia aproximativ 10 grame cannabis cu prețul de 50
RON/gram.
În data de 24
octombrie 2013 colaboratorul cu nume de cod "P.M." s-a deplasat la
domiciliul inculpatului D., conform înțelegerii telefonice și a cumpărat o nouă
cantitate de droguri pentru care a plătit suma de 400 RON.
Din înregistrările
convorbirilor interceptate în cauză, a rezultat activitatea susținută
desfășurată de inculpați pe linia traficului de droguri, felul în care
relaționau, atât în interiorul grupului, cât și cu persoanele din afara lui,
respectiv furnizorii și consumatorii, aspecte surprinse în linii generale în
rândurile de mai sus. Interceptările convorbirilor au permis identificarea unui
număr relevant de persoane, unele dintre acestea minore, cărora inculpatul
D.A.V. le-a vândut cannabis, după ce, în prealabil, în mai multe situații, li
s-a oferit drogul cu titlu gratuit, pentru a li se capta interesul.
Astfel, martorul
C.A.T. a declarat că a cumpărat în repetate rânduri, începând cu anul 2010,
cannabis, cantitate estimată la 50 grame, pentru care a plătit în total 2.500
RON.
Martorul D.I.P., minor
până la data de 29 iunie 2012, a cumpărat la rândul său, începând cu sfârșitul
anului 2011, aproape zilnic, circa 400 g cannabis, plătindu-le în total
aproximativ 20.000 RON și devenind un obișnuit al acestora.
Tot la sfârșitul
anului 2011, inculpatul D. l-a cunoscut pe martorul P.O.P., căruia i-a vândut
un gram de cannabis contra sumei de 50 RON.
Martorul P.G. a
început să achiziționeze droguri de la inculpați în vara anului 2012, în doze
de câte 1 gram. A cumpărat în total 15 grame cannabis de la aceștia, pentru
care a plătit 750 RON.
Martorul C.P.A. a
cumpărat de la inculpați cannabis de cel puțin două ori pe săptămână, începând
cu luna august 2012, în total 40 grame, plătind 2.000 RON.
Inculpații au început
să vândă cannabis martorului Ș.R.C. din luna iunie 2012, săptămânal ori chiar
mai des, în total 50 grame, pentru care au încasat 2.500 RON.
Martorul S.S.A. a
cumpărat la rândul său, începând cu luna august 2012, de mai multe ori, de la
inculpatul D. cannabis, în total 8 grame, pentru care a plătit 400 RON. A mai
primit 2 grame cannabis în contul unei datorii .
Martorul B.R.N., în 8
rânduri, inculpatul i-a vândut cantitatea totală de 9 grame cannabis și a
plătit suma de 540 RON.
Martorul P.A.A., elev
în clasa a X-a la Liceul "S.D." din Arad, în toamna anului 2012, prin
intermediul unui coleg mai mare, la rândul lui consumator de droguri, l-a
cunoscut pe inculpatul D., care le-a oferit celor doi minori un
"joint" cu titlu gratuit, le-a dat datele sale de contact și le-a
propus să cumpere cannabis de la el, oferindu-1 la prețul de 50 RON/gram,
ulterior martorul a cumpărat un gram.
Martorul T.R.C., la
un bar din incinta Ș.N., în luna noiembrie 2012, a fost abordat de inculpatul
D., care l-a invitat în locuința sa, unde i-a oferit un "joint",
propunându-i ca, pe viitor, dacă va fi interesat, să-1 contacteze spre a
cumpăra droguri la prețul de 50 RON/gram. Ulterior, martorul a cumpărat de
circa 20 de ori câte un gram de cannabis, plătind în total suma de 1.000 RON.
Martorul a aflat că acesta își procura drogurile din Spania.
Martorii N.F.,
G.A.N., M.S.H., C.C.C. și H.A.C. au fost la rândul lor racolați printre proprii
cumpărători de către inculpatul D., în vara și toamna anului 2012, în general
după același tipar care presupunea inițial oferirea cu titlu gratuit a unei
mici doze de drog, odată cu datele de contact ale inculpatului. După un timp,
martorii au cumpărat droguri, după cum urmează: martorul N.F. - 4 grame de
cannabis, cu suma totală de 200 RON; martorul G.A.N. - 2 grame de cannabis, cu
suma totală de 100 RON; martorul M.S.H. - 5 grame de cannabis, cu suma totală
de 250 RON; martorul C.C.C. - 1 gram de cannabis, cu suma totală de 50 RON;
martorul H.A.C. - 2 grame de cannabis, cu suma totală de 100 RON.
În data de 17
ianuarie 2013, în jurul orelor 13.00, s-a procedat la supravegherea zonei
parcării P.M. Arad, unde se preda coletăria adusă în țară de SC N.B.T. SRL.
Coinculpatul O.V.I. și inculpatul D.A.V. au venit la locul de predare-primire
cu autoturismul marca M., condus de O. Au parcat la oarecare depărtare, la
intersecția cu str. S., de unde inculpatul D. a plecat să ridice coletul,
coinculpatul O.V.I. rămânând lângă mașină să supravegheze zona. Inculpatul D.
s-a prezentat reprezentanților societății de curierat ca fiind fratele
destinatarei "T.I." - numele fals înscris pe colet, alături de cel al
expeditoarei "F.C." - care, chipurile, ar fi fost împiedicată să vină
personal să își ridice coletul. După ce inculpatul D. s-a îndreptat cu pachetul
până lângă autoturismul cu care venise, organele judiciare au intervenit.
La percheziție, în
colet, ascunse în două cutii cu șervețele, respectiv într-un cozonac scobit pe
interior, s-au găsit mai multe pachete conținând cannabis, cântărind 344 de
grame cu ambalaj, respectiv 293,7 grame masă netă (47,1 g + 196,9 g + 49,7 g).
După efectuarea analizelor de laborator, au mai rămas 274 g de cannabis (41 g +
190 g + 43 g), ambalate și sigilate, care au predate polițiștilor din cadrul
S.C.C.O. Arad.
În cursul audierilor,
s-a stabilit că, uzând de aceleași metode, în data de 26 decembrie 2012,
inculpații au mai introdus în țară un colet conținând 160 g cannabis, drogurile
fiind valorificate în perioada sărbătorilor de iarnă, încasându-se pe ele suma
de 8.000 RON. Jumătate din bani i-au revenit coinculpatei T.O., iar diferența,
celorlalți inculpați.
Încadrarea juridică
dată faptelor este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive
ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc, trafic internațional de
droguri de risc prevăzută de 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Legea nr.
143/2000 și de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.
de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
În ce privește
cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare, instanța de apel a
constatat că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C. pen. și 52
C. pen. Astfel, potrivit art. 72 C. pen. "la stabilirea și aplicarea
pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de
limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al
faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează
sau agravează răspunderea penală". Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen.
pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a
inculpatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,
formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de
conviețuire socială. Instanța de recurs a reținut și că pentru a conduce la
atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată
particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și
proporțională cu gravitatea faptelor comise, urmărind reintegrarea inculpatului
în societate.
În procesul
individualizării pedepselor se parcurg mai multe etape succesive care au
criterii specifice de apreciere (faptă - amploarea prejudiciilor cauzate,
metode folosite pentru săvârșire, gradul de premeditare etc.; făptuitor -
conduita socială până la faptă, antecedente penale, poziția în procesul penal,
încercarea de înlăturare sau chiar înlăturarea ori ameliorarea efectelor
infracțiunii; pericol social concret rezultat din pluralitatea de infracțiuni,
din perseverența infracțională etc), criterii indicate ca atare de lege (art.
72 C. pen.); dar, în final, judecătorul trebuie să facă o apreciere globală, în
cadrul căreia se impun a fi coroborate toate elementele concrete rezultate din
etapele succesive. Această apreciere globală finală care fundamentează opțiunea
pentru pedeapsa ce urmează a se aplica și în general pentru un anume regim
sancționator, condiționează eficiența deciziei judiciare în atingerea scopului
reglementat de legiuitor.
În speță, prima
instanță a făcut o analiză și evaluare completă a tuturor elementelor relevante
în individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia, mai sus
expuse. Astfel, pedepsele de 10 ani închisoare aplicată inculpatului pentru
infracțiunea prev. art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37
lit. a) C. pen. art. 41 alin. (2) C. pen., 5 ani închisoare aplicată
inculpatului pentru infracțiunea prev. art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,
cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.; de 5 ani
închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic.
art. 37 lit. a) C. pen. respectiv pedeapsa rezultantă de 10 ani, sporită cu 2
ani închisoare este în măsură să conducă la atingerea scopului prevăzut de art.
52 C. pen., reflectând gradul de periculozitate al faptelor inculpatului,
consecințele acestora, dar și conduita sa procesuală, existența stărilor de
agravare a răspunderii penale, respectiv concursul de infracțiuni și
antecedentele penale.
Totodată, trebuie
avut în vedere că în urma individualizării judiciare a pedepsei potrivit
criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa aplicată trebuie să aibă un
cuantum care să realizeze și funcția preventivă-educativă, în contextul
caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă
de timp. Infracțiunile de trafic de droguri aduc atingere uneia dintre cele mai
importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea persoanei, și
chiar viața acesteia, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme
ale criminalității organizate, iar reducerea excesivă a pedepsei pentru autorul
unei asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu
încurajarea tacită a lui și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu
scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în
plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține
climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în
sfidarea legii.
Ca măsură de
constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de
exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea
ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul
făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și
modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât
inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea
săvârșirii altor fapte penale.
Prima instanță nu a
reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74
C. pen., acestea fiind circumstanțe judiciare, care nu operează automat, fiind
lăsate la aprecierea judecătorului.
Recunoașterea
anumitor împrejurări ca fiind circumstanțe atenuante nu este posibilă decât
dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea
faptei sau caracterizează de o așa manieră persoana inculpatului încât numai
aplicarea unei pedepse sub minimul special este în măsură să corespundă unei
juste individualizări. În acest context, s-a reținut că inculpatul are
antecedente penale, iar în fața instanței nu a recunoscut faptele reținute în
sarcina sa.
Instanța de apel a
reținut că în speță inculpatul va executa 13 ani și 6 luni închisoare ca urmare
a aplicării obligatorii a prevederilor art. 86
4
alin. (1) C. pen.,
rap. la 83 C. pen., inculpatul fiind anterior condamnat prin Sentința penală
nr. 51 din 14 aprilie 2010 a Tribunalului Mureș la o pedeapsă de 1 an și 6 luni
închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fapta ce
formează obiectul prezentului dosar, fiind comisă în termenul de încercare al
acelei condamnări.
În această situație
potrivit prevederilor art. 86
4
alin. (1) C. pen., rap. la art. 83 C.
pen.: "Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din
nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după
expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea sub supraveghere,
dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa
aplicată pentru noua infracțiune''. Se observă că prima instanță a făcut
aplicarea corectă a dispozițiilor legale mai sus menționate.
În baza art. 383
alin. (1
1
) C. proc. pen. cu referire la art. 350 C. proc. pen., s-a
menținut starea de arest a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile ce au
fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Instanța de apel a
constatat că, în afara condițiilor de procedură, pe fond, sunt îndeplinite
condițiile avute în vedere de legiuitor: existența unor probe sau indicii
temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (art. 143
C. proc. pen.) și, respectiv, existența unuia dintre cazurile de arestare
prevăzute de art. 148 lit. a) - f) din C. proc. pen., condiții care se mențin
și în prezent. Mai mult împotriva inculpatului s-a pronunțat o hotărâre de
condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție.
Împotriva acestei
hotărâri, a declarat recurs inculpatul D.A.V.
Invocând cazurile de
casare sunt art. 385
9
pct. 17
2
și 12 C. proc. pen.
anterior, a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii
atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, achitarea
acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3 din Legea nr.
143/2000 și art. 7 din Legea nr. 39/2003 în baza art. 11 pct. 2 lit. a)
raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Examinând recursul inculpatului
D.A.V. prin prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată că este fondat
numai sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile pentru următoarele
considerente:
Prealabil analizării
motivelor de recurs formulate în cauză, se impun a fi făcute câteva precizări
pentru stabilirea limitelor analizării recursurilor, în raport de modificările
legislative intervenite prin Legea nr. 2/2013.
Potrivit
dispozițiilor art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu
dispozițiile art. 385
10
alin. (2) și (2
1
) C. proc. pen.,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare
prevăzute de art. 385
9
din același cod, prin urmare, verificarea
instanței de control judiciar se limitează astfel numai la cazurile de casare
expres prevăzute de lege și care au fost invocate în scris cu cel puțin 5 zile
înaintea primului termen de judecată, cu singura excepție a cazurilor de casare
care se iau în considerare din oficiu [art. 385
9
alin. (3) C. proc.
pen.].
Legea nr. 2/2013 a
impus o nouă limitare a devoluției căii de atac a recursului, în sensul că
unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanțial, scopul
urmărit, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge
controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar
la chestiuni de drept.
Astfel cum se poate
observa, decizia penală recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Timișoara,
secția penală, la data de 1 octombrie 2013, ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor
judecătorești (15 februarie 2013), ca atare, este supusă casării numai sub
aspectul motivelor de recurs prevăzute de art. 385
9
C. proc. pen.,
astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii
cuprinse în art. II din lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a
cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând
exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs
de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteză care,
însă, nu se regăsește în cauză.
Prin Legea nr. 2/2013
s-a realizat, însă, o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele
cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial,
intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea
de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului,
reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.
În ce privește cazul
de casare prevăzut în art. 385
9
alin. (1) pct. 17
2
C.
proc. pen., invocat de recurentul inculpat D.A.V., se constată că, într-adevăr,
acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul
conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 385
9
alin.
(3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de
recurs care se iau în considerare din oficiu, fiind necesar, pentru a putea fi
examinat de către instanța de ultim control judiciar, respectarea condițiilor
formale prevăzute în art. 385
10
alin. (l) și (2) C. proc. pen.
Verificând
îndeplinirea acestor cerințe, se observă, că recurentul inculpat D.A.V. și-a
motivat recursul prin respectarea, obligației ce îi revenea potrivit art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen., însă criticile acestuia de trimiterea cauzei spre
rejudecare întrucât pe parcursul urmăririi penale, audierea sa și a martorilor
a avut loc în lipsa unui apărător, circumscrise cazului de casare prevăzut de
art. 385
9
alin. (1) pct. 17
2
C. proc. pen., nu sunt
întemeiate întrucât se constată că pe întreg parcursul procesului penal au fost
respectate toate drepturile procesuale ale inculpatului.
Totodată, se constată
că în cauză criticile întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 12 C. proc. pen. invocate de inculpatul D.A.V. vizând achitarea, nu pot fi
subsumate acestui caz de casare, potrivit cu care casarea poate interveni,
"când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni sau
când instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât
cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepția cazurilor
prevăzute în art. 334 - 337", având în vedere că ele vizează starea de
fapt reținută de instanțele inferioare, în sensul că nu are susținere în probatoriul
administrat. Or, cazul de casare ce permite cenzurarea situației de fapt,
respectiv verificarea concordantei dintre cele reținute în hotărârea de
condamnare și probele administrate, era cel prevăzut în dispozițiile art. 385
9
alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., text de lege care a fost abrogat. Prin urmare,
o verificare a situației de fapt de către instanța de control judiciar nu mai
este posibilă. Astfel fiind, criticile recurentului inculpat D.A.V. privind
greșita condamnare și cererea de achitare în temeiul art. 10 lit. d) C. proc.
pen. (1969) excede cazurilor de casare prevăzute de art. 385
9
alin.
(1) C. proc. pen. (în redactarea conformă Legii nr. 2/2013), întrucât se referă
la aspecte de fapt ale cauzei urmează să fie respinse.
În ceea ce privește
aplicarea art. 5 C. pen., în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până
la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale,
se aplică legea mai favorabilă.
În speță, de la data
pronunțării deciziei din apel, 1 octombrie 2013 și până la data soluționării
recursului a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de
față, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp, a fost abrogat
C. pen. anterior și a intrat în vigoare un alt C. pen.
În aceste condiții,
în examinarea legii incidente cu privire la acuzațiile formulate față de
inculpatul D.A.V., Înalta Curte urmează să analizeze pe de o parte, influența
modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale
infracțiunilor de care este acuzat (în examinarea acestui criteriu, se va
verifica dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea
nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă, cu privire la încadrarea
juridică); iar pe de altă parte, consecințele produse de acuzație cu privire la
sancțiune la data săvârșirii faptei și consecințele la data judecării
recursului (în examinarea acestui criteriu, se va avea în vedere caracterul
unitar al dispozițiilor referitoare la pedeapsă și circumstanțele de
individualizare în raport cu încadrarea juridică dată faptei). Inculpatul a
fost condamnat după cum urmează:
- pentru infracțiunea
de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7
alin. (1) din Legea nr. 39/2.003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. la 5 ani
închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi,
prevăzute art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
- pentru infracțiunea
de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare
și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzute de art.
64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
- pentru pentru
infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, prevăzută de art. 3
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/