ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2390/2012

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 167/A din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, au fost admise apelurile declarate de D.N.A.- Serviciul Teritorial Alba Iulia și de inculpații V.I. și M.I. împotriva sentinței penale nr. 75 din 04 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 423/95/2006 și în consecință:

A fost desființată hotărârea atacată sub aspectul laturii penale în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, achitarea inculpatului M.I. pentru comiterea a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. (din data de 22 aprilie 2004 și 21 aprilie 2006) și cuantumul cheltuielilor judiciare la care au fost obligați inculpații în favoarea statului și în consecință:

- din infracțiunea prev. de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., în infracțiunile prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inc. M.I. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inc. M.I. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 290 C. pen. a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată din data de 22 aprilie 2004.

În baza art. 290 C. pen.a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată din data de 21 aprilie 2006.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.raportat la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse de 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea prev. de art. 292 C. pen. și a aplicat inculpatului M.I. pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

A menținut dispozițiile referitore la suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, aplicată inculpatului M.I., în condițiile și termenul stabilit. d)e instanța de fond.

A menținut dispozițiile referitoare la încetarea procesului penal față de inc. M.I. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. raportat la art. 445 C. proc. pen. a dispus anularea înscrisurilor false intitulate „chitanțe” ( filele 46-47 vol. IV dosar urmărire penală).

- din infracțiunea prev. de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., în infracțiunile prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 12 lit. b) din Lege nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inc. V.I. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inc. V.I. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A menținut dispozițiile referitoare la încetarea procesului penal față de inc. V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.

A obligat inculpații să plătească statului câte 7.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că prin sentința penală nr. 75 din 4 aprilie 2011 a Tribunalului Sibiu

În Dosar nr. 423/95/2006 s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridică a faptelor comise de către inculpați după cum urmează:

Inculpatul M.I.:

1) Din infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. (2) C. pen. ambele cu art. 33 lit. b) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 -248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen.al cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 42 C. pen.

2) Din trei infracțiuni prevăzute de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 C. pen. și art. 36 din Legea nr. 115/1996, în trei infracțiuni prevăzute de art. 292 C. pen. și art. 36 din Legea nr. 115/1996 și art. 10 C. pen.

3) Din două infracțiuni prevăzute de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C. pen. în două infracțiuni prevăzute de art. 290 C. pen.

4) Din infracțiunea prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 292 C. pen.

S-au respins celelalte cereri de schimbare a încadrării juridice a faptei.

Inculpatul V.I.:

1) Din infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu art. 33 lit. b) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 42 C. pen.

2) Din infracțiunea prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportatla art. 292 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 292 C. pen.

S-au respins celelalte cereri de schimbare a încadrării juridice a faptei.

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin. (1) și (3) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M.I., fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 C. pen. cu aplicarea art., 41 alin. (2) și 42 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției, constatând vinovăția acestuia pentru această infracțiune.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul M.I. de sub acuza săvârșirii a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. din data de 22 aprilie 2004 și din data de 21 aprilie 2006 și pentru trei infracțiuni de fals în declarații prev. de art. 292 C. pen. cu referire la art. 36 din Legea nr. 115/1996 și art. 10 C. pen. comise la datele de 4 mai 2005, 30 decembrie 2005 și respectiv 14 iulie 2006

În baza art. 292 C. pen. a condamnat pe inculpatul M.I. la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații comisă la 20 ianuarie 2004.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen. și 64 alin. (1) lit. a) teza a 2-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 8 luni pe o perioadă de 3 ani și 8 luni, care reprezintă termen de încercare.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate.

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. pen. și art. 13 alin. (1) și (3) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.I. fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 42 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripției, constatând vinovăția acestuia pentru această infracțiune.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul V.I. de sub acuza săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 raportat la art. 254 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 292 C. pen. a condamnat pe inculpatul V.I. la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații comise la 20 ianuarie 2004.

S-a făcut aplicațiunea art. 71 C. pen. și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a 2-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 8 luni pe o perioadă de 3 ani și 8 luni care reprezintă termen de încercare.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul M.I. suma de 1.478.000.697 lei, iar de la inculpatul V.I. suma de 1.325.281.086 lei ca fiind sume dobândite din săvârșirea infracțiunii și pentru care părțile vătămate S.N.L. Oltenia, C.E. Rovinari și C.E. Turceni nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 445 C. proc. pen. s-a desființat înscrisul falsificat respectiv contractul de vânzare-cumpărare din 20 ianuarie 2004 încheiat la notar public A.M. și conform art. 445 alin. (4) a trimis o copie de pe hotărâre acesteia.

S-a constatat că părțile vătămate S.N.L. Oltenia, C.E. Rovinari și C.E. Turceni nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emis la data de 5 septembrie 2006 sub Dosar nr. 10/P/2005 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților V.I. și M.I. sub aspectul comiterii unor infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 în dosarul cunoscut în mass media sub denumirea „ strămutaților de lux”.

D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a inculpaților V.I. și M.I. (precum și a altor angajați ai C.N.L.O care au fost judecați definitiv în alte dosare despre care se va face vorbire în continuare) pentru faptul că în calitatea pe care au avut-o de director general, respectiv director în cadrul companiei (C.N.L.O., actualmente S.N.L.O) s-au folosit în interes personal de informațiile de serviciu cu caracter „ secret” pe care le aveau în virtutea atribuțiilor lor de serviciu (planuri generale de exploatare, preliminariile de producție, perimetrele de licență, planurile de investiții) și au cumpărat direct sau prin interpuși, la prețuri modice mai multe gospodării țărănești situate în localități din județul Gorj, de la persoane despre care știau că urmează să fie strămutate din cauza lucrărilor miniere.

În schimbul acestor case, care aveau să fie demolate din cauza exploatărilor miniere din Roșia, Rovinari și Jilț, cei doi inculpați au cerut să le fie construite, din fondurile S.N.L.O. vile de lux în cartierul „P.” din municipiul Tg. Jiu. În felul acesta, inculpații ar fi beneficiat de un folos necuvenit de 8.693.003.490 de lei vechi, sumă care ar reprezenta prejudiciul adus C.N.L.O.

S-a mai arătat în rechizitoriu faptul că în perioada martie 1990 - iunie 2002, inculpatul V.I., a lucrat în cadrul E.M.C. Roșia în calitate de director, după care, o perioadă de circa 2 luni de zile a fost numit director general adjunct al C.N.L.O., iar de la data de 6 septembrie 2002, până în luna iulie 2004, a deținut funcția de director general al C.N.L.O.

Inculpatul M.I., a deținut în perioada 01 aprilie 1996 - 01 martie 2002, funcția de director al D.R.U.L. din cadrul C.N.L.O., iar în perioada 01 martie - 01 septembrie 2002, a lucrat ca director în cadrul M.I.R. - A.N.D.I.P.R. zone miniere.

În perioada 01 septembrie 2002 - 01 aprilie 2004, M.I. a deținut funcția de director în cadrul D.R.U.L. în cadrul C.N.L.O. și, ulterior, în cadrul S.N.L., până la data de 01 februarie 2005, dată de la care a fost numit secretar de stat în cadrul M.E.C., funcție deținută până la data de 30 iunie 2006, când a fost eliberat din funcție prin Decizia nr. 82/2006 a Primului-ministru.

În acest dosar, procurorul a cercetat și activitatea desfășurată de învinuitul C.M., care a deținut calitatea de președinte al U.F.S.M.O. și al C.N.C.S.M. din România, dar față de acesta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală privind infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

S-au dispus soluții de scoatere de sub urmărire penală față de soțiile inculpaților, V.E. și M.E., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la dispozițiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; s-a dispus de asemenea neînceperea urmăririi penale față de membrii comisiilor de negociere din cadrul E.M.C Roșia, Rovinari și Jilț, precum și față de G.M., cumnata inculpatului M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la dispozițiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; procurorul a disjuns cauza în ceea ce-i privește pe B.G., P.D. și U.M., foști directori în cadrul C.N.L.O.

În rechizitoriu s-a mai arătat că, profitând de funcțiile de conducere deținute și în disprețul normelor legale și în scopul obținerii pentru ei, pentru rude apropiate sau pentru alte persoane a unor foloase necuvenite, au achiziționat în mai multe rânduri proprietăți ale unor terțe persoane fizice pe sume modice, iar ulterior, cu sprijinul SC A. SA Tg. Cărbunești, au beneficiat de reconstrucția unor imobile luxoase în cartierul Vărsături din municipiul Tg. Jiu folosind cu rea credință fonduri ale C.N.L.O.

Una din activitățile importante ale procesului tehnologic de extracție a cărbunelui prin exploatările miniere la suprafață, o reprezenta activitatea de achiziții terenuri, gospodării și alte utilități ce urmau a fi afectate de lucrările miniere.

Potrivit Regulamentului nr. 153 din 15 mai 2000 al C.N.L.O, de întocmire a programului de desfășurare a negocierilor pentru achiziții de terenuri, gospodăriri și alte utilități, despăgubiri și plăți uzufruct, această activitate presupunea mai multe etape; încheierea unei convenții de schimb cu proprietarul; evaluarea construcțiilor de un proiectant de specialitate prin întocmirea releveului imobilelor și a unui memoriu tehnic privind sistemul constructiv; efectuarea situației cadastrale; inițierea achiziției proiectului de execuție și a caietului de sarcini; organizarea procedurii de achiziție pentru lucrările de reconstrucție în conformitate cu legislația în vigoare privind achizițiile publice; încheierea contractului de execuție cu societatea prestatoare; urmărirea lucrărilor printr-un diriginte de șantier desemnat; semnarea unui proces-verbal de recepție finală; încheierea unui contract de schimb autentificat cu proprietarul.

Pentru obținerea licenței de exploatare conform Legii Minelor este necesară întocmirea unui set de documentații care să fundamenteze activitatea minieră și obținerea tuturor actelor necesare desfășurării activității după cum urmează:

a) Studiul de fezabilitate, privind valorificarea resurselor minerale și protecția zăcămintelor, ce va cuprinde și planul inițial de încetare a activității, întocmit în conformitate cu normele emise de autoritatea competentă;

b) Documentația cu calculul resurselor minerale

c) Planul de dezvoltare al exploatării întocmit în conformitate cu instrucțiunile tehnice emise de autoritatea competentă.

Documentația Planului de Dezvoltare a exploatării se realizează pentru un perimetru de dezvoltare - exploatare din inițiativa titularului licenței.

Activitatea curentă a exploatărilor miniere se conduce pe baza preliminariilor anuale de producție, care adoptă soluții ce derivă din Planul de dezvoltare a exploatării și proiectele de execuție.

Una din secțiunile importante ale Planului de dezvoltare a exploatării miniere o reprezintă programul de investiții iar din acesta capitolul „Reconstrucție Case; Achiziționări Case; Despăgubiri culturi și uzufruct; Plăți teren”, fiind prevăzute la cap. IV „Construcții Miniere”.

În acest plan de dezvoltare erau menționați proprietarii ce se impunea a fi strămutați datorită extinderii lucrărilor exploatărilor miniere.

Procurorul a arătat în actul de trimitere în judecată că, deși Legea nr. 78/2000 impunea persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, reguli speciale de comportament și anume îndeplinirea îndatoririlor ce le revin prin exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea, pentru ele sau pentru alte persoane, de bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite, inculpații V.I. și M.I., cu sprijinul altor persoane, s-au folosit de funcțiile deținute pentru a obține, fără drept, reconstrucția unor imobile din fonduri ale C.N.L.O.

S-a arătat că inculpatul a avut acces la informațiile privind imobilul și anexele deținute de martoră, din Programul general de exploatare al E.M.C. Roșia, care are în opinia acuzării, avea caracter nepublic. Pe de altă parte, inculpatul M. avea cunoștință și de faptul că martora B.S. solicitase o locuință la schimb și anume cea deținută de D.I. în comuna Fărcășești, întrucât martora a solicitat acest schimb încă din data de 09 ianuarie 2002

Ulterior, M.I. a convins martora să-i cedeze imobilul și anexele.

B.S., a fost convinsă că se realizează un act de schimb între proprietatea sa și cea a martorului D.I.

La data de 14 iunie 2002, B.S. a fost transportată la notariat de S.D., șef Birou Investiții din cadrul E.M.C. Roșia, la solicitarea inculpatului M.I., pentru a încheia un act de vânzare-cumpărare cu aceasta.

Același martor S.D. a declarat în faza de urmărire penală că s-a convenit cu B.S. ca aceasta să vândă E.M.C. Roșia proprietatea sa sau să o dea la schimb în condițiile arătate anterior.

În aceste condiții, ar fi intervenit cu reaua-credință a inculpatului M.I. care, având cunoștință de voința martorei B.S., a achiziționat în condiții frauduloase, imobilul acesteia.

În ziua de 14 iunie 2002, s-au încheiat la B.N.P. „N.P.B.” două contracte de vânzare-cumpărare.

Într-un prim contract de vânzare-cumpărare autentificat din 14 iunie 2002, M.E.L. a cumpărat de la B.S. imobilul și anexele menționate în contract. Se precizează în contract că prețul vânzării este de 390 milioane lei, deși parchetul a arătat că acest preț nu ar fi fost achitat niciodată. Singurul preț plătit de M.I. și M.E.L. ar fi fost cel de 25 milioane lei, pentru imobilul lui D.I. Aceasta întrucât, în aceeași zi, s-a încheiat și contractul autentificat din 14 iunie 2002, prin care D.I. și F.I., au vândut martorilor B.S. și B.V., imobilul din comuna Fărcășești, sat. Fărcășești-Moșneni la prețul de 25 milioane lei.

Procurorul a menționat faptul că, deși societatea putea dobândi imobilul situat în zona ce urma a fi afectată de E.M.C. Roșia la prețul de 25 milioane lei, cu rea-credință acest imobil a fost dobândit de inculpatul M.I., iar pentru acest imobil a beneficiat de o parte din reconstrucție, în sumă de 2.273.121.350 lei.

Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul D.N.A. C.C. (vol. II, filele 5-56) a rezultat că în mod nelegal s-a încheiat convenția de reconstrucție pentru suprafața de 96,30 mp, deoarece suprafața corectă a spațiilor de locuit dobândite conform contractului autentificat sub nr. 2075/2002, ar fi de doar 48,18 mp.

Prin Dispoziția cu nr. 432 din 9 august 2002, fostul director general al C.N.L.O. - martorul H.E. - a dispus anularea procesului-verbal încheiat la 5 iunie 2002, cu ocazia negocierii reconstrucției gospodăriilor învinuitei M.E.L., în nota de necesitate din 26 iunie 2002.

Prin aceeași dispoziție, H.E. a stabilit că valoarea lucrărilor executate ce va fi suportată de E.M.C. Roșia nu va depăși suma de 380 milioane lei, reprezentând valoare de piață a gospodăriei dobândite de M.E.L. de la B.S.

La scurt timp, martorul H.E. a fost demis din funcția de director general al C.N.L.O., iar prin Dispoziția cu nr. 539 din 26 septembrie 2002, noul director general al C.N.L.O. - inculpatul V.I. - a procedat la anularea Dispoziției nr. 432 din 9 august 2002 emisă de H.E.

Conform procesului-verbal încheiat la 05 iulie 2002, la sediul C.N.L.O., valoarea negociată a reconstrucției pentru M.E.L. a fost stabilită la suma de 1.910.858.277 (valoarea nu include T.V.A.) și menținută în contractul de execuție de lucrări din 09 iulie 2002 încheiat între E.M.C. Roșia și SC A. SA Tg. Cărbunești.

Din convenția încheiată la 16 septembrie 2002 între E.M.C. Roșia și învinuita M.E.L., a rezultat că prețul reconstrucției pe metru pătrat de suprafață utilă a fost de 402 euro.

Având în vedere că suprafața ce s-ar fi impus a fi reconstruită este în realitate de 48,18 mp, suma pe care trebuia legal să o plătească E.M.C. Roșia pentru reconstrucție, era de 746.304.718 lei (include și T.V.A.) și nu 1.491.680.013 lei, cât s-a plătit în realitate.

S-a reținut în rechizitoriu împrejurarea că E.M.C. Roșia a plătit nelegal pentru reconstrucția imobilului învinuiților M.I. și M.E.L., 745.375.295 lei.

La data de 05 iunie 2002, numita G.M.R., sora lui M.E.L. și cumnata inculpatului M.I., a achiziționat la prețul de 105 milioane lei, un imobil cu o suprafață utilă de 60 mp, situată în satul Pinoasa, comuna Câlnic. Imobilul a fost achiziționat de la R.C.S. și R.M.G.M. dintr-o zonă ce urma a fi afectată de E.M.C. Rovinari.

Inculpatul V.I., a fost cel care a aprobat, conform notei nedatată, (vol. IX, fila 467dos urmărire penală) ca reconstrucția imobilului pentru G.M.R. să se realizeze prin înglobarea în reconstrucția imobilului învinuitei M.E.L.

Prețul pentru reconstrucție a fost stabilit la suma de 788.989.320 lei, iar cu T.V.A. 938.897.291 lei. Această sumă s-a menționat în contractul încheiat între E.M.C. Rovinari și SC A. SA Tg. Cărbunești.

Procurorul a menționat faptul că informațiile privind imobilul cumpărat de numita G.M.R. este cert că au fost furnizate de inculpatul M.I. Anterior dobândirii acestui imobil prin contractul autentificat din 15 octombrie 2001, G.M.R. a achiziționat de la C.M. și C.E., suprafața de 1.000 mp situată în intravilanul comunei Fărcășești, în zona ce urma a fi afectată de E.M.C. Roșia.

Prin Hotărârea nr. 10 din 19 octombrie 2001 a Consiliului de Administrație al C.N.L.O., s-a aprobat schimbul de terenuri între C.N.L.O. și G.M.R., deși la 15 octombrie 2001, G.M.R. a dobândit terenul dat la schimb.

Numitei G.M.R. i-a fost acordat lotul cu nr. 15 din cartierul V., ulterior P., în suprafață de 1.000 mp, teren pe care s-a reconstruit imobilul învinuiților M.I. și M.E. Acordarea de către companie a unei suprafețe de teren în zona Vărsături, s-a efectuat în condiții nelegale a susținut procurorul, întrucât G.M.R. nu putea avea calitatea de strămutat, deoarece pe terenul achiziționat de la familia C.M. și C.E. nu existau clădiri de locuit.

La 25 octombrie 2002, prin contractul autentificat, familiile M.I., M.E., V.I. și V.E., au achiziționat de la D.G.,un teren în suprafață de 1.035 mp, două case de locuit și anexe la prețul de 460 milioane lei.

Prin actul de partaj voluntar din 17 martie 2003, inculpatul M.I. a preluat imobilul în suprafață utilă de 60,89 mp, terenul aferent în suprafață de 1.035 mp și anexe.

Au achiziționat aceste bunuri în condițiile în care vânzătorul, martorul D.G., era dispus să le vândă C.N.L.O., însă, și de această dată, ar fi intervenit inculpații pentru a beneficia de foloase necuvenite.

În convenția înregistrată la E.M.C. Jilț din 27 iulie 2003 încheiată între exploatarea minieră și SC A. SA Tg. Cărbunești, suprafață care s-a stabilit să o reconstruiască a fost de 100,89 mp mai mare decât cea convenită incluzându-se în construcție și cei 40 mp de anexe deși potrivit „Regulamentului” adoptat de C.N.L.O., anexele nu se includ în construcție ci fie proprietarul este despăgubit, fie se reconstruiesc ca anexe.

În contractul încheiat cu constructorul, s-a stabilit ca E.M.C. Jilț, să plătească suma de 1.847.874.510 lei, sumă ce include și T.V.A.. În realitate, suma pe care trebuia să o plătească E.M.C. Jilț este de 1.115.245.108 lei pentru suprafața de 60,89 mp.

Pentru reconstrucția imobilului din cartierul V. al inculpatul M.I. și M.E., au contribuit trei exploatări miniere. Prin convenții s-a stabilit. c)a imobilul reconstruit să aibă o suprafață utilă de 247,69 mp, mai mare cu 78.62 mp decât ar fi trebuit să beneficieze învinuiții.

Imobilul construit de SC A. SA Tg. Cărbunești are o suprafață utilă mai mare de atât, procurorul susținând că aceasta este în realitate de 344 mp.

Cele trei exploatări miniere au finanțat reconstrucția imobilului pentru învinuiții M.I. și M.E. cu suma de 4.145.165.443 lei,iar inculpatul ar fi plătit pentru imobilele achiziționate direct sau prin intermediul numitei G.M.R., suma totală de 360 milioane lei. (B.S. - 25 milioane lei; R.S. - 105 milioane lei și D.G. - 230 milioane lei).

S-a susținut că inculpatul M.I. a beneficiat de un folos necuvenit de 3.785.000.000 lei.

Valoarea imobilului reconstruit pentru familia M.I. și M.E., potrivit susținerilor numitului M.C., este de 7,3 miliarde lei. După sesizarea organelor de urmărire penală, inculpatul M.I. a achitat suma de 1.830.515.000 lei către constructor. Imobilul reconstruit de către C.N.L. prin contribuția celor trei E.M.C. nu a fost predat prin contract de schimb autentic inculpatului M.I., deși E.M.C. Roșia și E.M.C. Rovinari au efectuat recepțiile pentru lucrările convenite a fi executate, iar acestea nu se mai află în perioada de garanție.

Infracțiunile incriminate de art. 12 din Legea nr. 78/2000 s-au consumat din momentul încheierii convențiilor cu exploatările miniere.

Încheierea și semnarea contractului de vânzare-cumpărare a avut loc în condițiile în care, anterior, prin Hotărârea nr. 8 din 29 august 1998 a Consiliului de Administrație al C.N.L.O. se aprobase reconstrucția imobilului pentru V.C.N. și atribuirea lotului nr. 5 în zona Vărsături a municipiului Tg. Jiu.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notarul public din 12 octombrie 2001, încheiat între C.C. și C.M. pe de o parte, și V.E. pe de altă parte, aceasta a achiziționat un imobil casă cu o suprafață utilă de 70,7 mp, situat pe un teren în suprafață de 2.943 mp în satul Fărcășești-Moșneni, comuna Fărcășești.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notarul public din 12 octombrie 2001, încheiat între C.C. și C.M. pe de o parte și V.E. pe de altă parte, aceasta a achiziționat un imobil casă cu o suprafață utilă de 70,7 mp, situat pe un teren în suprafață de 2.943 mp în satul Fărcășești-Moșneni, comuna Fărcășești.

Prin încheierea de îndreptare-eroare materială înregistrată din 18 martie 2002 dată de notarul public A.M. din Tg. Jiu, suprafața utilă a imobilului achiziționat a fost majorată până la 77,39 mp (inițial aceasta fiind de 70,7 mp), folosindu-se un releveu întocmit la 11 februarie 2002 de către I.C.S.I.T.P.M.L. Craiova, însă releveul în original nu a fost găsit pentru a fi comparat cu copia folosită de V.I. și V.E. la notariat.

Din raportul de expertiză tehnică-evaluare, întocmit la 30 septembrie 2001 de către SC G.E.T. SA Gorj și din planșa întocmită de proiectanți, care cuprinde și releveul clădirilor aflate în proprietatea lui C.C. din satul Moșneni (Valea Pârâului), comuna Fărcășești, reiese că suprafața utilă a casei de locuit era de 70,7 mp. Vânzătorii au dobândit imobilul compus din teren în suprafață de 2.943 mp și casa de locuit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notariat din 28 noiembrie 2000, de la G.I. Urmare acestor acte succesive de vânzare-cumpărare, atât V.I. și V.E., cât și G.I., au beneficiat de reconstrucție din partea SC C.N.L.O. SA.

Procurorul a reținut că inculpatul și soția au efectuat următoarele operațiuni de vânzare-cumpărare și schimburi imobiliare:

Prin convenția de schimb datată 03 octombrie 2001, încheiată între E.M.C. Roșia și C.C. și C.M., parcelele de teren individualizate sub nr. 391, 392, 393 din tarlaua 9, în suprafață de 2000 mp, situată în intravilanul comunei Fărcășești, aparținând persoanelor fizice menționate anterior, au fost preluate de E.M.C. Roșia, care a predat la schimb parcela nr. 4, din tarlaua 17 din localitatea Cornești.

Prin convenția din 12 noiembrie 2001, încheiată între C.C. și E.M.C. Roșia, reprezentată prin director V.I., s-a convenit reconstrucția locuinței persoanei fizice „în vatra de sat Cornești, pe lotul nr. 41”, pentru o suprafață totală utilă de 139,8 mp.

Convenția a fost supusă aprobării Consiliului de Administrație al C.N.L.O., care a aprobat-o prin Hotărârea nr. 1 din 25 ianuarie 2002.

Inculpatul V.I. a cumpărat imobilul de la C.C. pentru a beneficia de reconstrucție, în condițiile în care, la suprafața construită, a fost luată în calcul și o anexă gospodărească cu suprafața utilă de 70,20 mp conform, raportului de constatare tehnico-științifică.

Convenția de schimb s-a încheiat în baza cererii adresate de C.C. directorului E.M.C. Roșia - V.I., datată 22 august 2001.

Între C.C. și C.M., pe de o parte și V.E. pe de altă parte, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 12 octombrie 2001.

Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 25 octombrie 2001, încheiat între S.C. și S.M., pe de o parte și V.E. pe de altă parte, rezultă că familia V.I. și V.E. a dobândit la prețul de 304.433.517 lei un imobil casă de locuit cu o suprafață utilă de 55,81 mp situată în satul Fărcășești-Moșnei, comuna Fărcășești, județul Gorj.

Deși din Raportul de expertiză tehnică-evaluare întocmit la data de 30 septembrie 2001 de către S.G.E.T. Gorj S.A., rezultă că suprafața imobilului era de 55,81 mp printr-un releveu întocmit de SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova, suprafața utilă a fost majorată la 73,97 mp.

Releveul în original nu a fost găsit la arhiva I.C.S.I.T.P.M.L. Craiova și nici la E.M.C. Roșia.

Mai mult decât atât, în acel releveu s-a făcut precizarea că imobilul s-ar afla în satul Roșia de Jiu, deși în raportul inițial imobilul era localizat în satul Valea cu Apă.

Prin actul de partaj voluntar autentificat din 23 februarie 2000, inculpatul V.I. a dobândit cota de 1/3 din imobilul în suprafață de 57,14 mp, imobil situat în satul Roșia de Jiu, comuna Fărcășești.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 06 aprilie 2000, încheiat între C.S., V.N. și V.G.A., pe de o parte și V.N.I. pe de altă parte,inculpatul V.I. a dobândit cota de 3/5 dintr-o casă de locuit în suprafață de 29,68 mp situată în Roșia de Jiu, comuna Fărcășești. Prețul plătit a fost de 42.486.486 lei.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 30 mai 2000, încheiat între V.A. și V.N.I., acesta a dobândit la un preț de 15.873.615 lei cota de 1/5 dintr-o casă de locuit în suprafață de 9,89 mp situată în satul Roșia de Jiu, comuna Fărcășești.

Pentru strămutarea gospodăriilor deținute de V.N.I. și V.E., ce urmau a fi afectate de Cariera Roșia de Jiu, Consiliul de Administrație al SC C.M.L.O. SA Tg. Jiu a aprobat cinci convenții și anume: din 01 iunie 2000, din 12 octombrie 2001, din 08 noiembrie 2001 și din 19 martie 2002.

S-a aprobat și comasarea acestor suprafețe într-una singură stabilindu-se ca E.M.C. Roșia să construiască familiei V.I. și V. Elen, un imobil casă cu o suprafață utilă de 276,28 mp.

Relevant în cauză a fost faptul că o parte din aceste convenții au fost semnate de inculpatul V.I., atât în calitate de beneficiar al reconstrucției, cât și în calitate de președinte al Comisiei de Negociere din cadrul E.M.C. Roșia.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că, atât în cazul inculpatului V.I., cât și în cazul inculpatului M.I., lucrarea de reconstrucție a început cu mult timp înainte ca lucrarea să fie atribuită constructorului de către C.N.L.O. În momentul atribuirii lucrării de către companie, construcțiile se aflau în stadiul final și anume la acoperiș.

Pentru V.I. contractul de execuție a lucrării a fost încheiat din 14 decembrie 2001 și a fost semnat de V.I. director al E.M.C. Roșia și SC A. SA Tg. Jiu. Contractul are ca obiect „reconstrucție locuință proprietar V.I.”, el fiind una și aceeași persoană cu directorul E.M.C. Roșia.

Anterior, la 08 octombrie 2001, între SC A. SA Tg. Cărbunești și V.I., s-a încheiat contractul de antrepriză privind executarea construcției din cartierul V., actualmente cartierul Primăverii.

Între E.M.C. Roșia, reprezentată de învinuitul V.I. și SC A. SA S.A. Tg. Cărbunești, s-a încheiat un al doilea contract, respectiv „contractul de execuție de lucrări din 25 martie 2002, pentru efectuarea lucrărilor la obiectivul de investiții „Reconstrucție locuință proprietar V.E., cartier Vărsături, lot 29, 28, 33, aparținând E.M.C. Roșia”.

În contract s-a menționat că „valoarea investiției a fost de 1.114.063.000 lei exclusiv T.V.A.”, ceea ce înseamnă valoarea de 1.325.734.970 lei cu T.V.A. inclus.

E.M.C. Roșia - Peșteana a întocmit, împreună cu constructorul și proiectantul, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, înregistrat la exploatarea minieră din 22 septembrie 2003.

Conform anexei la procesul-verbal, valoarea recepționată a lucrărilor executate de constructori pentru lucrările învinuiților V.I. și V.E., exclusiv T.V.A, a fost de 4.580.344.914 lei.

Valoarea recepționată a lucrărilor de reconstrucție plătită de E.M.C. Roșia către SC A. SA Tg. Cărbunești a fost de 5.352.315.956 lei pentru 276 mp. (raport de constatare tehnico-științifică (vol. II, fila 38).

În realitate imobilul reconstruit pentru învinuiții V.I. și V.E. avea o suprafață utilă de 584 mp. Diferența de valoare între cei 276 mp plătiți de E.M.C. Roșia și cei 584 mp reconstruiți, în opinia acuzării ar fi trebuit să fie suportată de către inculpat.

Practic suma de achitat ar fi trebuit să fie mai mare decât cea achitată de E.M.C. Roșia, însă s-a constatat că pentru diferența neacoperită de E.M.C. Roșia, inculpatul V.I. a achitat doar suma de 1.686.689.434 lei.

Conform rechizitoriului, la reconstrucția imobilului pentru inculpat au fost încălcate toate normele legale în vigoare.

Imobilul reconstruit pentru V.N.I. și V.E. a fost edificat în baza autorizației de construcție din 27 aprilie 2001, la acea dată nefiind încheiate cu S.C. și C.C., contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor situate în comuna Fărcășești-Moșneni pentru suprafața utilă totală de 151,36 mp, întrucât aceste contracte au fost autentificate de notariat la 12 octombrie 2001 și, respectiv, 25 octombrie 2001, iar apoi modificate prin încheierile de îndreptare eroare materială din 25 octombrie 2001.

În această idee, proiectul individualizat întocmit de I.C.S.I.T.P.M.L. Craiova, menționat în autorizația de construcție emisă la 27 aprilie 2001, nu putea avea în vedere cumpărări de spații cu destinația de locuință, pentru care, ulterior, într-un interval de 6-17 luni de zile au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare (vezi raportul de constatare tehnico-științifică - fila 35).

Contractul de antrepriză încheiat sub nr. 3751/2001 și a notei de negociere datată 08 octombrie 2001, ar demonstra că inculpatul V. a avut intenția și a acționat pentru fraudarea normelor legale încă de la început, pentru că este greu de crezut că achiziția imobilelor din zonele afectate de exploatările miniere ar fi rodul unei întâmplări.

V.I. și V.E. au achiziționat cele cinci proprietăți la prețul total de 697.223.808 lei și au beneficiat de 5.300.000.000 lei, suma plătită de C.N.L.O. prin intermediul E.M.C. Roșia. Imobilul reconstruit pentru învinuiții V.I. și V.E. a fost predat prin contract de schimb autentic de către C.N.L.O., astfel că au devenit proprietarii imobilului reconstruit.

S-a precizat că folosul necuvenit obținut de inculpatul V.I. este de 4.600.000.000 lei, iar pentru inculpatul M.I. este de 3.785.000.000 lei.

Parchetul a arătat că inculpații V.I. și M.I. au încheiat tranzacții privind achiziția de imobile și terenuri din zone ce urmau a fi afectate de exploatările miniere pentru a obține un folos material injust folosind informații de serviciu care erau nepublice.

S-a menționat că inculpații cunoșteau cu certitudine persoanele ce urmau a fi strămutate având în vedere că acestea erau menționate în planul de exploatare anual, respectiv preliminarul activității de producție, precum și în perimetrul de licență;aceștia ar fi profitat de funcțiile de conducere importante deținute și în disprețul dispozițiilor legale au beneficiat de foloase necuvenite, în speță, construirea din fonduri ale C.N.L.O. a unor vile de lux.

Din actul de control întocmit de Corpul de Control al M.E.C. (vol. II, filele 59-69), a rezultat că la reconstrucția imobilului pentru inculpatul M.I., au fost folosite soluții moderne atât la elementele de structură, cât și la partea de finisaje și dotări prin folosirea unor materiale superioare soluțiilor tradiționale, precum: pereți din lemn de import Z.O.S.B. cu aplicarea materialelor de termo și hidroizolații și placați cu plăci de rigips, pardoseli din parchet de cireș, gresie marmorată, tâmplărie termopan, uși stejar și metalice și alte finisaje de lux. Pentru sistemul de încălzire a casei a fost instalată o centrală automată de încălzire și climatizare pe gaze, cu distribuția încălzirii prin pardoseală, precum și un șemineu.

Instalațiile sanitare au fost realizate la un nivel de lux, iar dependințele și spațiile de servicii au fost dotate cu mobilier de lux pentru bucătărie, corpuri din combine frigorifice, mașini de spălat vase, aragaz, hotă de absorbție, chiuvete, spălătoare (raportul de control al M.E.C. - vol. I, filele 59-69).

În documentațiile de execuție, precum și în cadrul devizului general nu sunt prevăzute cheltuieli pentru dotarea locuinței și a spațiilor de serviciu.

În declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpații M.I. (vol. I, filele 190-199) și V.I. (vol. I, filele 76-77), au susținut că asemenea dotări ar fi fost prevăzute în proiectele de execuție, însă procurorul a menționat că indubitabil aceste dotări au fost oferite cu titlu de recompensă de către M.C. pentru a beneficia de atribuirea unor lucrări de către C.N.L.O. .

Inculpații V.I. și M.I. ar fi adoptat prin înțelegere cu numitul M.C., administrator al SC A. SA S.A. Tg. Cărbunești, o soluție constructivă mult mai mare decât era acoperită prin convențiile încheiate cu C.N.L.O. S.A.

Inculpatul M.I. a precizat în declarația dată în cursul urmăririi penale (vol. I, filele 140-144) că i s-a comunicat încă din cursul anului 2004 de către M.C. că valoarea imobilului reconstruit este de peste 7 miliarde lei.

Martorul M.C. a precizat în declarația dată (vol. I, filele 344-355) că, efectiv, valoarea lucrărilor efectuate în plus de către SC A.R.C. SA Tg. Cărbunești pentru inculpatul M.I. este de 3 miliarde lei, sumă din care inculpatul a plătit după începerea urmăririi penale 1.850.000.000 lei (a se vedea raportul de constatare tehnico-științifică - vol. II, filele 5-56).

În declarațiile date în cursul cercetărilor penale ca și în denunțul depus în cursul lunii aprilie 2004, martorul M.C. a susținut că i s-a pretins de către inculpați efectuarea unor lucrări, pe care aceștia le-au acceptat, apoi de fiecare dată afirmând că „sumele plătite de C.N.L.O. ar acoperi întreaga lucrare și nu ar fi necesar ca ei să plătească sumele”, ce reprezentau diferențe de lucrări efectuate (vol. I, filele 349-355), sugerându-i-se martorului că ar fi primit destule contracte din partea C.N.L.O.

Procurorul a arătat că imobilele reconstruite pentru inculpați au fost dotate cu aparatură de uz casnic (combină frigorifică, mașină de spălat etc., mobilier de bucătărie), bunuri care ar fi trebuit să fie plătite de către ei, însă aceștia au susținut că nu le-au plătit pentru că erau prevăzute în proiectul de execuție.

Imobilul inculpatului V.I. ar fi fost dotat conform anexei 1 (vol. XII, fila 47 dosar) cu următoarele obiecte de uz casnic: combină frigorifică, un cuptor, o hotă, una plită, o mașină de spălat rufe, o mașină de spălat vase, un ventilator, 8 scaune pentru bar, 6 bucăți senzori mișcare, un grătar-grădină, un foișor-grădină, corp mobilier bucătărie, un corp mobilier mansardă, instalație audio-video, instalație de încălzire prin pardoseală, toate aceste dotări fiind în valoare de 1.273.221.148 lei (vol. XII - fila 47).

Acuzarea a reținut că imobilul reconstruit prin intermediul SC A.R.C. SA Tg. Cărbunești ar fi în valoare de 15.21.5.302.407 lei.

Inculpatul V.I. a fost trimis în judecată și pentru faptul că a pretins și primit contravaloarea unei părți din imobilul reconstruit, respectiv partea neacoperită prin contribuția C.N.L.O. și de inculpat prin contribuție personală, respectiv suma de 8.176.297.017 lei, faptă ce ar realiza elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 254 C. pen.

Imobilul reconstruit pentru învinuitul M.I. are o valoare de 7.243.692.000 lei, valoare stabilită la nivelul anului 2004.

Din această valoare, suma de 4.145.265.443 lei a fost achitată de cele trei exploatări miniere de carieră, subunități ale C.N.L.O., care au contribuit la finanțarea reconstrucției locuinței pentru inculpatului M.I. și M.E.L.. Suma plătită este echivalentă unei suprafețe utile de 247,69 mp, iar diferența ar fi trebuit să fie achitată de către inculpatul M.I. și soția sa, M.E.L.. Deși două exploatări miniere au efectuat recepția lucrărilor și anume, E.M.C. Roșia și C.E. Rovinari (fost E.M.C. Rovinari), din luna aprilie 2003 (raport de constatare tehnico-științifică, vol.XIV, filele 6-19), iar lucrarea era în stare de finalizare, inculpatul M.I. nu ar fi plătit diferența de valoare între suma pretinsă a fi plătită de către constructor (vezi declarația martorului M.C. - vol. I, filele 349-355).După sesizarea organelor de urmărire penală și după ce afacerile frauduloase derulate de inculpați, au apărut în presa locală și cea de la nivel central,inculpatul M.I. a încheiat un așa-zis contract de împrumut cu SC A. SA Tg. Cărbunești, datat 22 aprilie 2004 (vol. X, fila 46) prin care credita societatea cu suma de 100.000.000 lei, deși la acea dată acesta datora societății peste 3.000.000.000 lei.

În continuare, aflând că martorul M.C. a fost citat la D.N.A., a încheiat un nou înscris sub semnătură privată pretinzând, de asemenea, că ar fi creditat SC A. SA Tg. Cărbunești (vol. X, fila 47) cu suma de 400.000.000 lei, deși, practic, el nu a achitat până la această dată debitul menționat anterior. Ulterior, până la data de 18 mai 2006, inculpatul M.I. a luat legătura, în repetate rânduri, cu martorul M.C. pretinzându-i acestuia să-i relateze de fiecare dată conținutul declarațiilor date la D.N.A., iar în această perioadă a achitat suma totală de 1.830.515.000 lei (raport de constatare tehnico-științifică, vol. II, fila 17). Practic, în circa 3 luni de zile, pe perioada cât se desfășurau cercetările penale în Dosarul nr. 10/P/2005, inculpatul M.I. a plătit către SC A. SA Tg. Cărbunești suma menționată anterior, după ce o perioadă de 2 ani de zile nu a efectuat nicio plată. Au fost indicii și probe temeinice că învinuitul ar fi săvârșit infracțiunea de luare de mită, dar s-a dispus netrimiterea în judecată pentru această infracțiune, probele administrate nefiind în opinia procurorului suficiente și concludente pentru sesizarea instanței sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni.

În sensul celor arătate mai sus, SC A. SA Tg. Cărbunești a emis chitanțele de încasare a prețului din 22 aprilie 2004 și din 21 aprilie 2006 (vol. IV, filele 42-45).

Exploatările miniere au efectuat plăți către constructor pentru reconstrucția imobilelor inculpaților V.I. și M.I., în condițiile în care contractul de execuție a fost încheiat în ziua efectuării plății, deși plata se efectua pe baza unor situații de lucrări vizate de dirigintele de șantier.

Inculpații au recunoscut în cursul urmăririi penale că au început lucrarea de reconstrucție cu SC A. SA Tg. Cărbunești anterior atribuirii lucrării de execuție potrivit O.U.G. nr. 60/2001, procurorul apreciind ca indubitabil faptul că a existat o înțelegere prealabilă între aceștia și constructor și că ambii inculpați și denunțătorul aveau garanția că lucrarea va fi atribuită constructorului S.C Arc Tg.Cărbunești fiind de la sine înțeles cum s-a derulat procedura de negociere cu o singură sursă la nivelul C.N.L.O.

De asemenea, din actele de urmărire penală efectuate la dosarul cauzei, a rezultat că E.M.C. Roșia și Jilț au plătit nejustificat suma totală de 1.478.004.697 lei în condițiile în care pentru suprafața totală promis a fi dată la schimb de către inculpatul M.I. și M.E., cele trei exploatări miniere ar fi trebuit să achite suma de 2.800.447.117 lei.

În ce privește reconstrucția imobilului pentru inculpatului V.I. și V.E., E.M.C. Roșia a efectuat plăți mai mari decât sumele prevăzute prin contractele din 17 decembrie 2001 și din 25 martie 2002, încheiate cu antreprenorul, suma plătită în plus fiind de 2.453.311.356 lei.

Din raportul de constatare tehnico-științifică a rezultat că inculpatul V.I. a primit contravaloarea unor lucrări de la numitul M.C. pentru a-l favoriza pe acesta în obținerea de contracte prin intermediul C.N.L.O. în sumă de 2.798.612.361 lei (vol. II, filele 5-56).

Procurorul a reținut că pentru a beneficia de reconstrucții, inculpații au achiziționat din zonele ce urmau a fi afectate de exploatările miniere, imobile la prețuri modice, utilizând informații de serviciu care erau nepublice. Aceștia au încheiat înțelegeri (tranzacții în sensul legii) atât cu foștii proprietari ai imobilelor, cât și cu exploatările miniere utilizând informații de serviciu. Majoritatea martorilor audiați au confirmat faptul că preliminariile activităților de producție, respectiv planurile generale de exploatare pentru exploatările miniere nu erau documente publice, erau documente de uz intern, iar mulți dintre aceștia nu au avut acces la aceste informații spre deosebire de învinuiți care au avut acces la planurile generale de exploatare și le-au utilizat în interes personal. În cadrul cercetării judecătorești, martorii au revenit asupra acestor declarații.

S-a susținut că prin Dispoziția cu nr. 157/1995 emisă de fostul director al R.A.L. Oltenia, planul de producție ar fi fost clasificat secret și deși această dispoziție ar fi în vigoare întrucât nu a fost anulată printr-o dispoziție ulterioară,până la apariția Legii nr. 182/2002 privind informațiile clasificate.

Procurorul a argumentat prin aceea că nu există nici o dovadă că planurile generale de exploatare pentru exploatările miniere ar fi fost publicate sau mediatizate în vreun mod, cea mai evidentă probă în acest sens fiind că nici aceia care lucrau în cadrul C.N.L.O., nu le cunoșteau. Privitor la mediatizarea acestor informații, pe parcursul cercetării judecătorești a fost făcută proba contrarie acestei susțineri.

Prin convenția încheiată cu E.M.C. Jilț,inculpatul M.I., la data de 21 aprilie 2004, s-a obligat să dea la schimb 1.035 mp aferenți părții din imobil ce i-a revenit prin actul de partaj autentificat. După ce a predat acest teren la schimb, convenția de schimb fiind aprobată prin Hotărârea nr. 6 din 17 iunie 2003 a Consiliului de Administrație al C.N.L.O.,inculpatul M.I. și M.E. au vândut 635 mp către V.I. și V.E. prin actul autentificat din 20 ianuarie 2004. Vânzarea s-a realizat în condițiile în care inculpații au precizat în mod expres în conținutul actului de vânzare-cumpărare, sub sancțiunea art. 292 C. pen., că anterior autentificării actului nu au înstrăinat în niciun mod altor persoane fizice sau juridice terenul ce forma obiectul contractului. Această situație era cunoscută și de inculpatul V.I. care a semnat contractul de vânzare-cumpărare, iar în acea perioadă era directorul General al C.N.L.O. și președintele Consiliului de Administrație.

Inculpații s-ar fi înțeles să încheie acel contract de vânzare-cumpărare deoarece, după ce M