ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1187/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1187/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 264 din 23 iulie 2013 pronunțată în Dosar nr. 5783/108/2013 Tribunalul Arad în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.A.V. la 5 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat. A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat - D.A.V., la 5 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată.
A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat - D.A.V., la 10 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, în formă continuată. A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen.
a contopit pedepsele aplicate inculpatului D.A.V., în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 2 ani închisoare rezultând de executat pedeapsa rezultantă de 12 (doisprezece) ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege. În baza art. 86 4 alin. (1) C. pen., art. 83 C. pen. a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.A.V., prin Sentința penală nr. 51 din 14 aprilie 2010 a Tribunalului Mureș, definitivă prin neapelare și a dispus executarea acestei pedepse pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta rezultând de executat pedeapsa de 13 (treisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive de la 18 ianuarie 2013 până la zi. În baza art. 18 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat în vederea distrugerii cantitatea de 17,1 grame cannabis, ambalate și sigilate și predate organelor de poliție. A confiscat de la inculpatul D.A.V. suma de 23.390 RON. A obligat inculpatul să plătească statului suma de 950 RON cheltuieli judiciare. A dispus plata din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați Arad a sumei de 500 RON reprezentând onorar avocat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad nr. 106 D/P/2012 înregistrat la instanță la data de 10 mai 2013, au fost trimiși în judecată inculpații O.V.I., D.A.V., T.O., G.I.R., B.I.L. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reținut în sarcina acestora prin rechizitoriu că inculpații O.V.I., D.A.V., T.O., G.I.R.
și B.I.L., au inițiat, constituit respectiv aderat la un grup infracțional organizat, profilat pe traficul intern și internațional de droguri, și sprijinirea acestuia, respectiv au introdus în mod repetat în țară droguri de risc, fără drept, precum și au procurat, deținut, oferit și vândut, fără drept, în mod repetat, pe teritoriul național, astfel de droguri. Prin Sentința penală nr. 211 din 10 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 5180/108/2013, acțiunea penală a fost soluționată față de inculpații O.V.I., T.O., G.I.R., B.I.L. iar față de inculpatul D.A.V., cauza a fost disjunsă. În faza de urmărire penală inculpatul D.A.V. a recunoscut comiterea faptelor. Cu prilejul ascultării în fața instanței inculpatul D.A.V.
nu a recunoscut comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. În privința infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 inculpatul a arătat că împreună cu martorii din prezenta cauză au făcut parte din același grup de prieteni care procurau și consumau împreună cannabis. De asemenea, inculpatul a arătat că declarațiile din faza de urmărire penală au fost date sub presiunea și amenințările organelor de poliție.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză atât în faza de urmărire penală și anume - procese-verbale de sesizare din oficiu, ordonanță de autorizare a investigatorului acoperit și a colaboratorului acestuia, procese-verbale de verificare, ordonanțe de delegare, procese-verbale de cântărire, rezoluții de constatare tehnico-științifică, rapoarte de constatare tehnică, dovezi de depunere a drogurilor și autoturismului, raport investigator acoperit, proces-verbal de audiere a colaboratorului acoperit, proces-verbal de redare a convorbirii în mediu ambiental, adrese R.R.
și răspuns, proces-verbal de investigații, referate cu propuneri de percheziții domiciliare, încheieri și autorizații emise de Tribunalul Arad, procese-verbale de ridicare, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșa foto, listă destinatar, proces-verbal de efectuare a perchezițiilor, înscrisuri, proces-verbal de efectuare a percheziției informatice, proces-verbal de sechestru și planșa foto, proces-verbal de ridicare, fișa de evidență locală, procese-verbale de citire a agendelor telefonice, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, declarațiile martorilor C.P.A., P.A.A., Ș.R.C., D.I.P., Ț.R.C., M.S.H., C.C.C., A.O., C.A.T., B.R.N., H.A.C., P.G., P.O.P., G.A.N., N.F., S.S.A., declarațiile coinculpaților O.V.I., T.O., G.I.R.
și B.I.L. și ale inculpatului D.A.V., cât și în mod nemijlocit, în fața instanței, în condiții de contradictorialitate și oralitate respectiv declarațiile martorilor C.P.A., P.A.A., Ș.R.C., D.I.P., Ț.R.C., M.S.H., C.C.C., A.O., C.A.T., B.R.N., H.A.C., P.G., G.A.N., N.F., S.S.A., ale investigatorului sub acoperire "K.J." și a colaboratorului "P.M.", declarația inculpatului, instanța a reținut următoarea: Inculpații O.V.I., față de care acțiunea penală a fost soluționată, și D.A.V., s-au cunoscut la sfârșitul anului 2011. Inculpatul O.V.I., animat de dorința de a obține câștiguri facile prin mijloace nelegale, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a acționat timp de un an în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiunilor de trafic de droguri, atât național, cât și internațional.
Acestui inculpat, i-a revenit rolul conducător, urmând să procure drogurile, identificând sursele și asigurând finanțarea achizițiilor. Contactul inculpatului O.V.I. cu consumatorii avea să fie sporadic, poziția "expusă" fiindu-i atribuită inculpatului D.A.V., care trebuia să comercializeze drogurile, revenindu-i sarcina de a găsi clienți și de a le plasa. În schimb, acesta urma să primească un comision de 10 RON pentru fiecare gram de drog vândut. Periodic, inculpatul O.V.I. verifica ritmicitatea încasării de către inculpatul D.A.V. a debitelor de la consumatori, prezentându-i-se informări regulate. Chiar formulele de adresare denotă poziția celor doi inculpați în cadrul grupului. Astfel inculpatul D.A.V.
i se adresa coinculpatului O. cu termenii "boss", "tați", "am înțeles, să trăiți", termeni care afirmă rolul de lider al grupului și care rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice. La activitatea infracțională au aderat de la început și coinculpatele G.I.R. și B.I.L., concubina lui O.V.I. și a inculpatului D., care au cunoscut și i-au sprijinit moral pe aceștia, asistând la tranzacțiile cu droguri și împărțind beneficiile materiale obținute de pe urma activităților ilicite desfășurate de partenerii lor de viață și s-au implicat activ în procurarea substanțelor prohibite de lege - inculpata G.I.R. - respectiv în distribuirea lor - atât inculpata G.I.R., cât și B.I.L.
La sfârșitul anului 2012, prin intermediul coinculpatei G.I.R., în grupul infracțional a fost cooptată și coinculpata T.O., prietenă a acesteia, căreia i-a revenit rolul ca, în schimbul unor avantaje materiale consistente, să procure droguri pe relația Spania, țară unde își avea reședința de o bucată de timp și unde acestea puteau fi cumpărate la prețuri mult mai avantajoase, pe care să le introducă în România. Drogurile erau fie procurate de coinculpatul O.V.I. din surse interne, de la alți traficanți români, fie, erau aduse din străinătate. în ceea ce privește canalele externe, după ce se contactau furnizorii și se negociau termenii înțelegerii, cel mai adesea folosindu-se servicii de tip M. sau V., drogurile erau introduse în țară prin intermediul firmelor de curierat.
Acestea au în general puncte de predare a mesageriei în parcările stațiilor de carburanți, remiterea coletelor având loc în zile și ore prestabilite, chiar din autovehiculul cu care se efectua transportul. Pentru a minimiza riscul prinderii lor, drogurile erau bine împachetate, astfel încât mirosul acestora să fie imperceptibil, le disimulau printre bagaje, în colete pe care erau înscrise numele unor expeditori și destinatari fictivi. La sosirea autovehiculului firmei de curierat în Arad, coinculpatul O.V.I. și inculpatul D.A.V., se prezentau la punctul de predare a expedițiilor, și, în timp ce primul asigura paza din imediata vecinătate, cel de-al doilea solicita angajatului societății de expediție remiterea coletului, prezentându-se ca fiind o cunoștință apropiată a persoanei înscrisă ca destinatar, care, neputându-se prezenta din diferite motive pentru a ridica pachetul, îl mandatase în acest sens.
Sistemul era gândit de asemenea manieră încât, în ipoteza în care transportul de droguri ar fi fost interceptat, organele judiciare să nu aibă datele necesare identificării traficanților, singurele momente de vulnerabilitate fiind secundele în care se preda curierului pachetul ce conținea drogurile, respectiv se ridica de la acesta la destinație, ceea ce impunea prinderea lor în flagrant în chiar acele clipe. Prin Ordonanța nr. 20/A/2012, din data de 16 octombrie 2012, a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arad au fost autorizați investigatorul sub acoperire cu nume de cod "K.J.", respectiv colaboratorul acestuia, cu nume de cod "P.M." să procure droguri de risc de la persoanele implicate. Astfel în ziua de 16 octombrie 2012 colaboratorul cu nume de cod "P.M.", în urma unei convorbiri telefonice cu inculpatul D., s-au întâlnit în P.M.
din Arad, ocazie cu care inculpatul i-a vândut acestuia aproximativ 10 grame cannabis cu prețul de 50 RON/gram. Din raportul de constatare tehnico-științifică din 26 octombrie 2012 întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă că proba înaintată este constituită din 9,8 grame cannabis, fiind pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis. În data de 24 octombrie 2013 colaboratorul cu nume de cod "P.M." s-a deplasat la domiciliul inculpatului D., conform înțelegerii telefonice și a cumpărat o nouă cantitate de droguri pentru care a plătit suma de 400 RON. Din raportul de constatare tehnico-științifică din 31 octombrie 2012 întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă că proba înaintată este constituită din 8,2 grame cannabis, fiind pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanța psihotropă, biosintetizată de planta cannabis.
Cantitățile de 9,3 grame respectiv 7,8 grame cannabis, rămase după efectuarea analizelor fizico-chimice de laborator, au fost ambalate, sigilate și predate S.C.C.O. Arad. Având în vedere indiciile temeinice privind săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc de către inculpatul D.A. și coinculpatul O., Tribunalul Arad a autorizat începând cu data de 23 octombrie 2012 interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate de aceștia, respectiv interceptarea și înregistrarea comunicărilor desfășurate prin intermediul sistemelor informatice de respectivii, măsuri care au făcut în final posibilă identificarea și a altor participanți la săvârșirea faptelor penale și prinderea infractorilor.
Din înregistrările convorbirilor interceptate în cauză, a rezultat activitatea susținută desfășurată de inculpați pe linia traficului de droguri, felul în care relaționau, atât în interiorul grupului, cât și cu persoanele din afara lui, respectiv furnizorii și consumatorii, aspecte surprinse în linii generale în rândurile de mai sus. Interceptările convorbirilor au permis identificarea unui număr relevant de persoane, unele dintre acestea minore, cărora inculpatul D.A.V. le-a vândut cannabis, după ce, în prealabil, în mai multe situații, li s-a oferit drogul cu titlu gratuit, pentru a li se capta interesul. Astfel, martorul C.A.T. a declarat că a cumpărat în repetate rânduri, începând cu anul 2010, cannabis, cantitate estimată la 50 grame, pentru care a plătit în total 2.500 RON.
Martorul D.I.P., minor până la data de 29 iunie 2012, a cumpărat la rândul său, începând cu sfârșitul anului 2011, aproape zilnic, circa 400 g cannabis, plătindu-le în total aproximativ 20.000 RON și devenind un obișnuit al acestora. Instanța va reține, în privința acestui martor, ca fiind veridică declarația dată în faza de urmărire penală, declarație care se coroborează cu celelalte probe administrate. Declarația dată de acest martor în fața instanței, cu reveniri nejustificate asupra unor aspecte, este apreciată ca fiind subiectivă (martorul fiind unul dintre cei mai buni prieteni ai inculpatului) și dată "pro causa", astfel că urmează a fi înlăturată. Tot la sfârșitul anului 2011, inculpatul D. l-a cunoscut pe martorul P.O.P., căruia i-a oferit cu titlu gratuit un "joint" și i s-au dat datele de legătură pentru a fi contactat ulterior, în cazul în care martorul, ori cunoștințe de-ale lui ar fi dorit să cumpere droguri.
În perioada următoare, inculpatul D. i-a vândut martorului un gram de cannabis contra sumei de 50 RON. Martorul P.G. a început să achiziționeze droguri de la inculpați în vara anului 2012, în doze de câte 1 gram. A cumpărat în total 15 grame cannabis de la aceștia, pentru care a plătit 750 RON. Martorul C.P.A. a cumpărat de la inculpați cannabis de cel puțin două ori pe săptămână, începând cu luna august 2012, în total 40 grame, plătind 2.000 RON. Inculpații au început să vândă cannabis martorului Ș.R.C. din luna iunie 2012, săptămânal ori chiar mai des, în total 50 grame, pentru care au încasat 2.500 RON. Martorul S.S.A., a cumpărat la rândul său, începând cu luna august 2012, de mai multe ori, de la inculpatul D. cannabis, în total 8 grame, pentru care a plătit 400 RON.
A mai primit 2 grame cannabis în contul unei datorii . Martorul B.R.N. a fost abordat în vara anului 2012, într-un bar de către inculpatul D., oferindu-i să tragă câteva fumuri și propunându-i ca, pe viitor, să-i vândă cannabis la prețul de 60 RON/gram. Ulterior, în 8 rânduri, i s-a vândut martorului cantitatea totală de 9 grame cannabis și a plătit suma de 540 RON. Martorul P.A.A., elev în clasa a X-a la Liceul "S.D." din Arad, în toamna anului 2012, prin intermediul unui coleg mai mare, la rândul lui consumator de droguri, l-a cunoscut pe inculpatul D., care le-a oferit celor doi minori un "joint" cu titlu gratuit, le-a dat datele sale de contact și le-a propus să cumpere cannabis de la el, oferindu-1 la prețul de 50 RON/gram, ulterior martorul a cumpărat un gram.
Martorul Ț.R.C., la un bar din incinta Ș.N., în luna noiembrie 2012, a fost abordat de inculpatul D., care l-a invitat în locuința sa, unde i-a oferit un "joint", propunându-i ca, pe viitor, dacă va fi interesat, să-l contacteze spre a cumpăra droguri la prețul de 50 RON/gram. Ulterior, martorul a cumpărat de circa 20 de ori câte un gram de cannabis, plătind în total suma de 1.000 RON. Martorul a aflat că acesta își procura drogurile din Spania. Martorii N.F., G.A.N., M.S.H., C.C.C. și H.A.C. au fost la rândul lor racolați printre proprii cumpărători de către inculpatul D., în vara și toamna anului 2012, în general după același tipar care presupunea inițial oferirea cu titlu gratuit a unei mici doze de drog, odată cu datele de contact ale inculpatului.
După un timp, martorii au cumpărat droguri, după cum urmează: martorul N.F. - 4 grame de cannabis, cu suma totală de 200 RON; martorul G.A.N. - 2 grame de cannabis, cu suma totală de 100 RON; martorul M.S.H. - 5 grame de cannabis, cu suma totală de 250 RON; martorul C.C.C. - 1 gram de cannabis, cu suma totală de 50 RON; martorul H.A.C. - 2 grame de cannabis, cu suma totală de 100 RON. Având în vedere că datele strânse în cauză indicau fără putință de tăgadă că inculpații își procurau și dețineau droguri de risc, parte dintre acestea aduse din străinătate, fiind introduse fără drept în țară, droguri pe care, apoi, le vindeau către numeroase persoane, atrase de cele mai multe ori prin oferirea inițială cu titlu gratuit a unor cantități mici de cannabis, s-a trecut la prinderea în flagrant a infractorilor.
Cum convorbirile telefonice, coroborate cu trimiterea în data de 11 ianuarie 2013, de către coinculpata G.I.R., coinculpatei T.O., în Spania, prin rețeaua M.G., a sumei de 700 euro, indicau iminența expedierii unei cantități de droguri în țară, în data de 17 ianuarie 2013, în jurul orelor 13.00, s-a procedat la supravegherea zonei parcării P.M. Arad, unde se preda coletăria adusă în țară de SC N.B.T. SRL. Coinculpatul O.V.I. și inculpatul D.A.V. au venit la locul de predare-primire cu autoturismul marca M., condus de O. Au parcat la oarecare depărtare, la intersecția cu str. Ș., de unde inculpatul D. a plecat să ridice coletul, coinculpatul O.V.I. rămânând lângă mașină să supravegheze zona. Inculpatul D. s-a prezentat reprezentanților societății de curierat ca fiind fratele destinatarei "T.I." - numele fals înscris pe colet, alături de cel al expeditoarei "F.C." - care, chipurile, ar fi fost împiedicată să vină personal să își ridice coletul.
După ce inculpatul D. s-a îndreptat cu pachetul până lângă autoturismul cu care venise, organele judiciare au intervenit. La percheziție, în colet, ascunse în două cutii cu șervețele, respectiv într-un cozonac scobit pe interior, s-au găsit mai multe pachete conținând cannabis, cântărind 344 de grame cu ambalaj, respectiv 293,7 grame masă netă (47,1 g + 196,9 g + 49,7 g). După efectuarea analizelor de laborator, au mai rămas 274 g de cannabis (41 g + 190 g + 43 g), ambalate și sigilate, care au predate polițiștilor din cadrul S.C.C.O. Arad. În cursul audierilor, s-a stabilit că, uzând de aceleași metode, în data de 26 decembrie 2012, inculpații au mai introdus în țară un colet conținând 160 g cannabis, drogurile fiind valorificate în perioada sărbătorilor de iarnă, încasându-se pe ele suma de 8.000 RON.
Jumătate din bani i-au revenit coinculpatei T.O., iar diferența, celorlalți inculpați. în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 modificată și republicată, instanța a reținut că "grupul infracțional organizat" în accepțiunea Legii nr. 39/2003 reprezintă grupul structurat, format din trei sau mai mult persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material.
Astfel, pentru ca un grup de persoane să poată fi caracterizat ca un grup infracțional organizat, trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative: grupul să fie alcătuit din cel puțin trei persoane; grupul să fie structurat, respectiv să existe o subordonare ierarhică prestabilită și roluri bine determinate din punct de vedere subiectiv; grupul să acționeze coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave; grupul să urmărească direct sau indirect un folos material; grupul să existe o anumită perioadă de timp. Elementul material al infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 modificată și republicată, se realizează prin mai multe modalități, respectiv inițierea, constituirea, aderarea, sprijinirea.
Inițierea presupune comunicarea proiectului de constituire a grupului infracțional organizat, cu particularitățile cerute de lege pentru ca o asociere de mai multe persoane să fie caracterizată ca un grup infracțional organizat. Constituirea presupune asocierea unui număr de cel puțin trei persoane conform unui proiect și consensul neechivoc al acestora cu privire la constituire. În ceea ce privește latura subiectivă, s-a reținut de către instanță că elementul subiectiv al infracțiunii se caracterizează prin intenție directă, scopul trebuind să fie cunoscut și urmărit de cei care inițiază sau constituie grupul, respectiv de cei care aderă sau sprijină grupul infracțional organizat.
Analizând conținutul constitutiv al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D.A.V., în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 modificată și republicată, s-a reținut că la inițiativa coinculpatului O.V.I., acești inculpați au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave - infracțiuni de trafic național și internațional de droguri de risc - pentru a obține direct sau indirect avantaje patrimoniale. Vinovăția acestui inculpat a fost dovedită prin coroborarea declarațiile coinculpaților O.V.I., G.I.R., B.I.L., T.O., ale martorilor și declarațiile inculpatului D.A.V., date în faza de urmărire penală și procesele-verbale de redare ale convorbirilor telefonice.
Faptele inculpatului D.A.V. astfel cum au fost descrise mai sus constituie infracțiunile de inițiere, constituire, respectiv aderare la un grup infracțional organizat, profilat pe traficul intern și internațional de droguri, și sprijinirea acestuia prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, introducere în mod repetat în țară de droguri de risc, fără drept, precum și procurare, deținere, oferire și vânzare, fără drept, în mod repetat, pe teritoriul național prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În procesul individualizării pedepselor nu trebuie să se scape, niciun moment din vedere făptuitorul cu toate datele ce caracterizează personalitatea lui, orice supralicitare a elementelor obiective cu neglijarea celor subiective, punând în pericol corectitudinea adaptării tratamentului penal la cazul și persoana în cauză. O anumită severitate ce trebuie să se manifeste fată de infracțiunile grave, nu trebuie să așeze tratamentul penal în afara imperativelor definite de echilibru și rațiune. Într-un stat de drept caracterul echilibrat și rațional al represiunii penale trebuie să domine peisajul practicii judiciare. Instanța a constatat că planta cannabis sativa conține canabinoide printre care și tetrahidrocannabinol (THC), care sunt substanțe psihoactive ale acestor produse vegetale și produc un efect euforic.
Cannabisul are un efect sedativ ușor dar luat în doze mari poate duce la comă. Unii specialiști sunt de părere că acest drog este primul pas către droguri mai grele. De remarcat este amploarea deosebită pe care a luat-o acest fenomen, în special în rândul tinerilor, cauzând prejudicii considerabile nu numai intereselor societății, ale persoanelor, atentează la viața și sănătatea cetățenilor, influențează în mod demoralizator asupra conștiinței și comportamentului oamenilor. Din fișa de cazier judiciar a inculpatului D.A.V. rezultă că acesta se află în situația recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., față de pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 51 din 14 aprilie 2012 a Tribunalului Mureș, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
Referitor la persoana inculpatului D.A.V. s-a reținut vârsta acestuia - având 29 ani la data comiterii faptei, nivelul de instruire școlară ca absolvent a 11 clase, împrejurarea că are un loc de muncă, are un copil minor în întreținere și poziția avută în fața organele judiciare. Pentru considerentele expuse prima instanță a procedat la condamnarea inculpatului conform dispozitivului sentinței. Tribunalul a apreciat că, în raport de modul de concepere a activității infracționale, cu împrejurările comiterii faptelor și cu importanța relațiilor sociale încălcate de inculpatul D.A.V., lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție.
Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul D.A.V. Prin Decizia penală nr. 175/A din 1 octombrie 2013 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins apelul declarat de inculpatul D.A.V., ca nefondat. În temeiul art. 383 alin. (1 1 ) C. proc. pen., rap. la art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului și în temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus în continuare arestul preventiv din 23 iulie 2013 la zi. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma motivelor de apel formulate de inculpat, precum și din oficiu conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a apreciat că hotărârea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probatoriului administrat în cursul procesului penal și dispozițiile legale aplicabile, pentru următoarele considerente: Starea de fapt reținută de prima instanță corespunde realității, fiind rezultatul evaluării corecte și complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale, în contextul în care la sfârșitul anului 2011 inculpatul O.V.I. a inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a acționat timp de un an în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiuni de trafic de droguri, atât național, cât și internațional.
Acestui inculpat i-a revenit rolul conducător, urmând să procure drogurile, identificând sursele și asigurând finanțarea achizițiilor. Contactul inculpatului O.V.I. cu consumatorii avea să fie sporadic, poziția "expusă" fiindu-i atribuită inculpatului D.A.V., care trebuia să comercializeze drogurile, revenindu-i sarcina de a găsi clienți și de a le plasa. La activitatea infracțională au aderat de la început și coinculpatele G.I.R. și B.I.L., concubina lui O.V.I. și a inculpatului D. La sfârșitul anului 2012, prin intermediul coinculpatei G.I.R., în grupul infracțional a fost cooptată și coinculpata T.O., căreia i-a revenit rolul de a procura droguri pe relația Spania. Drogurile erau fie procurate de coinculpatul O.V.I.
din surse interne, de la alți traficanți români, fie, erau aduse din străinătate. în ceea ce privește canalele externe, după ce se contactau furnizorii și se negociau termenii înțelegerii, cel mai adesea folosindu-se servicii de tip M. sau V., drogurile erau introduse în țară prin intermediul firmelor de curierat. La sosirea autovehiculului firmei de curierat în Arad, coinculpatul O.V.I. și inculpatul D.A.V., se prezentau la punctul de predare a expedițiilor, și, în timp ce primul asigura paza din imediata vecinătate, cel de-al doilea solicita angajatului societății de expediție remiterea coletului, prezentându-se ca fiind o cunoștință apropiată a persoanei înscrisă ca destinatar, care, neputându-se prezenta din diferite motive pentru a ridica pachetul, îl mandatase în acest sens.
În ziua de 16 octombrie 2012 colaboratorul cu nume de cod "P.M.", în urma unei convorbiri telefonice cu inculpatul D., s-au întâlnit cu acesta, ocazie cu care inculpatul i-a vândut acestuia aproximativ 10 grame cannabis cu prețul de 50 RON/gram. În data de 24 octombrie 2013 colaboratorul cu nume de cod "P.M." s-a deplasat la domiciliul inculpatului D., conform înțelegerii telefonice și a cumpărat o nouă cantitate de droguri pentru care a plătit suma de 400 RON. Din înregistrările convorbirilor interceptate în cauză, a rezultat activitatea susținută desfășurată de inculpați pe linia traficului de droguri, felul în care relaționau, atât în interiorul grupului, cât și cu persoanele din afara lui, respectiv furnizorii și consumatorii, aspecte surprinse în linii generale în rândurile de mai sus.
Interceptările convorbirilor au permis identificarea unui număr relevant de persoane, unele dintre acestea minore, cărora inculpatul D.A.V. le-a vândut cannabis, după ce, în prealabil, în mai multe situații, li s-a oferit drogul cu titlu gratuit, pentru a li se capta interesul. Astfel, martorul C.A.T. a declarat că a cumpărat în repetate rânduri, începând cu anul 2010, cannabis, cantitate estimată la 50 grame, pentru care a plătit în total 2.500 RON. Martorul D.I.P., minor până la data de 29 iunie 2012, a cumpărat la rândul său, începând cu sfârșitul anului 2011, aproape zilnic, circa 400 g cannabis, plătindu-le în total aproximativ 20.000 RON și devenind un obișnuit al acestora. Tot la sfârșitul anului 2011, inculpatul D. l-a cunoscut pe martorul P.O.P., căruia i-a vândut un gram de cannabis contra sumei de 50 RON.
Martorul P.G. a început să achiziționeze droguri de la inculpați în vara anului 2012, în doze de câte 1 gram. A cumpărat în total 15 grame cannabis de la aceștia, pentru care a plătit 750 RON. Martorul C.P.A. a cumpărat de la inculpați cannabis de cel puțin două ori pe săptămână, începând cu luna august 2012, în total 40 grame, plătind 2.000 RON. Inculpații au început să vândă cannabis martorului Ș.R.C. din luna iunie 2012, săptămânal ori chiar mai des, în total 50 grame, pentru care au încasat 2.500 RON. Martorul S.S.A. a cumpărat la rândul său, începând cu luna august 2012, de mai multe ori, de la inculpatul D. cannabis, în total 8 grame, pentru care a plătit 400 RON. A mai primit 2 grame cannabis în contul unei datorii . Martorul B.R.N., în 8 rânduri, inculpatul i-a vândut cantitatea totală de 9 grame cannabis și a plătit suma de 540 RON.
Martorul P.A.A., elev în clasa a X-a la Liceul "S.D." din Arad, în toamna anului 2012, prin intermediul unui coleg mai mare, la rândul lui consumator de droguri, l-a cunoscut pe inculpatul D., care le-a oferit celor doi minori un "joint" cu titlu gratuit, le-a dat datele sale de contact și le-a propus să cumpere cannabis de la el, oferindu-1 la prețul de 50 RON/gram, ulterior martorul a cumpărat un gram. Martorul T.R.C., la un bar din incinta Ș.N., în luna noiembrie 2012, a fost abordat de inculpatul D., care l-a invitat în locuința sa, unde i-a oferit un "joint", propunându-i ca, pe viitor, dacă va fi interesat, să-1 contacteze spre a cumpăra droguri la prețul de 50 RON/gram. Ulterior, martorul a cumpărat de circa 20 de ori câte un gram de cannabis, plătind în total suma de 1.000 RON.
Martorul a aflat că acesta își procura drogurile din Spania. Martorii N.F., G.A.N., M.S.H., C.C.C. și H.A.C. au fost la rândul lor racolați printre proprii cumpărători de către inculpatul D., în vara și toamna anului 2012, în general după același tipar care presupunea inițial oferirea cu titlu gratuit a unei mici doze de drog, odată cu datele de contact ale inculpatului. După un timp, martorii au cumpărat droguri, după cum urmează: martorul N.F. - 4 grame de cannabis, cu suma totală de 200 RON; martorul G.A.N. - 2 grame de cannabis, cu suma totală de 100 RON; martorul M.S.H. - 5 grame de cannabis, cu suma totală de 250 RON; martorul C.C.C. - 1 gram de cannabis, cu suma totală de 50 RON; martorul H.A.C.
- 2 grame de cannabis, cu suma totală de 100 RON. În data de 17 ianuarie 2013, în jurul orelor 13.00, s-a procedat la supravegherea zonei parcării P.M. Arad, unde se preda coletăria adusă în țară de SC N.B.T. SRL. Coinculpatul O.V.I. și inculpatul D.A.V. au venit la locul de predare-primire cu autoturismul marca M., condus de O. Au parcat la oarecare depărtare, la intersecția cu str. S., de unde inculpatul D. a plecat să ridice coletul, coinculpatul O.V.I. rămânând lângă mașină să supravegheze zona. Inculpatul D. s-a prezentat reprezentanților societății de curierat ca fiind fratele destinatarei "T.I." - numele fals înscris pe colet, alături de cel al expeditoarei "F.C." - care, chipurile, ar fi fost împiedicată să vină personal să își ridice coletul.
După ce inculpatul D. s-a îndreptat cu pachetul până lângă autoturismul cu care venise, organele judiciare au intervenit. La percheziție, în colet, ascunse în două cutii cu șervețele, respectiv într-un cozonac scobit pe interior, s-au găsit mai multe pachete conținând cannabis, cântărind 344 de grame cu ambalaj, respectiv 293,7 grame masă netă (47,1 g + 196,9 g + 49,7 g). După efectuarea analizelor de laborator, au mai rămas 274 g de cannabis (41 g + 190 g + 43 g), ambalate și sigilate, care au predate polițiștilor din cadrul S.C.C.O. Arad. În cursul audierilor, s-a stabilit că, uzând de aceleași metode, în data de 26 decembrie 2012, inculpații au mai introdus în țară un colet conținând 160 g cannabis, drogurile fiind valorificate în perioada sărbătorilor de iarnă, încasându-se pe ele suma de 8.000 RON.
Jumătate din bani i-au revenit coinculpatei T.O., iar diferența, celorlalți inculpați. Încadrarea juridică dată faptelor este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc, trafic internațional de droguri de risc prevăzută de 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În ce privește cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare, instanța de apel a constatat că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C. pen. și 52 C. pen. Astfel, potrivit art. 72 C. pen.
"la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală". Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a inculpatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Instanța de recurs a reținut și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise, urmărind reintegrarea inculpatului în societate.
În procesul individualizării pedepselor se parcurg mai multe etape succesive care au criterii specifice de apreciere (faptă - amploarea prejudiciilor cauzate, metode folosite pentru săvârșire, gradul de premeditare etc.; făptuitor - conduita socială până la faptă, antecedente penale, poziția în procesul penal, încercarea de înlăturare sau chiar înlăturarea ori ameliorarea efectelor infracțiunii; pericol social concret rezultat din pluralitatea de infracțiuni, din perseverența infracțională etc), criterii indicate ca atare de lege (art. 72 C. pen.); dar, în final, judecătorul trebuie să facă o apreciere globală, în cadrul căreia se impun a fi coroborate toate elementele concrete rezultate din etapele succesive.
Această apreciere globală finală care fundamentează opțiunea pentru pedeapsa ce urmează a se aplica și în general pentru un anume regim sancționator, condiționează eficiența deciziei judiciare în atingerea scopului reglementat de legiuitor. În speță, prima instanță a făcut o analiză și evaluare completă a tuturor elementelor relevante în individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia, mai sus expuse. Astfel, pedepsele de 10 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. art. 41 alin. (2) C. pen., 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.
art. 37 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.; de 5 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. respectiv pedeapsa rezultantă de 10 ani, sporită cu 2 ani închisoare este în măsură să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen., reflectând gradul de periculozitate al faptelor inculpatului, consecințele acestora, dar și conduita sa procesuală, existența stărilor de agravare a răspunderii penale, respectiv concursul de infracțiuni și antecedentele penale. Totodată, trebuie avut în vedere că în urma individualizării judiciare a pedepsei potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa aplicată trebuie să aibă un cuantum care să realizeze și funcția preventivă-educativă, în contextul caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp.
Infracțiunile de trafic de droguri aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea persoanei, și chiar viața acesteia, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate, iar reducerea excesivă a pedepsei pentru autorul unei asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale. Prima instanță nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., acestea fiind circumstanțe judiciare, care nu operează automat, fiind lăsate la aprecierea judecătorului. Recunoașterea anumitor împrejurări ca fiind circumstanțe atenuante nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei sau caracterizează de o așa manieră persoana inculpatului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special este în măsură să corespundă unei juste individualizări.
În acest context, s-a reținut că inculpatul are antecedente penale, iar în fața instanței nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa. Instanța de apel a reținut că în speță inculpatul va executa 13 ani și 6 luni închisoare ca urmare a aplicării obligatorii a prevederilor art. 86 4 alin. (1) C. pen., rap. la 83 C. pen., inculpatul fiind anterior condamnat prin Sentința penală nr. 51 din 14 aprilie 2010 a Tribunalului Mureș la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fapta ce formează obiectul prezentului dosar, fiind comisă în termenul de încercare al acelei condamnări. În această situație potrivit prevederilor art. 86 4 alin. (1) C. pen., rap.
la art. 83 C. pen.: "Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune''. Se observă că prima instanță a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale mai sus menționate. În baza art. 383 alin. (1 1 ) C. proc. pen. cu referire la art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri. Instanța de apel a constatat că, în afara condițiilor de procedură, pe fond, sunt îndeplinite condițiile avute în vedere de legiuitor: existența unor probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (art. 143 C. proc.
pen.) și, respectiv, existența unuia dintre cazurile de arestare prevăzute de art. 148 lit. a) - f) din C. proc. pen., condiții care se mențin și în prezent. Mai mult împotriva inculpatului s-a pronunțat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul D.A.V. Invocând cazurile de casare sunt art. 385 9 pct. 17 2 și 12 C. proc. pen. anterior, a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, achitarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 143/2000 și art. 7 din Legea nr. 39/2003 în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.
pen. Examinând recursul inculpatului D.A.V. prin prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată că este fondat numai sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile pentru următoarele considerente: Prealabil analizării motivelor de recurs formulate în cauză, se impun a fi făcute câteva precizări pentru stabilirea limitelor analizării recursurilor, în raport de modificările legislative intervenite prin Legea nr. 2/2013. Potrivit dispozițiilor art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu dispozițiile art. 385 10 alin. (2) și (2 1 ) C. proc.
pen., instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385 9 din același cod, prin urmare, verificarea instanței de control judiciar se limitează astfel numai la cazurile de casare expres prevăzute de lege și care au fost invocate în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, cu singura excepție a cazurilor de casare care se iau în considerare din oficiu [art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen.]. Legea nr. 2/2013 a impus o nouă limitare a devoluției căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanțial, scopul urmărit, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.
Astfel cum se poate observa, decizia penală recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, la data de 1 octombrie 2013, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești (15 februarie 2013), ca atare, este supusă casării numai sub aspectul motivelor de recurs prevăzute de art. 385 9 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteză care, însă, nu se regăsește în cauză.
Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, însă, o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial, intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept. În ce privește cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., invocat de recurentul inculpat D.A.V., se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.
pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, fiind necesar, pentru a putea fi examinat de către instanța de ultim control judiciar, respectarea condițiilor formale prevăzute în art. 385 10 alin. (l) și (2) C. proc. pen. Verificând îndeplinirea acestor cerințe, se observă, că recurentul inculpat D.A.V. și-a motivat recursul prin respectarea, obligației ce îi revenea potrivit art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen., însă criticile acestuia de trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât pe parcursul urmăririi penale, audierea sa și a martorilor a avut loc în lipsa unui apărător, circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc.
pen., nu sunt întemeiate întrucât se constată că pe întreg parcursul procesului penal au fost respectate toate drepturile procesuale ale inculpatului. Totodată, se constată că în cauză criticile întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 12 C. proc. pen. invocate de inculpatul D.A.V. vizând achitarea, nu pot fi subsumate acestui caz de casare, potrivit cu care casarea poate interveni, "când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni sau când instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 334 - 337", având în vedere că ele vizează starea de fapt reținută de instanțele inferioare, în sensul că nu are susținere în probatoriul administrat.
Or, cazul de casare ce permite cenzurarea situației de fapt, respectiv verificarea concordantei dintre cele reținute în hotărârea de condamnare și probele administrate, era cel prevăzut în dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., text de lege care a fost abrogat. Prin urmare, o verificare a situației de fapt de către instanța de control judiciar nu mai este posibilă. Astfel fiind, criticile recurentului inculpat D.A.V. privind greșita condamnare și cererea de achitare în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. (1969) excede cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. (în redactarea conformă Legii nr. 2/2013), întrucât se referă la aspecte de fapt ale cauzei urmează să fie respinse.
În ceea ce privește aplicarea art. 5 C. pen., în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În speță, de la data pronunțării deciziei din apel, 1 octombrie 2013 și până la data soluționării recursului a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de față, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp, a fost abrogat C. pen. anterior și a intrat în vigoare un alt C. pen.
În aceste condiții, în examinarea legii incidente cu privire la acuzațiile formulate față de inculpatul D.A.V., Înalta Curte urmează să analizeze pe de o parte, influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunilor de care este acuzat (în examinarea acestui criteriu, se va verifica dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă, cu privire la încadrarea juridică); iar pe de altă parte, consecințele produse de acuzație cu privire la sancțiune la data săvârșirii faptei și consecințele la data judecării recursului (în examinarea acestui criteriu, se va avea în vedere caracterul unitar al dispozițiilor referitoare la pedeapsă și circumstanțele de individualizare în raport cu încadrarea juridică dată faptei).
Inculpatul a fost condamnat după cum urmează: - pentru infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2.003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. la 5 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzute art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. - pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
- pentru pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.