ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 197/2014

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 197/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 414 din 28 septembrie 2012, Tribunalul Constanța a dispus condamnare inculpatului N.C.A. după cum urmează:

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 pentru infracțiunea de deținere de, echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, cu aplicarea art. 320

alin. (1) și alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003, pentru infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

alin. (1) și alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 pentru infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, cu aplicarea art. 320

alin. (1) și alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, inculpatul N.C.A., urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul N.C.A., în folosul statului, a dispozitivului artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare și a dispozitivului artizanal format dintr-o baghetă din material plastic, care are un orificiu și un telefon mobil N., pentru înregistrarea codurilor PIN, fiind depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Constanța.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanța din 19 aprilie 2012 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N.C.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de: deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002; accesul, fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzute de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 3 65/2002.

Prin actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului N.C.A., că în cursul lunii mai 2009 a deținut echipamente hardware, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, respectiv un dispozitiv artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare și un dispozitiv format dintr-un telefon mobil pentru înregistrarea codurilor PIN, pe care le-a montat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009, la ATM-ul aparținând Băncii C.E.C., situat în municipiul Constanța, str. A.D., accesând, fără drept, un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate, dispozitive găsite și ridicate de la ATM-ul mai sus menționat, de organele de poliție la data de 15 mai 2009.

S-a mai reținut în sarcina inculpatului că a deținut la domiciliul său din municipiul Constanța, str. P., pe hard-disk-ul marca S., găsit în laptop-ul marca „A.”, echipamente software, respectiv programele informatice executabile, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, programe ce au fost găsite la data de 25 februarie 2010, cu ocazia percheziției informatice efectuate.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal din 15 mai 2009 de cercetare la fața locului întocmit de către organele de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanța cu ocazia găsirii dispozitivelor artizanale; adresa din 10 iunie 2009 a Serviciului Criminalistic, Biroul de Investigare Tehnico-științifică a locului faptei din cadrul I.P.J. Constanța; planșa fotografică privind aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei efectuată la data de 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C.; raportul de constatare tehnico-științifică din 10 iulie 2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate București împreună cu anexele și un CD; adresa din 22 iunie 2009 a Serviciului Criminalistic, Compartimentul Identificări Judiciare, Laborator APIS Printrak BIS din cadrul I.P.J. Constanța; raportul de constatare tehnico-științifică din 12 octombrie 2011 al Serviciului Criminalistic, Biroul Expertize și Constatări Criminalistice din cadrul I.P.J. Constanța; adresa din 16 decembrie 2009 a Băncii C.E.C. și anexele; datele și înscrisurile puse la dispoziție de Banca C.E.C. și Banca R.D.; proces-verbal din 10 august 2011 de verificare carduri; declarațiile martorilor P.D., D.L., B.V., C.I., B.S., S.N. și P.A.V.; procesele-verbale întocmite de organele de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanța și Cluj-Napoca cu ocazia verificării datelor găsite în memoria dispozitivelor artizanale și la percheziția informatică efectuată asupra laptopului marca A. aparținând inculpatului N.C.A., raportul privind rezultatul percheziției laptopului marca A. aparținând inculpatului N.C.A.; un DVD cu rezultatul percheziției laptopului marca A. aparținând inculpatului N.C.A.; adresa din 31 martie 2010 a Băncii C.E.C.; declarațiile inculpatului.

La termenul de judecată din data de 21 septembrie 2012, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul N.C.A. a solicitat să beneficieze de dispozițiile art. 320

C. proc. pen. susținând că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor astfel cum au fost reținute în sarcina sa, prin actul de sesizare a instanței.

Inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și le însușește, învederând totodată că nu solicită administrarea de alte probe.

Cererea privind aplicarea dispozițiilor art. 320

C. proc. pen. a fost admisă de instanța e fond.

La data de 15 mai 2009, în jurul orelor 13:40, lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O. Constanța au fost sesizați cu privire la faptul că la bancomatul Băncii C.E.C., situat în municipiul Constanța, str. A.D., a fost descoperit de către angajați un dispozitiv artizanal de copiere a datelor înscrise pe benzile magnetice ale cardurilor.

Deplasându-se la fața locului, lucrătorii de poliție au constatat că bancomatul în cauză se află la sediul Băncii C.E.C., situată la adresa menționată.

Martora B.V., șefa agenției, a predat organelor de poliție un dispozitiv din material plastic de culoare gri, ce prezenta o fantă de lățimea unui card bancar, iar pe partea din spate era transparent și avea mai multe circuite electronice și trei benzi adezive.

Martora a precizat că în jurul orei 13:00, întrucât bancomatul aflat la agenție nu efectua plăți în mod corect, s-a deplasat împreună cu două colege să verifice care este problema, acestea constatând că pe fanta de introducere a cardului în ATM era montat un dispozitiv artizanal, pe care l-au dezlipit.

Cu ocazia cercetării la fața locului, s-au descoperit, în partea superioară a bancomatului, un alt dispozitiv artizanal, ce era poziționat perpendicular spre tastatură, dispozitiv ce era format dintr-o baghetă din material plastic, având lipite pe exterior șase etichete inscripționate „VISA”, „MASTERCARD” și „MAESTRO”, precum și un orificiu circular îndreptat spre tastatură.

În momentul dezlipirii de pe bancomat s-a constatat că pe interior avea un telefon mobil marca N., de culoare neagră și fusese lipit pe ATM cu ajutorul a cinci benzi duble adezive.

Cele două dispozitive artizanale au fost ridicate de către specialistul criminalist pentru tratarea în condiții de laborator în vederea prelevării de urme papilare.

Aspectele prezentate au rezultat din procesul verbal întocmit de organele de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanța cu ocazia cercetării la fața locului, planșa fotografică privind aspectele fixate și urmele ridicate, precum și din declarațiile angajaților Băncii C.E.C., care au participat la activitățile desfășurate în momentul investigării tehnico-științifice a locului faptei.

În momentul tratării, în condiții de laborator, a celor două dispozitive artizanale, au fost relevate cu pulbere „negru de fum” și ridicate cu folii adezive transparente un număr de cinci urme papilare de pe suprafața baghetei din material plastic, având atașat pe interior un telefon N. de culoare neagră.

Prin adresa din 22 iunie 2009 Serviciul Criminalistic, Compartimentul Identificări Judiciare, Laborator AFIS Printrak BIS din cadrul I.P.J. Constanța a comunicat că în urma examinărilor în banca de date a sistemului „AFIS Printrak BIS” s-a stabilit că trei din cele cinci urme papilare găsite și ridicate de pe dispozitivul menționat au fost create de către inculpatul N.C.A.

Din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică din 12 octombrie 2011 al Serviciului Criminalistic, Birou Expertize și Constatări Criminalistice din cadrul I.P.J. Constanța a rezultat că trei din cele cinci urme papilare ridicate de pe bagheta din material plastic, respectiv cele din foto din planșa fotografică au fost create de degetul mare de la mâna dreaptă, degetul inelar de la mâna stângă și degetul mic de la mâna stângă ale inculpatului N.C.A.

Din raportul de constatare tehnico-științifică din 10 iulie 2009 întocmit de către Institutul pentru Tehnologii Avansate București a reieșit că dispozitivul din material plastic analizat prezintă prin dimensiune, formă și culoare, similitudini constructive cu un echipament de tip gură de bancomat, care se poate monta cu ușurință peste panoul frontal al unui echipament de tip ATM.

Din analiza acestuia, precum și din faptul că poziția capului magnetic corespunde poziției pistei a doua a cartelelor magnetice ce tranzitează fanta de dimensiuni 54 x 2 mm, a rezultat faptul că dispozitivul este un cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii și memorării datelor de pe pista a doua a acestor carduri.

În urma testării de către specialiști s-a constatat că dispozitivul tip „gură de bancomat” este în stare de funcționare.

Dispozitivul de tip „gură de bancomat” este prevăzut cu un circuit de stocare a datelor.

În urma citirii memoriei nevolatile din montajul electronic analizat, au fost identificate datele prezentate în Anexa 2.

Analiza acestor date a permis identificarea algoritmului cu care au fost codificate informațiile din memoria dispozitivului tip „gură de bancomat”.

Decodificarea acestora a relevat faptul că au o structură similară cu cea a datelor înscrise pe pista a doua a cardurilor bancare.

În memoria dispozitivului au fost identificate o serie de înregistrări care nu respectă în totalitate codificarea determinată anterior, fiind afectate de erori cauzate foarte probabil de imperfecțiunile mecanice ale dispozitivului, ce nu asigură o poziționare riguroasă a capului magnetic pe pista a doua a benzii magnetice.

În urma decodificării datelor din memoria dispozitivului realizat artizanal s-au obținut următoarele numere de carduri: X1, X2, X3, X4, X5, X6, X7.

Dispozitivul de tip „gură de bancomat” este un dispozitiv complet, care se poate monta cu ușurință peste panoul frontal al unui echipament de tip ATM, cu scopul citirii și memorării datelor de pe pista a doua a cardurilor magnetice.

Specialiștii au mai stabilit că din punct de vedere constructiv, dispozitivul artizanal din material plastic, are la bază un telefon mobil marca N., care conține o cameră foto-video de 2 MP, un microfon și o memorie internă de tip Flash cu capacitate de 1 GB.

Pe lângă funcțiile tipice telefoanelor mobile (inițiere și primire de apeluri, editare, trimitere și recepție de mesaje SMS și MMS, memorare agendă telefonică și mesaje etc.), dispozitivul permite captarea imaginilor foto-video prin intermediul camerei video atașate și stocarea datelor în memoria Flash internă. Microfonul este destinat captării semnalelor audio din vecinătate.

În urma verificărilor s-a constatat că telefonul mobil nu are atașată cartelă SIM, acesta asigurând unele funcții (înregistrare locală, redare, ștergere/vizualizare fișiere etc.) și fără a necesita conectarea la o rețea de telefonie mobilă.

Pornirea/oprirea înregistrării se efectuează local, cu ajutorul unor comenzi tipice, existente în meniul telefonului.

Specialiștii au mai stabilit că dispozitivul artizanal poate funcționa ca un dispozitiv de înregistrare audio/video locală, aceasta fiind cea mai probabilă destinație a sa, acesta fiind construit artizanal având la bază un telefon mobil marca N., care dispune de această facilitate.

În urma analizei fișierelor recuperate din memoria dispozitivelor, a fost identificat fișierul video care conține imagini color, cu rezoluția 176x144 pixeli și durata de 2 h 38 m 4 s.

Înregistrarea are un fond sonor specific zgomotului stradal (zgomotul autovehiculelor în mișcare, zgomot pietonal etc).

S-a mai stabilit că rezoluția cu care a fost efectuată înregistrarea video este similară cu cea a camerei video din compunerea telefonului mobil, fișierul video, tipic camerelor video din telefoanele mobile, iar numele fișierului șters este tipic înregistrărilor făcute cu ajutorul camerei video a unui telefon mobil.

Înregistrarea conține, în cea mai mare parte, imagini a.le unei tastaturi de echipament de tip ATM (bancomat) preluate dintr-un amplasament situat deasupra acesteia. Pe parcursul înregistrării se observă derularea unor activități umane specifice operațiunilor de la nivelul unui bancomat, respectiv apăsarea tastelor de control, introducerea cardului, extragerea banilor.

În urma aspectelor prezentate, se poate afirma cu probabilitate mare că înregistrarea video a fost efectuată prin intermediul camerei video din componența obiectului supus evaluării.

Fiind analizat modul de funcționare al construcției artizanale, s-a afirmat cu certitudine că dispozitivul poate fi utilizat în scopul înregistrării audio/video locale, în memoria internă, a imaginilor și sunetelor captate cu ajutorul camerei video și microfonului din componența acestuia.

Specialiștii au concluzionat că telefonului mobil supus evaluării i s-a schimbat destinația inițială de mijloc de comunicație prin intermediul rețelelor de telefonie mobilă, în mijloc de monitorizare a activității desfășurate în fața unui bancomat, care să permită identificarea codului PIN al cardurilor bancare.

În urma analizării operațiunilor efectuate la bancomat în raport de datele identificate în memoria dispozitivului artizanal tip „gură de bancomat”, s-a constatat că acesta a fost cu certitudine în stare de funcționare la data de 15 mai 2009 cât timp a fost montat pe ATM, întrucât a copiat cardurile nr. X1, nr. X2, nr. X3, nr. X4, nr. X5, nr. X6 și nr. X7, care s-au găsit în memoria lui.

Din listingul operațiunilor efectuate la data de 15 mai 2009, orele 09:00-14:00, la ATM-ul Banca CEC din municipiul Constanța, a rezultat că la această dată, în intervalul orar 12:00-12:40, au fost folosite de către titulari pentru diferite operațiuni financiare cardurile menționate, exact în ordinea în care datele au fost memorate de dispozitivul tip „gură de bancomat”.

Prin ordonanța din 3 iunie 2010, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj a dispus declinarea cauzei privind pe N.C.A., B.C.A. și P.C.C. în favoarea D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanța pentru efectuarea de cercetări față de aceștia sub aspectul comiterii infracțiunilor de transfer neautorizat de date prevăzute de art. 44 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 și de deținere, fără drept, a unor dispozitive, programe informatice, parole, coduri de acces, prevăzute de art. 46 alin. ultim din Legea nr. 161/2003.

Acest dosar a fost înregistrat la D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanța, iar prin rezoluția din 12 iulie 2010 s-a dispus reunirea la Dosarul nr. 234 D/P/2009, formându-se astfel o singură cauză.

Prin rechizitoriul nr. 17 D/P/2010 D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a inculpaților N.C.A., B.C.A., P.C.C. și L.I.A., întrucât au dobândit dispozitive artizanale folosite pentru copierea datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare și filmarea codurilor PIN, pe care le-au montat la data de 4 februarie 2010 la ATM-ul Băncii C.R., situat pe str. I. din municipiul Cluj-Napoca.

În cadrul cercetărilor efectuate de către D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, au fost ridicate de la domiciliile persoanelor menționate mai multe sisteme informatice și suporturi de stocare a datelor informatice.

Cu ocazia perchezițiilor informatice au fost găsite date și programe informatice utilizate pentru descărcarea și decodificarea datelor din memoria dispozitivelor artizanale montate la bancomate în vederea contrafacerii cardurilor bancare, astfel că s-a dispus disjungerea și declinarea cauzei în favoarea D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanța, fiind trimis, în copie, și rezultatul perchezițiilor informatice.

La domiciliul inculpatului N.C.A. din municipiul Constanța str. P. a fost efectuată o percheziție informatică.

În urma analizării datelor găsite cu ocazia percheziției informatice asupra hard diskului marca S. de 80 GB, hard disk extras din laptopul marca A., ridicat de la inculpatul N.C.A., au fost identificate: „Fișiere video cu extensia 3GP”, „Fișiere tip imagine” și foldere, care conțin fișiere tip program, imagine și text.

În directorul „Folder ce conține fișiere tip program, imagine și text” a fost identificat un program informatic, executabil, program folosit pentru descărcarea datelor stocate de memoria internă a unui dispozitiv artizanal, montat la ATM.

Programul prezintă o interfață în care sunt prezentate mai multe câmpuri denumite „Setting Corn”, „Download, Load and Decrypt file”, „Exit”, „Info”, „Format” și „Help”, fiecare dintre ele îndeplinind câte o funcție.

Referitor la câmpul „Setting Corn”, la accesarea acestuia, se oferă posibilitatea setării portului de comunicare cu dispozitivul artizanal, respectiv setarea unui port de comunicare.

La accesarea „Download”, se procedează la copierea datelor din dispozitivul extern, pe un mediu de stocare, iar datele descărcate sunt salvate pe mediul de stocare într-un fișier de tip text, aceste date fiind stocate criptat. După salvare, se accesează funcția „Load and Decrypt file”, fișierul în format text, cu extensia txt, este încărcat și datele sunt decodate.

În cadrul directorului „Folder, ce conține fișiere tip program imagine și text”, în afară de programul de mai sus, a mai fost identificat programul executabil, respectiv „E2”, aplicație folosită de dispozitivul denumit MSR 206, un aparat folosit la citirea și scrierea de date pe benzile magnetice ale cardurilor bancare.

În directorul de mai sus au mai fost găsite și un număr de 3 fișiere format text denumite „F1”, „F2” și „F3”.

Procedându-se la deschiderea fișierului numit „F3”, s-a constatat că acesta conține mai multe șiruri de numere și informația „Saved at: 5/14/2009 4:20:02 PM”.

Din analiza fișierului se observă că acesta conține date criptate, date ce provin din copierea cu ajutorul unui dispozitiv artizanal, a datelor înscrise pe benzile magnetice ale cardurilor bancare, date ce au fost descărcate și salvate la data de 14 mai 2009 la ora 4:20:02 PM.

Ca urmare a acestei activități, a fost identificat și fișierul intitulat „F1”, ce conține un număr de 51 de înregistrări, respectiv decodarea șirurilor de numere din fișierul „F3”.

Din analiza acestui fișier se observă că în cele 51 de înregistrări se găsesc un număr de 4 numere de carduri bancare și informația „Saved at: 5/14/2009 4:20:02 PM”.

Au fost efectuate mai multe înregistrări, respectiv 51, dar au fost copiate în mod corect numai aceste 4 numere de carduri bancare.

Acest lucru este întărit de raportul de constatare tehnico-științifică, din data de 10 iulie 2009, raport emis de către Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informații, unde este menționat faptul că înregistrările efectuate de către dispozitivul artizanal au fost afectate de erori, cauzate de către imperfecțiuni mecanice ale dispozitivului care nu au asigurat o poziționare corectă a capului de citire pe pista a doua a benzii magnetice a cardului bancar.

Ultimul fișier, respectiv fișierul denumit „F2”, creat la data de 14 mai 2009 la ora 15:34.

S-a observat că acest fișier conține trei dintre cardurile găsite în fișierul „F1”, carduri ce au în dreptul lor și codul PIN.

Pe hard diskul aparținând inculpatului N.C.A. a fost identificat și fișierul video.

S-a procedat la vizualizarea materialului video, ocazie cu care s-a constatat că acesta cuprinde imagini înregistrate de o cameră video la un ATM, imagini în care se observă tastatura ATM-ului și diferite persoane care efectuează operațiuni la ATM-ul în cauză.

Imaginile totalizează un număr de 52 de minute și încep prin a înfățișa picioarele unei persoane care ține o cameră în mână, urmat de montarea acestei camere în partea superioară a ecranului unui ATM perpendicular pe tastatura acestuia și persoanele care efectuează operațiunile la ATM, respectiv introducerea cardului în ATM, tastarea codului PIN și retragerea sumelor de bani.

Raportul emis de către Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informații, a identificat în memoria telefonului mobil găsit împreună cu dispozitivul artizanal de la ATM-ul Băncii C.E.C., fișierul video, care prezintă imagini de la același ATM, imagini în care se desfășoară activități de natura celor descrise anterior. Fișierul de mai sus, identificat în memoria telefonului apare creat la data de 17 august 2008, ora 03:02, iar cel găsit pe hard diskul inculpatului N.C.A. a fost creat la 16 august 2008 ora 06:18.

Din analiza celor două fișiere s-a constatat că acestea sunt rezultatul folosirii aceluiași telefon marca N., identificat în dispozitivul artizanal de la ATM-ul Băncii C.E.C., la datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009, fără ca data să fie setată corect în telefon.

Se poate concluziona, că fișierele F1, F2, F3 prezintă o înșiruire logică în timp respectiv ora 04:20:02, urmate de vizionarea înregistrărilor din data de 14 mai 2009 și aflarea codurilor PIN pentru cardurile din fișierul F2.

Cardul cu numărul X8, emis de Banca C.E.C. pe numele martorului B.S. a fost folosit în data de 14 mai 2009 la ATM-ul aparținând Băncii C.E.C., când a fost retrasă suma de 50 RON de către titularul de drept.

La Banca R.D. din municipiul Constanța cardul titularului de drept, respectiv B.S., a fost folosit la data de 14 mai 2009 orele 19:25:24, respectiv 19:25:46 pentru a se realiza operațiuni financiare frauduloase, fără însă să se reușească, deoarece când a fost introdus greșit codul PIN de trei ori, iar cardul a fost reținut în ATM.

Precum rezultă și din fișierul F2 se observă că în dreptul acestui card bancar au fost trecute două coduri PIN, ca urmare a vizionării imaginilor de către inculpatul N.C.A.

Întrucât inculpatul nu a reușit să stabilească cu exactitate, codul PIN al cardului, în momentul în care a fost folosit pentru efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, cardul contrafăcut a fost reținut în bancomat, având în vedere că s-a introdus de trei ori greșit codul PIN.

Același lucru se observă și cu cardul X9, emis pe numele martorei S.N., care a fost folosit la data de 15 mai 2009 când s-a încercat efectuarea unei operațiuni financiare frauduloase.

Din analiza tuturor datelor menționate rezultă, fără dubiu, că dispozitivul artizanal găsit pe 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C. Constanța a mai fost montat de către inculpatul N.C.A. și în data de 14 mai 2009 la același bancomat, dată la care au fost copiate cardurile bancare de mai sus, ce au fost contrafăcute și de pe care s-a încercat retragerea, în mod fraudulos, de sume de bani.

Urmare datelor descoperite în hard disk-ul marca S., capacitate 80 GB extras din laptopul marca A. aparținând inculpatului N.C.A. au fost identificați și audiați titularii celor patru carduri bancare găsite în fișierul denumit „F1”, fiind solicitate listingul operațiunilor efectuate cu aceste instrumente de plată electronică în cursul lunii mai 2009.

Martorul B.S. a declarat următoarele: „Declar că eu am fost titularului unui card emis de Banca C.E.C. Nu îmi amintesc dacă numărul acestuia era X8. Acest card însă mi-a fost schimbat cred că în luna noiembrie 2010, întrucât cel anterior îmi expirase.

În anul 2009 eu foloseam vechiul card pentru a scoate bani de la bancomatul Băncii C.E.C. aflat pe A.D. din municipiul Constanța. Știu că în anul 2009 Banca C.E.C. de pe A.D. a intrat în renovare o perioadă foarte mare de timp, fapt pentru care eu am scos bani de pe card de la alte ATM-uri ale Băncii C.E.C., respectiv din zona D., din centru și alte locuri care nu mi le mai amintesc acum.

Cu ocazia audierii mi-au fost prezentate de către procuror mai multe operațiuni care s-au făcut cu fostul meu card la datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009. Primele două operațiuni din 14 mai 2009, între orele 14:36:11-14:36:46 cred că sunt făcute de mine, întrucât eu iau pensia în ziua de 14 a fiecărei luni și de fiecare dată când îmi scot o sumă de bani îmi interoghez soldul să văd câți bani mai am pe card.

Cu privire la celelalte operațiuni din datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009, când s-au făcut interogări ale soldului cardului meu, iar mesajul tranzacției a fost „PEST incorect reintroduceți” nu cred că sunt făcute de mine. îmi amintesc că în anul 2009, la un moment dat mi-a fost reținut fostul card în bancomantul Băncii CEC de pe A.D. Am intrat imediat în bancă și am explicat ce mi s-a întâmplat, iar un angajat al băncii a deschis bancomatul și mi l-a dat. Până când mi-am schimbat primul card nu am sesizat ca de pe acesta să-mi fie scoase sume de bani fără consimțământul meu.

Cu ocazia audierii mi s-a adus la cunoștință de către procuror că datele primului meu card și codul PIN au fost găsite în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziției calculatorului. Nu știu cum au ajuns datele cardului meu la această persoană în calculator, întrucât eu nu o cunosc.

Am auzit de la televiziune că la bancomate se montează diferite dispozitive care îți copiază cardul și îți filmează codul PIN. Arăt că eu înainte de a face operațiuni la bancomat verific să văd dacă este ceva în neregulă, însă nu cred că aș putea să recunosc și să-mi dau seama dacă la respectivul bancomat sunt montate dispozitive artizanale. Arăt că de fiecare dată când fac operațiuni la bancomat eu acopăr tastatura când introduc codul PIN.

În continuarea declarației dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, acesta susține: „mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoștință că a fost găsită în calculatorul lui N.C.A. cu ocazia percheziției informatice. Această înregistrare video conține imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu și efectuez operațiuni cu cardul deținut la acea vreme la Banca C.E.C., respectiv am scos suma de 50 RON. Deși nu mi-am văzut chipul în această înregistrare, eu sunt cu certitudine, întrucât mi-am recunoscut pantofii, portofelul pe care l-am ținut întruna din mâini și cu care am acoperit tastatura bancomatului când am introdus PIN-ul. Portofelul l-am deschis și se poate observa fotografia mea pe care o am aplicată pe buletin.

M-am recunoscut că eu sunt în acea filmare și după modul în care procedez când fac operațiuni la bancomat, mai exact, de fiecare dată după ce retrag suma de bani dorită, îmi interoghez apoi și soldul pentru a vedea câți bani mai am pe card, mai ales că ziua de 14 a fiecărei luni este cea în care eu îmi primesc pensia pe card și îmi verific să văd dacă mi s-a dat pensia în mod corect.”

Martora P.A.V. a declarat următoarele: „Am fost titulara unui card emis de Banca R.D. care însă în luna februarie 2010 mi-a fost schimbat cu un alt card. Nu îmi amintesc numărul primului card.

Prin anul 2009, nu îmi mai amintesc cu exactitate data, trebuia să plătesc o taxă la Registrul Comerțului în zona Casei de Cultură. Întrucât cel mai apropiat bancomat de unde puteam să scot banii a fost cel aparținând Băncii C.E.C., am încercat să scot bani de la acest bancomat, însă nu mi-am amintit codul PIN în mod corect și după 3 introduceri greșite ale codului, cardul mi-a fost blocat fiindu-mi refuzate tranzacțiile. Fără să înțeleg motivul blocării tranzacțiilor, am sunat la Banca R.D. și mi s-a explicat că am introdus greșit PIN-ul de 3 ori și ei mi-au blocat efectuarea oricărei tranzacții. După ce mi-au cerut mai multe date, cei de la Banca R.D. mi-au deblocat contul la care aveam atașat cardul și am mers la un alt bancomat de unde am scos suma necesară achitării taxei la Registrul Comerțului.

Precizez că de fiecare dată când realizez operațiuni la bancomate acopăr cu mâna tastatura pentru a proteja momentul introducerii PIN-ului.

Declar că nu îmi dau seama dacă la un bancomat sunt sau nu montate dispozitive artizanale de copiere a datelor cardurilor bancare și de filmare a codurilor PIN.

Cu ocazia audierii mi s-a adus la cunoștință de către procuror că datele primului meu card au fost găsite în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziționării acestuia și nu pot să-mi explic cum au ajuns aici întrucât nu cunosc această persoană.

În continuarea declarației dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, acesta a susținut „mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoștință că a fost găsită în calculatorul lui N.C.A. cu ocazia percheziției informatice. Această înregistrare video conține imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu și efectuez operațiuni cu cardul deținut la acea vreme la Banca R.D., respectiv am încercat de mai multe ori să scot bani, care îmi erau necesari să plătesc o taxă la Oficiul Registrului Comerțului, însă nu am reușit, întrucât uitasem PIN-ul. Deși nu mi se vede chipul în înregistrarea video, pot să afirm cu certitudine că eu sunt în respectiva filmare, întrucât mi-am recunoscut portofelul pe care îl țin într-una din mâini și de asemenea, știu că aveam niște hârtii în mână, care apar și în înregistrarea video.”

Martora S.N. a declarat următoarele: „Cam prin anul 2008 sau 2009, în ultimul an de liceu, a venit un reprezentant al Băncii C.E.C. cu o ofertă ca să ni se elibereze carduri de către această bancă, unde să ni se vireze alocațiile de stat. Eu am fost de acord și am făcut o cerere de deschidere a unui cont la Banca C.E.C. pentru care mi s-a eliberat și un card. Acest card l-am folosit până în urmă cu o săptămână, când am renunțat la el. Nu îmi amintesc numărul cardului, nu știu dacă numărul lui era X9. Acest card l-am folosit până în urmă cu o săptămână pentru a-mi scoate alocația de stat. Tot în contul unde aveam atașat cardul, fie părinții fie fratele meu îmi mai trimiteau sume modice de bani.

Precizez că tot timpul cât am deținut cardul la Banca C.E.C., în general l-am folosit ca să retrag sume de bani la bancomatul Băncii C.E.C. din municipiul Constanța.

Nu îmi amintesc dacă bancomatul situat pe A.D., însă știu că acea agenție a Băncii C.E.C. a fost desființată înainte ca eu să termin cursurile liceale. Eu am terminat liceul în luna iunie 2010 și știu că inițial acea agenție a Băncii C.E.C. a intrat în renovare, iar apoi nu s-a mai deschis deloc.

Cu ocazia audierii, de către procuror mi-au fost prezentate mai multe operațiuni care s-au făcut cu cardul meu la datele de 14 mai și 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C. aflat pe A.D. din Constanța.

Nu îmi mai amintesc dacă eu am realizat aceste operațiuni. Cu certitudine îmi amintesc însă că la Agenția B. aflată în municipiul Constanța, mi-a fost reținut cardul în momentul în care am vrut să scot niște bani. Știu că a durat mai multă vreme până când banca mi-a restituit cardul, respectiv cam 1 an, când mi-a fost eliberat un nou card.

Până în urmă cu o săptămână când am renunțat la card, nu am constatat niciodată că mi s-ar fi retras sume de bani fără consimțământul meu. Eu nu aveam sume semnificative în contul cardului și de obicei cum primeam alocația ori bani de la familie îi scoteam.

Mi s-a adus la cunoștință de către procuror că datele cardului meu au fost găsite în calculatorul inculpatului N.C.A. cu ocazia unei percheziții informatice. Nu îmi pot explica cum datele cardului meu au ajuns la acesta în calculator. Nu știu să recunosc dispozitivele artizanale care se montează la bancomate pentru a se copia datele cardului și a se filma PIN-ul. Prin urmare nu pot să precizez dacă în perioada 14-15 mai 2009 am văzut vreun dispozitiv artizanal la cele două ATM-uri ale Băncii C.E.C., având în vedere că nu pot să-mi dau seama de prezența unor dispozitive artizanale.

În continuarea declarației dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, acesta a susținut: „mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoștință că a fost găsită în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziției informatice. Această înregistrare video conține imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu și am interogat soldul cardului pe care îl dețineam la acea vreme la Banca C.E.C.

Cu toate că nu mi-am văzut chipul în înregistrare, pot să afirm cu certitudine că eu sunt, întrucât mi-am recunoscut jacheta cu care eram îmbrăcată și blugii, precum și PIN-ul pe care l-am introdus, toate aceste detalii observându-se foarte clar pe înregistrarea prezentată.”

Martorul C.I. a declarat următoarele: „Am fost titularul unui card emis de Banca R.D. pe care cred că prin luna septembrie 2010 l-am schimbat întrucât a expirat. Nu știu numărul cardului. În prezent am un nou card tot la Banca R.D. Cu cardul anterior obișnuiam și scoteam bani de la cel mai apropiat bancomat de casă, eu locuind în spate la B. Am folosit și bancomatul de la Banca C.E.C. aflat în zona domiciliului meu, însă nu îmi amintesc dacă bancomatul Băncii C.E.C. era pe A.D.

Arăt că în cursul anului 2009, la un moment dat, o vecină de-a mea mi-a povestit că un bărbat a sunat-o și i-a cerut să-i spună PIN-ul de la cardul meu, motivând că are o neclaritate cu contul meu deținut la Banca R.D. la care aveam atașat card. Vecina i-a spus acelui bărbat că ea nu știe PIN-ul meu și nu o să-i spună niciodată pentru că nu se transmite PIN-ul nici unei alte persoane.

Cu ocazia audierii mi s-a adus la cunoștință de către procuror că datele cardului meu deținut la Banca R.D., care însă mi-a fost schimbat cam prin luna septembrie 2010 au fost găsite în calculatorul numitului N.C.A., cu prilejul percheziției calculatorului. Nu pot să-mi explic cum au ajuns datele cardului meu la această persoană întrucât nu o cunosc.

Declar că nu pot să recunosc dacă la un bancomat sunt montate dispozitive artizanale pentru copierea datelor cardului și filmarea codului PIN, întrucât nu știu cum arată și nici unde le montează infractorii.”

În continuarea declarației dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, s-a arătat, precizez „că mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoștință că a fost găsită în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziției informatice. Această înregistrare video conține imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu și efectuez operațiuni cu cardul deținut la acea vreme la Banca R.D., respectiv am interogat prima dată soldul să văd câți bani am și apoi am scos suma de 50 RON. Din câte îmi amintesc, după ce am scos această sumă, pe card mi-au mai rămas aproximativ 270 RON. Deși nu mi-am văzut chipul în această înregistrare, pot să afirm cu certitudine că eu sunt, întrucât mi-am recunoscut pantofii și mâinile, deoarece eu am un defect la unghia de la degetul mare al mâinii drepte, defect care se observă foarte bine și în înregistrare. Totodată, mi-am recunoscut cardul care se vede bine în înregistrare. Mi-am dat seama că eu sunt în acea înregistrare și după modul în care procedez când fac operațiuni la bancomat.”

Din probele administrate în prezenta cauză a reieșit, fără dubiu, că în cursul lunii mai 2009 inculpatul N.C.A. a deținut dispozitive hardware cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, iar la datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009 împreună cu o altă persoană, neidentificată, le-a montat la ATM-ul Băncii C.E.C. din municipiul Constanța, str. A.D.

În laptopul inculpatului marca A. au fost găsite descărcate în fișierul „F3” mai multe date așa cum se regăsesc ele în memoria dispozitivelor tip „gură de bancomat”.

Aceste date au fost copiate și descărcate de către inculpat în calculatorul lui la data de 14 mai 2009, având în vedere că atât fișierul „F3”, cât și fișierul intitulat „F1”, unde se regăsesc decriptate cardurile numiților C.I., B.S., S.N. și P.A.V., au fost create la data menționată.

Din listingul operațiunilor efectuate cu aceste carduri rezultă că titularii legitimi le-au folosit pentru diferite operațiuni în data de 14 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C.

În laptopul inculpatului s-au găsit și imaginile filmate la data de 14 mai 2009 cu telefonul mobil marca N. din componența baghetei din material plastic, înregistrări ce conțin momentele în care titularii cardurilor C.I., B.S., S.N. și P.A.V. efectuează operațiunile la ATM-ul mai sus menționat, inclusiv momentul când introduc PIN-ul.

Pe dispozitivele artizanale găsite și ridicate de organele de poliție la data de 15 mai 2009 au fost descoperite un număr de cinci urme papilare, dintre care trei au fost create de inculpatul N.C.A.

Precum a rezultat și din rechizitoriul nr. 17/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, bagheta din material plastic având atașat un telefon mobil marca N. pe care inculpatul N.C.A. împreună cu B.C.A., P.C.C. și L.I.A. a montat-o la data de 4 februarie 2010 la ATM-ul Băncii C.R. din municipiul Cluj-Napoca, este similară cu cea pe care inculpatul N.C.A. a montat-o la datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C. (precum au stabilit specialiștii din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate București).

Până în prezent inculpatul N.C.A. a fost cercetat și condamnat de mai multe ori pentru comiterea aceluiași gen de fapte.

Prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2006 din 17 mai 2011 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Tulcea inculpatul N.C.A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 3 65/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, reținându-se în sarcina lui că a deținut echipamente hardware și software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronică, în mod repetat a pus în circulație carduri contrafăcute, în perioada 5 august-8 august 2006 a retras sume de bani utilizând carduri contrafăcute și a înmânat altor două persoane datele unor carduri pentru a le folosi la efectuarea de operațiuni financiare frauduloase.

Prin rechizitoriul nr. 40/D/P/2008 din 22 octombrie 2010 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Sibiu inculpatul N.C.A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1), alin. (2), alin. (3) din Legea nr. 161/2003, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, art. 25 din Legea nr. 365/2002 și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, întrucât în perioada octombrie-decembrie 2008 a montat dispozitive artizanale împreună cu alte persoane la mai multe ATM-uri ale Băncii T. din municipiul Sibiu, după care a folosit datele obținute pentru a contraface cardurile bancare, cu care a retras, în mod fraudulos, mai multe sume de bani.

Prin rechizitoriul nr. 17/D/P/2010 din 30 martie 2010 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, inculpatul N.C.A. a fost trimis în judecată întrucât a montat dispozitive artizanale la ATM-ul Băncii Comerciale Române din municipiul Cluj-Napoca.

În cuprinsul acestui rechizitoriu s-a arătat că în sistemele informatice și mijloacelor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpatul N.C.A. au fost identificate BIN-urile (Bank Identification Number-Numărul de Identificare al Băncii) unor carduri bancare emise de Banca T. și în urma investigațiilor efectuate de lucrătorii de poliție s-a stabilit că acestea aparțin unor carduri copiate cu ajutorul unor dispozitive artizanale în luna februarie 2009 de la un ATM aparținând Băncii T. din municipiul Focșani, cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

În urma analizării activității infracționale desfășurate de inculpatul N.C.A. până la data de 4 februarie 2010 (când a fost reținut și arestat preventiv), s-a constatat că acesta este specializat în comiterea infracțiunilor informatice și comerțul electronic.

Deși în cursul urmăririi penale efectuată de D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Tulcea, inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, ulterior măsura fiindu-i înlocuită cu obligarea de a nu părăsi localitatea, acesta a demonstrat că nu poate fi împiedicat să comită astfel de infracțiuni decât prin privarea de libertate, având în vedere că în perioada octombrie-decembrie 2008 a comis același gen de infracțiuni și pe raza municipiului Sibiu, în luna mai 2009 a săvârșit faptele din prezenta cauză, iar în luna februarie 2010 a comis infracțiunile pe raza municipiului Cluj-Napoca.

Față de poziția necondiționată de recunoaștere adoptată în prezenta cauză de către inculpatul N.C.A. în fața instanței de judecată, declarația sa de recunoaștere a comiterii faptelor reținute în sarcina sa coroborându-se cu probele administrate în cauză,în faza de urmărire penală, s-a constatat că vinovăția inculpatului a fost probată, sub forma intenției directe, în comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

În raport de situația de fapt reținută, s-a stabilit că faptele inculpatului N.C.A., constând în aceea că în cursul lunii mai 2009 a deținut echipamente hardware, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, respectiv un dispozitiv artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare și un dispozitiv format dintr-un telefon mobil pentru înregistrarea codurilor PIN, pe care le-a montat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la datele de 14 mai 2009 și de 15 mai 2009, la ATM-ul aparținând Băncii C.E.C., situat în municipiul Constanța, str. A.D., accesând, fără drept, un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate, dispozitive găsite și ridicate de la ATM-ul mai sus menționat, de organele de poliție la data de 15 mai 2009, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și respectiv de acces fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate,această ultimă infracțiune în formă continuată, prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, s-a stabilit că, fapta inculpatului N.C.A., constând în aceea că a deținut la domiciliul din municipiul Constanța, str. P., pe hard-disk-ul marca S., capacitate 80 Gb., găsit în laptop-ul marca A., echipamente software, respectiv programele informatice executabile „E1” și „E2”, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, programe ce au fost găsite la data de 25 februarie 2010, cu ocazia percheziției informatice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale și obligatorii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

S-au avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor comise, destul de ridicat, împrejurările concrete în care inculpatul a înțeles să acționeze, deținând echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și accesând fără drept, un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, repetabilitatea acestor operațiuni și insistența de care a dat dovadă inculpatul în acțiunile sale, activitatea sa cuprinzând un interval întins de timp, valorile sociale lezate și ocrotite de legile speciale, rezonanța socială intens negativă a faptelor, scopul urmărit, forma de vinovăție cu care a acționat și anume intenția directă, dispozițiile din partea generală a codului penal și limitele de pedeapsă fixate în legile speciale.

Referitor la persoana inculpatului, s-a reținut că este foarte tânăr, fiind născut la data de ...1986, studii 12 clase, în prezent înscris în anul I cursuri de zi la Asociația Colegiul Nautic Român, posedând antecedente penale, cunoscut cu o activitate infracțională bogată, legată de fapte informatice și de comerț electronic, dovedind o specializare în săvârșirea acestui gen de fapte, cu o conduită sinceră și cooperantă în fața instanței de judecată, recunoscând și regretând comiterea celor două fapte.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că după comiterea faptelor din prezenta cauză, acesta a suferit condamnări, respectiv prin sentința penală nr. 591 din 10 iunie 2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 512/2011 a Curții de Apel Cluj, a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, iar prin sentința penală nr. 101 din 19 mai 2011 a Tribunalului Sibiu a fost condamnat la pedeapsa finală de 3 ani și 5 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, definitivă la data de 21 iunie 2011, ambele hotărâri fiind aplicate pentru infracțiuni similare, informatice și de comerț electronic.

Deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, acesta nu poate fi însă beneficiarul a două circumstanțe atenuante, pentru o singură împrejurare și anume cea legală, ca efect al aplicării art. 320 alin. (7) C. proc. pen. și cea judiciară, prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. ca urmare a recunoașterii vinovăției sale.

În considerarea acestor motive, s-a apreciat că reținerea dispozițiilor art. 320

alin. (7) C. proc. pen. ca efect al recunoașterii vinovăției, exclude aplicarea și a dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Întrucât faptele au fost comise în concurs real sau material de infracțiuni, în baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, inculpatul N.C.A. executând pedeapsa cea mai grea, în condițiile art. 57 C. pen.

Pedeapsa rezultantă a fost sporită cu 6 luni închisoare, justificat de împrejurarea că inculpatul a dat dovadă de perseverență infracțională, de o anumită specializare, și astfel cum reiese din fișa sa de cazier judiciar, a mai fost cercetat și în alte cauze, în diverse părți ale țării, pentru comiterea aceluiași gen de fapte informatice și în comerțul electronic, chiar în același interval de timp.

Ca pedeapsă accesorie, în baza art. 71 alin. (1), alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Ca măsură de siguranță, în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul N.C.A., în folosul statului, a dispozitivului artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare și a dispozitivului artizanal format dintr-o baghetă din material plastic, care are un orificiu și un telefon mobil N., pentru înregistrarea codurilor PIN, fiind depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Constanța.

Împotriva susmenționatei sentințe a formulat apel inculpatul N.C.A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 14/P din 13 februarie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul formulat de apelantul inculpat N.C.A., desființată, în parte, sentința penală nr. 414 din 28 septembrie 2012 și, în rejudecare a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului N.C.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

alin. (1) și alin. (7) C. proc. pen., de acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, de la 3 ani și 6 luni închisoare la 3 ani închisoare și, înlăturat sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului N.C.A. prin sentința primei instanțe, de 8 luni închisoare și 10 luni închisoare, cu pedeapsa de 3 ani stabilită prin prezenta decizie, în final inculpatul N.C.A. execută pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului N.C.A. pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit în condițiile art. 86