ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2436/2012

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 123 din 14 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 190/2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, formulată de condamnatul T.G.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin rezoluția nr. 1237/IH/6/2011 din 20 octombrie 2011 înregistrată la Tribunalul Vâlcea, la data de 24 octombrie 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a înaintat instanței cererea de revizuire formulată de condamnatul T.G., prin care acesta a solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 192 din 22 decembrie 2010 a Tribunalului Vâlcea.

S-a mai arătat în rezoluție că, condamnatul a mai formulat o cerere de revizuire în aceeași cauză, care a fost respinsă ca inadmisibilă prin Sentința penală nr. 101 din 19 octombrie 11 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 4351/90/2011.

În motivarea cererii, petentul a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat pentru care a fost condamnat definitiv. S-a mai reținut că motivul invocat în cererea de revizuire, respectiv nevinovăția, nu se circumscrie cazurilor de revizuire prevăzute în art. 394 C. proc. pen.

Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 11/A din 16 februarie 2012 a respins ca nefondat apelul formulat de revizuentul T.G., aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva Sentinței penale nr. 123 din 14 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, reținând că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor prevăzute de art. 394 C. proc. pen., constatând că cererea este inadmisibilă.

Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs revizuentul T.G., solicitând admiterea acestuia întrucât nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor pentru care a fost condamnat, autorul acesteia fiind o altă persoană, pe nume I.M., care a și recunoscut fapta la data de 3 august 2011.

Recursul este nefondat.

Analizând decizia atacată, Curtea constată că T.G. a fost condamnat, la o pedeapsă de 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii omor calificat prev. de art. 174 C. pen. rap. la art. 175 lit. h) C. pen., în baza Sentinței penale nr. 19 din 22 decembrie 2010 a Tribunalului Vâlcea așa cum a fost modificată prin Decizia nr. 40 din 5 aprilie 2011 a Curții de Apel Pitești, rămasă definitivă prin decizia penală din data de 3 august 11 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în Dosarul nr. 565/90/2010.

Potrivit dispozițiilor art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă poate fi cerută în unul din cazurile expres și limitativ prevăzute la alin. (1) lit. a) - e) din text.

Or, prin solicitarea formulată de condamnat se tinde la reexaminarea hotărârilor pronunțate în cauză, precum și la reanalizarea probatoriului administrat.

Mai mult decât atât, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire formulată de revizuent ca inadmisibilă, constatând că lipsa vinovăției, motivul invocat de revizuent, nu se încadrează în cele expres și limitativ prevăzute de lege.

În raport de împrejurarea că, condamnatul a mai formulat o cerere de revizuire în aceeași cauză, care a fost respinsă ca inadmisibilă și că motivul invocat nu se circumscrie cazurilor de revizuire prevăzute de lege, Înalta Curte constată că hotărârea primei instanțe, menținută de decizia instanței de control judiciar este legală și temeinică și în raport de dispozițiile Deciziei nr. XXXVI din 14 decembrie 9 și Deciziei nr. LX(60)/2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cum în fața instanței de recurs, condamnatul nu a invocat nici un motiv pentru care cele două hotărâri să fie nelegale sau netemeinice, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul ca nefondat, menținându-se hotărârile atacate ca fiind legale.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul T.G. împotriva Deciziei penale nr. 11/A din 16 februarie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 iulie 2012.

Procesat de GGC - AA