ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2510/2012

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 august 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 779/57/2012, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și în consecință:

În temeiul art. 103 alin. (2) raportat la art. 101 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate M.I.I., pe o perioadă de 5 zile, începând cu data de 2 august 2012 și până la data de 6 august 2012.

S-a amânat soluționarea cauzei la data de 6 august 2012 ora 9,00 pentru când s-a solicitat reprezentantului Ministerului Public să depună la dosar mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate M.I.I., precum și traducerea acestuia.

S-au reținut, în esență, următoarele:

Prin sesizarea înregistrată sub nr. 779/57/2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 5 zile față de persoana solicitată M.I.I., în vederea executării mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare italiene, persoana solicitată fiind suspectată de săvârșirea mai multor infracțiuni printre care furturi din magazine și de mașini, materiale feroase și neferoase (cupru, oțel, aluminiu), componente electronice și mașini împreună cu alte persoane de cetățenie română.

S-a constatat că a fost înaintată Curții semnalarea transmisă prin C.C.P.I. - Biroul S. BUCUREȘTI, din 26 iulie 2012, prin care se solicită declanșarea procedurilor prev. de art. 100 și urm. din Legea nr. 302/2004 renumerotată, și a arestării persoanei solicitate M.I.I., în vederea transmiterii de către autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare.

Persoana solicitată a luat la cunoștință despre motivul prezentării sale în fața instanței și nu a formulat obiecțiuni cu privire la identitate.

S-a constatat că a fost înaintată Curții semnalarea cu privire la arestarea persoanei solicitate M.I.I., la care se găsesc atașate formularele A și M, urmând ca mandatul european de arestare să fie prezentat la solicitarea Parchetului.

Pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la urmărirea penală, instanța a apreciat întemeiată solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Constatând întrunite cumulativ exigențele prev. de Legea 302/2004, privind limitele de pedeapsă pentru infracțiunile de care este acuzat, în baza art. 103 alin. (2) rap. la art. 101 din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea persoanei solicitate M.I.I. pe o perioadă de 5 zile, începând cu data de 2 august 2012 până la data de 6 august 2012.

Având în vedere lipsa de la dosar a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare italiene, instanța a acordat un nou termen de judecată, conform art. 103 alin. (2) din Legea 302/2004.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs persoană solicitată M.I.I.

În ședința publică din data de 3 august 2012, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția tardivității recursului declarat, susținând că, raportat la procesul-verbal din 1 august 2012 semnat de recurent prin apărător, în sensul că nu înțelege să declare recurs și declarația de consimțământ la predare și arestare, revenirea la data de 2 august 2012 este tardivă. Termenul prevăzut de art. 103 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 pentru declararea recursului este de 24 de ore, iar, în cauză, deși este declarat în acest termen de apărătorul ales, nu există nicio declarație de însușire în termenul legal. Raportat la poziția procesuală adoptată, revenirea după termenul de 24 de ore este tardivă, motiv pentru care recursul este tardiv.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și susținerile apărătorului ales al persoanei solicitate, Înalta Curte constată că excepția invocată nu este întemeiată și urmează a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

Raportat la susținerile apărătorului ales al persoanei solicitate, care a depus în ședință publică dovada exercitării căii de atac în baza unui contract de asistență juridică datat 2 august 2012 și încheiat în vederea formulării recursului, Înalta Curte apreciază că revenirea asupra manifestării de voință a persoanei solicitate exprimată la 1 august 2012 are suport legal și a avut loc în termenul prevăzut de lege, fiind de natură a învesti instanța cu soluționarea recursului.

Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de fond a dispus, în mod corect, arestarea persoanei solicitate.

Din economia dispozițiilor art. 103 alin. (2) raportat la art. 101 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, în caz de urgență, poate fi luată măsura reținerii, pe baza semnalării transmisă prin I., iar, conform art. 103 alin. (2) din aceeași lege, dacă persoana solicitată a fost reținută conform art. 101, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza semnalării I., arestarea persoanei solicitate sau obligarea sa de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile, caz în care amână cauza și fixează un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.

Având în vedere natura și modalitatea presupusă de săvârșire a infracțiunilor, dar și temerea că persoana solicitată se poate sustrage solicitărilor organelor judiciare abilitate, în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 - republicată, se constată că în mod corect instanța a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 5 zile, pentru a se asigura soluționarea cu celeritate și în bune condiții a prezentei cauze.

În raport cu dispozițiile legal mai sus-menționate, se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru arestarea persoanei solicitate în această fază prealabilă punerii în executare a mandatului european de arestare.

Față de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată M.I.I. împotriva încheierii din 1 august 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 779/57/2012, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I.I. împotriva încheierii din 1 august 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 779/57/2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 180 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 3 august 2012.

Procesat de GGC - AA