Decizia nr. 759/2011 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 76/85/2005 — recurs împotriva sentinței nr. 212/2008 a Tribunalului Sibiu

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. achitarea inculpatului P.S., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea D.N.A. - Biroul Teritorial Alba de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 289 - 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea art. 17 lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în ceea ce privește pe inculpatul P.S.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de D.N.A. - Biroul Teritorial Alba, din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b), art. 18 din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în ceea ce privește pe inculpatul P.S.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 246 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen. și art. 258 C. pen., art. 64 C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.S. la pedeapsa închisorii de 5 ani și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpata G.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 republicată. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., în ceea ce privește pe inculpata G.M.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpata G.M.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpata G.M. pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 248 - 248 1 C. pen., art. 146 C. pen., cu aplicarea art. 17 lit. d) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen., art. 258 C. pen., în ceea ce privește pe inculpata G.M.. În baza art. 246 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen., art. 258 C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata G.M. la pedeapsa închisorii de 5 ani și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpata C.F., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 republicată. În baza art. 334 C. proc. pen., a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, republicată în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpata C.F. pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen., a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 289 - 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în ceea ce privește pe inculpata C.F.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpata C.F. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpata T.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpata T.I.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpata T.I.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpata T.I. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul M.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 republicată. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a achitat cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpatul M.I.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul M.I. pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 republicată. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen., în ceea ce privește pe inculpatul C.D.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpatul C.D.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 și 291 C. pen. și raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen., în ceea ce privește pe inculpatul C.D.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul M.G.V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 republicată. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu referire la art. 146 C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpatul M.G.. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.G. la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pe o durată de 4 ani care constituie termen de încercare, în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate. În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 11 aprilie 2004 și până la data de 21 ianuarie 2005. A constatat că față de inculpatul M.G. este luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. A constatat că B.C.R. - Sucursala Județeană G. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 170, 348 C. proc. pen. a dispus anularea ordinelor de plată din 31 ianuarie 2003 și din 31 ianuarie 2003 emis de SC R.j. SRL. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare din inculpații P.S., G.M. și M.G. la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.500 RON, onorariile avocaților din oficiu stabilindu-se a fi suportate din fondurile Ministerului Justiției. În motivare instanța de fond a reținut că B.C.R. - N. a dobândit statutul de sucursală a B.C.R. - G., în luna august 2002, fiind condusă de inculpatul P.S., în calitate de director, până la data de 25 aprilie 2003, dată la care i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă. La aceeași sucursală, inculpata G.M., îndeplinea funcția de șef birou contabilitate, fiind și membră în comitetul director al băncii, în timp ce inculpata C.F., și ea membră a comitetului director avea calitatea de ofițer de credite. Celelalte două inculpate, T.I. și C.C., au avut calitatea de administrator de cont la aceeași sucursală, perioadă la care inculpatul C.D. îndeplinea funcția de director al sucursalei județene G.. La data de 31 ianuarie 2003, SC B. SRL Vâlcea, societate componentă a grupului de firme "M.L.", reprezentată de inculpatul M.I., solicită un credit de 126 miliarde lei, pe o durată de 5 zile, creditul urmând a fi garantat cu ordine de plată (dosar urmărire penală). În vederea garantării creditului, SC B. SRL Vâlcea a încheiat cu B.C.R. - Sucursala N., un contract de cesiune a cash flow-ului înregistrat din 6 februarie 2003 la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (dosar urmărire penală), prin care se cesionează băncii cash-flow-ul rezultat din activitatea desfășurată în mod curent de societate. De asemenea, prin declarațiile autentificate sub nr. x, y din 31 ianuarie 2003 a B.N.P. C.D., inculpatul M.I., în calitate de reprezentant al SC R. SRL și al SC Ra. SRL s-au angajat ca, pe perioada rambursării creditului de 126 miliarde RON, să nu instituie ipotecă, gaj sau alte garanții asupra bunurilor mobile sau imobile din patrimoniul societății comerciale. În vederea obținerii creditării, sunt emise ordinele de plată din 31 ianuarie 2003 emis de SC R.J. SRL în favoarea SC B. SRL Vâlcea, pentru suma de 20 miliarde lei și din 31 ianuarie 2003 emis de SC T. SRL București pentru suma de 120 miliarde lei, cele două ordine de plată fiind transmise prin fax la bancă, ele nefiind regăsite la băncile emitente (R.I.B.) și fiind completate de către inculpatul M.G. la rubricile privind suma, denumirea emitentului și beneficiarului, conturile acestora, data emiterii O.P., codul fiscal, banca emitentului și beneficiarului (dosar urmărire penală). Pe de altă parte, cele două impresiuni de ștampilă aplicate pe cele două ordin e de plată nu au fost create cu ștampila folosită în mod curent de sucursalele Moșilor și 13 septembrie ale R.I.B. În baza acestei cereri și a actelor însoțitoare, la B.C.R. - N. s-a procedat la întocmirea documentației de creditare, inculpata C.F. întocmind referatul de credit, semnat și de inculpatul P. în calitate de director al sucursalei (dosar urmărire penală). În vederea aprobării și acordării creditului de 126 miliarde lei, s-a încheiat procesul-verbal al ședinței comitetului director al băncii, din 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală), prin care inculpații P.S., G.M. și C.F. au aprobat acordarea creditului, deși ședința comitetului director nu a avut loc, în realitate, procesele verbale nefiind întocmite la timp, astfel cum au declarat inculpații G.M. (dosar urmărire penală) și C.F. (dosar urmărire penală). Tot la data de 31 ianuarie 2003 s-a încheiat contractul de credit nr. x între B.C.R. N. și SC B. SRL Vâlcea, având ca obiect suma de 126 miliarde lei, pe o durată de 5 zile, cu o dobândă de 27% pe an, credit acordat pentru finanțarea activității curente, contractul fiind semnat de inculpații P.S. și G.M. din partea băncii, precum și de inculpatul M.I., în calitate de reprezentant al SC B. SRL Vâlcea (dosar urmărire penală). În ceea ce privește condițiile de aprobare și acordare a creditului de 126 miliarde lei, tribunalul a reținut că, sub aspectul competenței, sucursala N. a B.C.R. nu era în măsură să acorde credite de o asemenea valoare, în condițiile în care plafonul maxim de creditare pentru această sucursală era de 600.000 dolari SUA. De asemenea, prin Circulara nr. 93 din 9 decembrie 2002 a B.C.R., au fost suspendate temporar competențele de aprobare a tuturor categoriilor de credite, inclusiv în ce privește emiterea scrisorilor de garanție și acordarea avalurilor solicitate de clienții bancari, persoane juridice, la toate agențiile bancare și sucursalele băncii, menționate în anexa 1 la circulară. În cazul sucursalei N. pe lângă suspendarea competențelor de aprobare a creditelor și scrisorilor de garanție bancară, i s-a suspendat, până la noi precizări, și dreptul de avizare a creditelor de scont (dosar urmărire penală). Această circulară a fost primită la B.C.R. N. la data de 13 decembrie 2002, cu indicația de a fi aplicată întocmai de personalul din subordine cu atribuții de creditare, și de a se urmări aplicarea întocmai în practică, această circulară nefiind prelucrată cu agenții băncii, și, nefiind adusă la cunoștința acestora de către inculpatul P.S., deși, această obligație îi revenea acestuia. În aceste sens, au fost relevante declarațiile inculpaților G.M. (dosar fond), C.F. (dosar fond), T.I. (dosar fond), care arată că această circulară nr. 93 nu le-a fost adusă la cunoștință de către inculpatul P., luând cunoștință despre existența ei în luna iunie 2003 sau chiar mai târziu, după demararea efectuării controalelor la bancă. Tot sub aspectul cadrului legislativ în care s-a procedat la acordarea creditului de 126 miliarde lei, s-a reținut că, suspendarea competenței pentru B.C.R. - Sucursala N. a fost menținută prin Circulara B.C.R. nr. 4 din 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală). De asemenea, prin Circulara nr. 38 din 30 iulie 1998 (dosar urmărire penală), s-a introdus practica obligatorie de prelucrare săptămânală, de regulă, în ziua de luni orele 14 - 18, cu tot personalul din subordine, a normelor, instrucțiunilor, circularelor și, scrisorilor circulare apărute în săptămâna precedentă. În condițiile Circularei nr. 49 din 19 iulie 2002 pentru semestrul al II-lea al anului 2002, competența standard a B.C.R. N. stabilită prin normele proprii de creditare era de 600.000 dolari SUA (dosar urmărire penală). Pe de altă parte, punctul nr. 271 din Normele de Creditare ale B.C.R., prevedeau, acceptarea, pentru analiza de creditare, numai a ordinelor de plată originale, nefiind admise copii xerox, fax-uri sau alte documente imagini, și care poartă ștampila și semnătura autorizată a unei societăți bancare plătitoare (dosar urmărire penală). Sub aspectul utilizării și restituirii creditului acordat, față de dispozițiile art. 1 și 2 din Contractul nr. 38 din 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală), acesta urma să fie utilizat pentru finanțarea activității curente, urmând a fi restituit în termen de 5 zile. Ori, din cuprinsul extraselor de cont curent ale SC B. SRL, ale SC R. SRL și ale SC Ra. SRL, rezultă că întreaga sumă a fost transferată în contul lui SC R. SRL prin OP nr. 99, suma fiind utilizată pentru rambursări anticipate, parțiale, de credite, pentru plăți către firme din grup sau aflate în legătură cu grupul, astfel cum rezultă și din raportul de constatare al specialistului DNA (dosar urmărire penală). Pe de altă parte, creditul nu a fost rambursat la termenul stipulat în contractul de credit, ci a fost rambursat în cinci etape, respectiv la datele de 5 februarie 2003, 6 februarie 2003, 24 februarie 2003, 26 februarie 2003 și la 28 februarie 2003, astfel cum a rezultat din extrasele existente la B.C.R. - Sucursala N., și din raportul specialistului DNA (dosar urmărire penală). Întrucât creditul de 126 miliarde lei a fost achitat integral, B.C.R.- Sucursala G. nu s-a mai constituit parte civilă în cauză (dosar fond). În ceea ce privește vinovăția penală a inculpaților trimiși în judecată, tribunalul a constatat că, infracțiunea ce a stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților a fost cea prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, infracțiune constând în acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare și neurmărirea conform legii sau a normelor de creditare, a destinațiilor creditelor, sau neurmărirea creditelor restante, infracțiune dezincriminată prin Legea nr. 69 din 26 martie 2007. Față de această modificare legislativă, tribunalul, a constatat că, această faptă nu mai este prevăzută de legea penală, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a procedat la achitarea inculpaților: P.S., G.M., C.F., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, iar pe inculpații T.I., M.G. și C.D., pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, faptă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 republicată. În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, aceea de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, faptă pentru care au fost trimiși în judecată inculpații M.I. și M.G., acesta din urmă sub forma complicității, tribunalul a constatat că, prin Legea nr. 69 din 26 martie 2007 și această faptă a fost dezincriminată, motiv pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., inculpații M.I. și M.G.V. au fost achitați. Inculpații P.S., M.G.V., M.I. și C.D. au mai fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., raportat la art. 146 C. pen., sub forma complicității pentru inculpatul M.I. și a participației improprii pentru inculpatul C.D., pentru care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., în art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. Examinând conținutul legal al infracțiunii de înșelăciune, tribunalul a constatat că, una dintre condițiile esențiale ale existenței infracțiunii de înșelăciune este crearea unei pagube unei persoane fizice sau juridice, prin vreuna din modalitățile arătate în alin. (1), (2), (3) ale art. 215 C. pen. Existența prejudiciului este de esența infracțiunii de înșelăciune, paguba fiind un element al laturii obiective a acestei infracțiuni. În speță, creditul de 126 miliarde lei a fost restituit integral în cinci etape, ultima rambursare având loc la data de 28 februarie 2003, astfel că, B.C.R. G. nu s-a mai constituit parte civilă în cauză. Este adevărat că, la momentul acordării creditului, patrimoniul băncii s-a diminuat cu suma de 126 miliarde lei acordată SC B. SRL Vâlcea, însă acordarea creditului este de esența contractului de creditare, fiind o activitate specifică oricărei bănci, aceasta stipulând termene de restituire, dobânzi la sumele acordate, constituind garanții pentru recuperarea creditului, astfel că, nu s-a putut susține că, în speță, a existat sau există un prejudiciu în favoarea băncii. În atare condiții, tribunalul, a constatat că, în speță, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, lipsind latura obiectivă, și anume prejudiciul, a dispus achitarea inculpaților P.S. și M.G., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. raportat la art. 146 C. pen., și achitarea inculpatului M.I., pentru complicitate la aceeași infracțiune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., precum și achitarea inculpatului C.D., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, admițând cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, în baza art. 334 C. proc. pen., din complicitate la infracțiunea de înșelăciune. În sarcina inculpatului P.S. s-a reținut și infracțiunea prevăzută de art. 289 - 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, faptă pentru care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aceasta constând în aceea că, a întocmit în fals extrasul de cont din 4 februarie 2003 și raportările fictive către B.C.R. (dosar urmărire penală). În ceea ce privește extrasul de cont din 4 februarie 2003, prin care se atestă faptul că, la data de 4 februarie 2003, creditul de 126 miliarde lei acordat SC B. SRL Vâlcea, a fost rambursat integral, deși acest credit a fost rambursat eșalonat, începând cu data de 5 februarie 2003, tribunalul a constatat că, această mențiune se încadrează în latura obiectivă a infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., faptă pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată, astfel cum rezultă din cuprinsul precizărilor făcute de parchet la rechizitoriu (dosar fond) și din concluziile puse pe fondul cauzei. Pe de altă parte, această infracțiune poate să vizeze doar înscrisuri oficiale, ceea ce nu este cazul, în speță, actele întocmite în cadrul B.C.R. neavând acest caracter, banca fiind o persoană juridică de drept privat, ea neputând fi încadrată în categoria persoanelor de interes public, astfel cum prevăd dispozițiile art. 150 alin. (2) C. pen. și 145 C. pen. Infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., prevede, în latura sa obiectivă, ca, acțiunea de falsificare a unui înscris sub semnătură privată, să se facă prin vreunul din modurile arătate în art. 288 C. pen., adică, prin contrafacerea scrierii, a subscrierii, prin alterarea înscrisului în orice mod de natură a produce consecințe juridice, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză. În acest sens, nici una din probele dosarului nu au dus la concluzia că extrasul de cont din 4 februarie 2003 ar fi fost alterat de către inculpatul P., în vreuna din modalitățile prevăzute de art. 288 C. pen., motiv pentru care, instanța, constatând că nu este realizat elementul material al laturii obiective, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul P.S. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În ceea ce privește raportările fictive făcute de inculpatul P.S. la B.C.R. - Sucursala G., prin care a raportat fictiv, la data de 26 februarie 2003, că SC B. SRL Vâlcea a rambursat integral creditul de 126 miliarde lei, din data de 4 februarie 2003 (dosar urmărire penală), tribunalul a constatat că și aceste înscrisuri au calitatea unor înscrisuri sub semnătură privată, iar conținutul ideatic, pe care acestea îl atestă este necorespunzător adevărului, însă, această împrejurare, ar trimite la o altă încadrare juridică, aceea de fals intelectual, faptă care nu a putut fi reținută, deoarece obiectul material al acestei infracțiuni îl constituie un înscris oficial, ceea ce nu se poate spune despre aceste raportări fictive. În aceste condiții, soluția de achitare a inculpatului P.S., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, s-a impus și în ceea ce privește aceste raportări fictive. La rândul său, inculpata G.M. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen., art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, faptă constând în aceea că a întocmit în fals și a semnat procesul verbal de ședință din 31 ianuarie 2003 a Comitetului director, din care rezultă că, la acea dată s-a acordat creditul de 126 miliarde lei, deși, în realitate, acest lucru nu s-a petrecut. Față de modificarea Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 69/2007, în urma cărora au rămas sancționate doar infracțiunile de fals și uz de fals săvârșite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a din lege, tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchet, din infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. În ceea ce privește conținutul acestei infracțiuni, ea presupune, sub aspectul laturii obiective, falsificarea procesului-verbal de ședință din 31 ianuarie 2003 în vreunul din modurile indicate în art. 288 C. pen., adică, prin contrafacerea scrierii, a subscrierii sau prin alterarea materială a acesteia în orice mod. Faptul că, acest proces-verbal atestă că, la data de 31 ianuarie 2003, s-a întrunit comitetul director și s-a aprobat creditul, ceea ce, în realitate, nu s-a întâmplat, duce la cuprinsul dispozițiilor art. 289 C. pen., însă, și în această situație, acest proces-verbal nu are caracterul unui înscris oficial. În atare situație, tribunalul, constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen., lipsind latura obiectivă, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpata G.M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. Inculpata C.F., a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 289 - 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, întrucât inculpata a întocmit în fals referatul de credit pe care l-a și semnat, a întocmit contractul de credit în fals, precum și raportările creditului la sucursala județeană G.. Față de încadrarea juridică imprecisă a faptelor inculpatei, dată prin rechizitoriu, parchetul a solicitat schimbarea încadrării juridice, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pentru ca, ulterior, la dezbaterea pe fond a cauzei, să solicite schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Date fiind modificările aduse Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 69/2007, care dezincriminează fapta de acordare de credite cu nerespectarea condițiilor de creditare, faptă aflată în raport direct cu infracțiunea de fals, tribunalul, în baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 289 - 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c), 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în ceea ce privește pe inculpata C.F.. Analizând referatul de creditare întocmit de inculpată (dosar urmărire penală), tribunalul a constatat că acesta conține toate elementele pe care ar trebui să le conțină, însă, cuprinde în finalul acesteia, mențiunea că, SC B. SRL nu are datorii restante către bancă, și propune spre aprobare creditul întrucât documentația de creditare se încadrează în norma de creditare. Aceste mențiuni neconforme cu realitatea țin de încadrarea juridică a infracțiunii în fals intelectual, dacă acest referat de creditare ar avea calitatea unui înscris oficial, ceea ce, însă, nu a fost cazul în speță. Cum, infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. presupune, sub aspectul elementului material, falsificarea înscrisului în modurile prevăzute de art. 288 C. pen., iar, în speță, referatul nu a fost falsificat în nici unul din aceste moduri, tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpata C.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiune vizând întocmirea în fals a referatului de creditare. În ceea ce privește contractul de credit din 31 ianuarie 2003 despre care se arată că ar fi fost întocmit de către inculpată, nu s-a dovedit, în speță, că acesta ar fi fost falsificat în vreun fel, nefiind specificat sub ce aspect acest contract este fals, ori ce mențiuni din acesta nu sunt conforme realității. În atare situație, tribunalul a apreciat că, nici cu privire la acest înscris, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, astfel că, și pentru această faptă s-a impus achitarea inculpatei, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. De asemenea, s-a mai reținut în sarcina inculpatei, și faptul că a acceptat întocmirea raportărilor către sucursala județeană G., fără a se arăta, în ce se concretizează falsul cu privire la aceste raportări, nefiind dovedită latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen., pentru aceste raportări, impunându-se achitarea inculpatei, și pentru aceste înscrisuri, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. Împrejurarea că, inculpata C.F. a acceptat să întocmească documentația de creditare prin încălcarea normelor de creditare, și în condițiile în care a constatat că ordinele de plată sunt transmise prin fax și nu apar la N., precum și faptul că nu a urmărit utilizarea creditului conform destinației din contract și nici rambursarea lui la termen, ar putea pune în discuție existența unei neglijențe, sau abuz în serviciu, fapte pentru care, însă, inculpata nu a fost trimisă în judecată și pentru care nu s-a cerut extinderea procesului penal. Inculpata T.I., a fost, și ea, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, reținându-se că aceasta a întocmit în fals două note contabile prin care s-a pus efectiv la dispoziția reprezentantului societății, suma de bani, provenită din credit, fără ca dosarul de credit să fie complet și fără ca acesta să fi fost aprobat în condițiile legale. Față de modificarea Legii nr. 78/2000, tribunalul, în baza art. 334 C. proc. pen. a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de parchet, din infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Văzând cuprinsul celor două note contabile, nr. x, y din 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală), tribunalul a constatat că, deși acestea sunt menționate în precizările parchetului (dosar fond) ca fiind întocmite în fals, nu se specifică în ce constă falsificarea acestora, în condițiile în care, în cuprinsul rechizitoriului se reține faptul că ele ar fi fost întocmite în condiții nelegale, ceea ce conturează conținutul unei alte infracțiuni decât cea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mai mult decât atât, raportul de constatare al specialistului D.N.A. (dosar urmărire penală) nu identifică, în categoria actelor false, și cele două note contabile, făcând referire doar la ordinele de plată, raportările și extrasele de cont. În aceste condiții, nefiind dovedită falsificarea celor două note contabile, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii, sau prin alterarea lor în orice mod, tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. De asemenea, inculpatul M.G., a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, faptă constând în aceea că, inculpatul a completat cu mențiuni nereale, două ordine de plată obținute în alb de la administratorii societăților, ordine pe care le-a transmis băncii în scopul obținerii creditului. Datorită modificării Legii nr. 78/2000, parchetul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzute de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cerere care, în baza art. 334 C. proc. pen. a fost admisă. Analizând ordinele de plată nr. x din 31 ianuarie 2003 și nr. y din 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală) precum și raportul de constatare a specialistului D.N.A. (dosar urmărire penală) și raportul de expertiză criminalistică (dosar urmărire penală) tribunalul a constatat că, cele două ordine de plată au fost completate scriptic, la rubricile plătitorului și beneficiarului de către inculpatul M.G.V. (dosar urmărire penală). De altfel, inculpatul a recunoscut că a completat cele două ordine de plată la rubricile: sumele în cifre și litere, numerele ordinelor, plătitor, beneficiar, C. fisc., număr cont, data emiterii (dosar urmărire penală). Ca atare, tribunalul, în baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constatând că, fapta inculpatului M.G., de a falsifica cele două ordine de plată, prin contrafacerea scrierii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a aplicat acestuia o pedeapsă de 2 ani închisoare. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere modalitatea de săvârșire a faptei, de împrejurările în care a fost comisă și de scopul urmărit (în vederea obținerii unui credit de valoare mare, și în contextul activității desfășurate la B.C.R. N.), motiv pentru care s-a orientat spre o pedeapsă maximă. În baza art. 71 alin. (2) C. pen., inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, respectiv dreptul de a fi ales, lit. b) - dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv de a fi administrator al vreunei societăți comerciale. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, motiv pentru care, în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de 2 ani închisoare pe o durată de 4 ani care constituie termen de încercare. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate. Întrucât inculpatul M. a fost reținut din data de 11 august 2004 (dosar urmărire penală) și arestat în data de 12 august 2004 - până la 21 ianuarie 2005 (dosar urmărire penală, dosar fond Tribunalul G.), instanța în baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 11 aprilie 2004 și până la 21 ianuarie 2005. Deoarece prin Decizia penală nr. 44 din 21 ianuarie 2005 a Curții de Apel Craiova, a fost înlocuită măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, tribunalul a constatat că, față de inculpatul M.G. a fost luată măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Tot în ceea ce privește infracțiunea de fals, inculpatul C.D. a fost și el trimis în judecată, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 289, 291 C. pen., constând în aceea că a determinat-o pe numita O.E. să întocmească în fals raportarea situației creditelor către Centrala B.C.R., solicitând acesteia să nu cuprindă în raportare, creditul în sumă de 126 miliarde lei. Și cu privire la această infracțiune s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 289 și 291 C. pen., raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 290 C. pen., solicitare care, față de precizările făcute de parchet (dosar fond) și de modificarea Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 69/2007 apare a fi întemeiată, și, în baza art. 334 C. proc. pen. a fost admisă. Analizând cuprinsul acestor raportări (dosar urmărire penală), la Centrala B.C.R., prin excluderea creditului de 126 miliarde lei din raportare, s-a constatat că, această faptă ar putea fi încadrată într-un fals intelectual prin omisiune, dacă raportările ar putea avea caracterul unor înscrisuri oficiale. Ori, în speță, ele sunt înscrisuri sub semnătură privată, despre care nu s-a putut susține că au fost falsificate în modurile arătate în art. 288 C. pen. Pe de altă parte, nu s-a îndeplinit nici condiția cerută de art. 290 C. pen., aceea ca falsificarea înscrisului să producă consecințe juridice, întrucât el a fost raportat prin "Situația repartizării" angajamentelor debitorilor unici pe sucursale, la data de 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală), chiar raportul de constatare al specialistului D.N.A. constatând că acest credit a fost raportat, el figurând în Situația centralizatoare întocmită de Direcția de Metodologie și Management al Riscurilor a B.C.R. (dosar urmărire penală). În consecință, tribunalul, a constatat că nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. (latura obiectivă), și nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru această infracțiune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.D. pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 290 C. pen. Inculpații P.S., G.M., C.F., T.I., M.I., C.D. și M.G. au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, inculpații au ținut o strânsă legătură între ei, au contribuit, au ajutat ori au consimțit la ilegalitățile comise în B.C.R. N. și în sucursala G., contribuind la fraudarea B.C.R. N.. Și cu privire la această infracțiune, parchetul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea art. 17 lit. b), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, determinată de faptul că, infracțiunile prevăzute de art. 10 lit. b), c) din Legea nr. 78/2000, au fost dezincriminate, motiv pentru care cererea s-a privit a fi întemeiată, și, în consecință a fost admisă. În ceea ce privește conținutul acestei infracțiuni, din cuprinsul art. 323 alin. (2) C. pen., s-a reținut faptul că aceasta constă în fapta de a lua parte la constituirea unei asociere în scopul săvârșirii de infracțiuni, în speță, în scopul de a acorda credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, respectiv, de a utiliza creditele în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Legătura existentă între infracțiunea de asociere și faptele de acordare a creditelor cu încălcarea normelor de creditare și de utilizare a creditelor în alt scop, este o legătură de la infracțiunea mijloc la infracțiunea scop. În măsura în care infracțiunea scop (art. 10 lit. b), c) din Legea nr. 78/2000) a fost dezincriminată, nu mai subzistă nici infracțiunea mijloc, motiv pentru care, tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat toți inculpații pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen. Prin cererea formulată în fața instanței, parchetul a solicitat în baza art. 336 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., extinderea procesului penal și cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen., 258 C. pen., în ceea ce privește pe inculpatul P.S., faptă constând în aceea că nu a prelucrat dispozițiile circularei nr. 93 din 9 decembrie 2002 cu angajații băncii, nu a organizat, analizat și aprobat creditul de 126 miliarde lei în ședința Comitetului director, ceea ce a dus la acordarea nelegală a creditului din 31 ianuarie 2003. Prin încheierea din 11 mai 2007 Tribunalul, în baza art. 336 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a admis cererea de extindere a procesului penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., art. 248 1 C. pen., art. 258 C. pen., pentru inculpatul P.S., dispunând judecarea cauzei și cu privire la aceste infracțiuni (dosar fond) procedând la reaudierea inculpatului (dosar fond), la audierea martorului F.C. (dosar fond) și la depunerea la dosarul cauzei a referatelor de creditare aferente lunilor decembrie 2002, februarie 2003, martie 2003, a contractelor de cesiune de creanță, luate drept garanție la B.C.R. N. în perioada decembrie 2002 - martie 2003. Examinând cuprinsul circularei nr. 93 din 9 decembrie 2002 a B.C.R. (dosar urmărire penală) al circularei nr. 38 din 30 iulie 1998 (dosar urmărire penală) procesul-verbal al ședinței Comitetului director din 31 ianuarie 2003 (dosar urmărire penală), fișa postului inculpatului P.S. (dosar urmărire penală), precum și declarațiile inculpatului G.M. (dosar urmărire penală), ale inculpatei C.F. (dosar urmărire penală, dosar fond), ale inculpatului T.I. (dosar fond) s-a constatat că, prevederile circularei nr. 93/2002 a B.C.R. - Centrală, de suspendare a competenței B.C.R. N. nu au fost prelucrate cu personalul din subordine, deși această obligație revenea inculpatului P., în calitate de director al sucursalei N. și de membru al comitetului director din această obligație era prevăzută în circulara nr. 38 din 30 iulie 1998 (dosar urmărire penală) care stabilea practica obligatorie de prelucrare săptămânală, cu personalul din subordine a instrucțiunilor, circularelor, apărute în săptămâna precedentă și încheierea unui proces verbal despre aceste prelucrări. Pe de altă parte, circulara nr. 93/2002, prevede obligația conducătorilor unităților bancare teritoriale de a lua măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor ordonanței cu personalul din subordine (dosar urmărire penală). În acest context, apărarea inculpatului potrivit căreia, toți angajații B.C.R. - N. au cunoscut prevederile acestei ordonanțe nu poate să înlăture răspunderea acesteia, atâta timp cât circularele B.C.R. prevedeau obligația de informare și prelucrare, a circularelor în sarcina sa, precum și modalitatea de prelucrare a acestora. De asemenea, inculpatul nu a organizat, analizat și aprobat creditul de 126 miliarde lei, în ședința comitetului director al băncii, aceste ședințe nefiind ținute, în fapt, iar procesele verbale fiind încheiate ulterior, astfel cum declară și inculpații C.F., G.M. și T.I.. Pe de altă parte, inculpatul a procedat la semnarea contractului de credit și acordarea creditului de 126 miliarde lei, deși actele ce au stat la baza acordării creditului (ordinele de plată) nu erau întocmite în condiții legale iar competența de acordare a creditelor în această modalitate era suspendată pentru sucursala N.. S-a apreciat că toate aceste activități se circumscriu în latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, inculpatul acționând abuziv, ignorând și încălcând dispozițiile B.C.R. - în exercitarea atribuțiilor de serviciu, motiv pentru care, tribunalul, în baza art. 248 C. pen. raportat la art. 248 1 C. pen., art. 258 C. pen., art. 64 C. pen., art. 65 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.S. la pedeapsa închisorii de 5 ani și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen., pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere împrejurările în care au fost comise faptele, valoarea mare a creditului, dar și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, și prezența acestuia la toate termenele de judecată. În ce privește alegerea pedepsei complementare, tribunalul a avut în vedere natura faptei și gravitatea medie a acesteia, împrejurăril