ÎCCJ, decizie (scj.ro #83890)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #83890) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Accesul, fără drept, la un sistem informatic.

Săvârșirea faptei prin încălcarea măsurilor de securitate

Cuprins pe materii:

Drept penal. Partea

specială.

Infracțiuni prevăzute în legi speciale. Infracțiuni

contra

confidențialității și integrității datelor și sistemelor informatice

Indice alfabetic:

Drept penal

-

accesul, fără

drept, la un sistem informatic

Legea nr. 161/2003,

art. 42 alin. (1) și

(3)

Fapta de a monta un

dispozitiv de citire a benzii magnetice a cardurilor bancare în fanta unui bancomat,

constituie infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic săvârșită

prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută în art. 42 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 161/2003, întrucât: bancomatul reprezintă un sistem informatic în

sensul art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003; montând dispozitivului

de citire a benzii magnetice a cardurilor bancare în fanta bancomatului,

făptuitorul acționează fără drept, deoarece nu este autorizat în temeiul legii

sau al unui contract și nu are permisiunea din partea persoanei fizice sau

juridice competente potrivit legii să o acorde, așa cu se prevede în art. 35

alin. (2) lit. a) și c) din Legea nr. 161/2003, iar prin montarea

dispozitivului sunt încălcate măsurile de securitate care au drept scop asigurarea

secretului numărului de cont și al operațiunilor efectuate, precum și apărarea

împotriva folosirii de către o altă persoană a cardurilor bancare în vederea

fraudării.

I.C.C.J., Secția

penală, decizia nr. 371 din 2 februarie 2010

Secția penală, prin sentința nr. 3603/63/2009, a soluționat în fond cauza

penală în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen.,

pronunțând condamnarea inculpatului S.C. la pedepsele de:

- 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic,

faptă penală prevăzută în art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003;

- câte 3

ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de un an și 6 luni (2 pedepse

principale și complementare) pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de

falsificare și respectiv punere în circulație de instrumente de plată

electronică falsificate, prevăzute în art. 24 alin. (1) și respectiv art. 24

alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic (prin schimbarea

încadrării juridice, potrivit art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea unică

prevăzută în art. 24 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002);

- un an și

6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în

vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută în art. 25

din Legea nr. 365/2002, aplicându-i-se în final prin contopire, în baza art. 33

lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen., pedeapsa principală

rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de un an și 6

luni (pedeapsă complementară rezultantă).

Conform art.

71 alin. (1) și (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale i s-a

interzis inculpatului și exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Hotărând

astfel judecătorul cauzei a constatat că faptele ilicite referitor la care a

fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriul din 27

martie 2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, există ca atare și au

fost săvârșite cu vinovăție de inculpat, în următoarele împrejurări:

A. În

dimineața zilei de 31 ianuarie 2009, folosind un autoturism închiriat - sub

filajul lucrătorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, informați în prealabil

de operațiunea respectivă - inculpatul s-a deplasat de la domiciliul acestuia

din Craiova în municipiul Sibiu având asupra sa în autoturism: un dispozitiv

artizanal tip „gură de bancomat” - format dintr-o carcasă metalică în care erau

asamblate în interior module și componente electronice și video care se

întrebuințează la stocarea frauduloasă a datelor cardurilor bancare aparținând

titularilor de drept ori instituțiilor bancare în momentul utilizării acestora;

un laptop; un card blank de culoare albă cu bandă magnetică neagră; un adaptor;

un alt dispozitiv artizanal prevăzut cu trei baterii, racordat la o mufă tip

serial, un cablu cu mufe tip

USB

serial și un încărcător laptop.

Ajuns la

destinație, în jurul orelor

9

50

a

atașat ATM-ului bancar al Sucursalei T.

dispozitivul artizanal tip „gură de bancomat” și a trecut apoi la supravegherea

locului faptei din autoturismul staționat în imediata apropiere. În intervalul

9

50

-11

50

, bancomatul respectiv a fost  accesat de mai

multe persoane; în jurul orelor 11

50

, doi titulari de drept

obișnuiți ai ATM-ului respectiv au observat neregularitățile fantei de

introducere a cardului și au forțat gura bancomatului constatând că aceasta era

aplicată artizanal. Situația frauduloasă amintită a fost observată imediat și

de inculpat, care s-a apropiat de bancomat, probabil cu intenția de a-și

recupera dispozitivul montat, a realizat că se adunaseră prea multe persoane și

a urcat din nou în autoturism, fiind blocat și reținut de lucrătorii Direcției

de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aflați

în zonă.

B. La

percheziția autoturismului au fost găsite, ridicate și sigilate bunurile

anterior arătate; dispozitivul artizanal tip „gură de bancomat” a fost, de

asemenea, ridicat de pe ATM-ul unde fusese montat de inculpat și sigilat.

Expertiza efectuată ulterior de Institutul pentru Tehnologii Avansate București

a concluzionat - prin raportul de constatare tehnico-științifică - faptul că

fragmentul de dispozitiv prezentat provine foarte probabil dintr-un dispozitiv

artizanal de tip gură de bancomat; prezența capului magnetic în fanta acestui

dispozitiv, precum și poziționarea acestuia la o distanță de marginea fantei,

corespunzătoare pistei a doua a cardurilor magnetice, indică posibilitatea ca

dispozitivul din care provine să fie destinat achiziționării datelor aflate pe

pista a doua a cardurilor bancare ce tranzitează fanta sa; atașarea unui astfel

de dispozitiv peste fanta unui echipament de tip ATM permite achiziționarea

datelor confidențiale de tip bancar aflate pe cardurile utilizatorilor

echipamentului; dispozitivul reprezintă un dispozitiv tip gură de bancomat ce

are atașat și un modul destinat supravegherii video ce poate fi utilizat, prin

atașarea la un echipament de tip ATM, în scopul fraudării mijloacelor de plată

electronică. Suplimentul ulterior de expertiză întocmit la 24 aprilie 2009, la

cererea instanței, a concluzionat, de asemenea, că dispozitivul tip „gură de bancomat”,

prin caracteristicile sale evidențiate în raportul de constatare

tehnico-științifică menționat anterior, este apt să falsifice mijloacele de

plată electronică. Astfel, considerând că etapele procesului de falsificare a

mijloacelor de plată electronică sunt constituite din preluarea neautorizată a

datelor confidențiale de tip bancar și din valorificarea acestora prin diferite

metode (realizarea de clone ale cardurilor utilizatorilor sau realizarea de

cumpărături în medii de comerț electronic on-line), se constată că dispozitivul

„gură de bancomat” investigat poate fi utilizat pentru realizarea funcției de

achiziție a datelor confidențiale de tip bancar, date stocate pe pista a doua a

cardurilor bancare și respectiv codul

PIN

asociat, aceasta reprezentând prima etapă

componentă a procesului de falsificare a mijloacelor de plată electronică.

- La

perchezițiile efectuate la domiciliul/reședința inculpatului din municipiul

Craiova au mai fost ridicate, ca prezentând relevanța sub aspectul învinuirilor

formulate împotriva inculpatului, 4 plăcuțe tip circuit integral din textolit,

două adaptoare pentru carduri de memorie, două cabluri de transfer date

prevăzute la unul din capete cu

USB

, iar la celălalt cu mufă pentru camera video

și celelalte bunuri supuse confiscării speciale inițial arătate.

- Percheziția în

sistem informatic asupra hard disk-ului laptop-ului găsit în autoturism la

momentul flagrantului a identificat următoarele date și informații interesând

cauza: Folderul denumit „M.” ce conține aplicația informatică cu același nume,

aplicația informatică denumită „d.” și un număr 4 fișiere document cu extensia

„txt”, toate acestea conținând la rândul lor serii de cifre asemănătoare celor

inscripționate pe banda magnetică a cardurilor bancare; Folderul denumit

„C.P.M.”, conținând aplicația informatică cu același nume; Folderul denumit

„C.C.N.G.”, conținând aplicația informatică cu același nume.

Deși inculpatul a

susținut că nu se face vinovat de acces fără drept la un sistem informatic,

instanța a înlăturat apărarea inculpatului, argumentând justificativ, în sens

contrar, astfel:

Bancomatul este un

mijloc de colectare, prelucrare și transmitere a unor date informatice,

reprezentate de numărul de cont al titularului, care este stocat pe nivelul 2

al benzii magnetice de culoare neagră.

Prin montarea

frauduloasă a dispozitivului de citire a benzii magnetice a cardurilor (skimmer)

în fanta bancomatului și stocarea informațiilor astfel obținute au fost

încălcate măsurile de securitate care aveau drept scop asigurarea secretului numărului

de cont și al operațiunilor efectuate, precum și apărarea împotriva folosirii

de către o altă persoană a acestor date în vederea fraudării; probele dosarului

relevă că inculpatul a acționat, fără drept, asupra sistemului informatic al

instituției bancare, lipsindu-i orice autorizare în temeiul legii sau a unui

contract ori permisiunea persoanei juridice în acest sens. În consecință, s-a

reținut că fapta inculpatului de a monta pe un bancomat al Băncii T. un

dispozitiv de citire a benzii magnetice a cardurilor, precum și o mini cameră,

accesând astfel, fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, bancomatul

băncii care reprezintă sistem informatic în sensul legii - întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii contra confidențialității și

integrității datelor și sistemelor informatice prevăzută în art. 42 alin. (1)

și (3) din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, deși

inculpatul a susținut că nu a falsificat instrumente de plată electronică și

nici nu a pus în circulație asemenea instrumente falsificate, în baza probelor

în acuzare aflate la dosar a reținut și existența acestor fapte ilicite.

În conformitate cu

dispozițiile art. 334 C. proc. pen., a schimbat parțial încadrarea juridică a

activității ilicite prevăzută în art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr.

365/2002 în două infracțiuni concurente, distincte, prevăzute în art. 24 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002 și respectiv art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2002.

în termen apel inculpatul S.C., criticând hotărârea primei instanțe pentru

netemeinicie și nelegalitate, cu solicitarea ca, făcându-se o interpretare nouă

a probelor administrate, să se dispună achitarea sa parțială în baza art. 10

alin. (1) lit. a) și d) C. proc. pen. sub aspectul infracțiunilor prevăzute în art.

42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, art. 24 alin. (1) din Legea nr.

365/2002 și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, precum și reindividualizarea

pedepsei pentru infracțiunea prevăzută în art. 25 din Legea nr. 365/2002 sub

aspectul cuantumului și modalității de executare.

Curtea de apel,

verificând sentința atacată pe baza materialului probator aflat la dosar, în

raport cu motivele de netemeinicie și nelegalitate invocate de inculpat, precum

și din oficiu cu privire la celelalte chestiuni de fapt și de drept deduse

judecății potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat următoarele:

Infracțiunile

prevăzute în art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 și art. 25 din

Legea nr. 365/2002 sunt dovedite în cauză în raport cu faptul că în data de

30/31 ianuarie 2009, în jurul orei 6

00

, inculpatul s-a deplasat din

Craiova în Sibiu cu ajutorul unui autoturism închiriat, având asupra sa un

dispozitiv artizanal în vederea copierii datelor cardurilor bancare, precum și

alte dispozitive necesare activității infracționale; în jurul orei 10

00

,

inculpatul a montat acest dispozitiv artizanal la un bancomat aparținând Băncii

T., așteptând ca cetățenii să acceseze bancomatul respectiv, iar în jurul orei

11

30

, după ce bancomatul a fost accesat de 3-4 persoane, inculpatul

a fost imobilizat de lucrătorii de poliție.

Prin montarea

dispozitivului de citire a benzii magnetice a cardurilor în fanta bancomatului,

prin care se introduce cardul și se realizează citirea benzii magnetice a

fiecărui card în parte, stocându-se informația astfel obținută, au fost

încălcate măsurile de securitate care aveau drept scop asigurarea secretului

numărului de cont și al operațiunilor efectuate, precum și apărarea împotriva

folosirii de către o altă persoană a acestor carduri în vederea fraudării; în

consecință, în mod just a reținut instanța de fond că fapta inculpatului de a

monta pe un bancomat un dispozitiv de citire a benzii magnetice a cardurilor,

accesând astfel fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, bancomatul

băncii, care reprezintă un sistem informatic în înțelesul legii, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de acces fără drept la un sistem

informatic prin încălcarea măsurilor de securitate prevăzute în art. 42 alin.

(1) și (3) din Legea nr. 161/2003.

În ce privește

infracțiunile prevăzute în art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și art. 24

alin. (2) din Legea nr. 365/2002, în rechizitoriu s-a arătat că săvârșirea

acestora rezultă din scopul montării dispozitivului artizanal și rezultatul

percheziției informatice, iar instanța de fond a confirmat existența acestora

fără a indica în concret probele în acuzare în acest sens.

Curtea de apel a

considerat că pentru a se reține săvârșirea acestor infracțiuni nu este

suficient să se aibă în vedere numai scopul pentru care inculpatul a montat la bancomat

dispozitivul artizanal, fiind necesar să se dovedească în concret și posesia

unor instrumente electronice de plată contrafăcute; esențial pentru existența

acestor infracțiuni - a argumentat instanța de apel - este deținerea, posesia

instrumentelor de plată falsificate și intenția valorificării lor, însă, în

speță, din probele administrate nu rezultă că inculpatul ar fi deținut astfel

de instrumente de plată contrafăcute, cu ocazia perchezițiilor efectuate la

urmărirea penală nefiind identificate astfel de instrumente și nici alte probe

nu confirmă că inculpatul ar fi deținut instrumente de plată contrafăcute cu

intenția de a le valorifica; în consecință, în condițiile în care nu există nicio

probă din care să rezulte că inculpatul ar fi falsificat instrumente de plată

electronică respectiv că ar fi deținut astfel de instrumente cu intenția

valorificării lor, curtea de apel a apreciat că aceste fapte ilicite nu există

în materialitatea lor.

Ca atare, Curtea de

Apel Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia nr. 207 din

23 octombrie 2009, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis

apelul, a casat parțial sentința sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute în art. 24 alin. (1) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002,

referitor la care a dispus achitarea inculpatului în baza art. 345 alin. (3)

raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., menținând soluția de

condamnare adoptată de prima instanță și pedepsele aplicate primar cu privire

la săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr.

161/2003 și art. 25 din Legea nr. 365/2002.

amintite au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul S.C.

Parchetul a susținut

că soluția de achitare parțială în apel sub aspectul săvârșirii de către

inculpat și a infracțiunilor prevăzute în art. 24 alin. (1) și art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 365/2002 este greșită, fiind incident cazul de casare prevăzut

în art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., cu consecința casării

deciziei și menținerii sentinței în baza art. 385

15

pct. 2 lit. a)

C. proc. pen.

Inculpatul a reiterat

criticile de nelegalitate și netemeinicie respinse în apel, privind condamnarea

nejustificată sub aspectul infracțiunii prevăzută în art. 42 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 161/2003 și individualizarea greșită a pedepsei, corespunzător

cazurilor de casare prevăzute în art. 385

9

alin. (1) pct. 18 și 14

C. proc. pen. raportat la art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, verificând decizia atacată pe baza materialului probator

din dosarul cauzei, în raport cu motivele invocate de recurenți, precum și din

oficiu - în limitele cazurilor de casare prevăzute în art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. - constată următoarele:

Chestiunile supuse

examinării instanței de recurs privesc aspecte de fapt, care se stabilesc prin

interpretarea probelor - faptele imputate și parțial reținute de instanțele

anterioare s-au săvârșit sau nu și în ce împrejurări și dacă susținerile

inculpatului în apărare au temeiuri de fapt - dar și aspecte drept substanțial

penal, ce implică confruntarea soluțiilor adoptate de instanțele anterioare cu

normele de drept material a căror aplicare s-a făcut prin hotărârile atacate,

și anume dacă faptele a căror existență a fost dovedită întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor deduse judecății.

Este stabilit cu

probele administrate - inclusiv recunoașterea acestuia - că în dimineața zilei

de 31 ianuarie 2009 inculpatul s-a deplasat cu un autoturism închiriat din

Craiova în municipiul Sibiu (i) având asupra sa un dispozitiv de citire a

benzii magnetice a cardurilor cu minicameră, pe care „l-a achiziționat anterior

de la un prieten de familie”, cu scopul, mărturisit ca atare, de a obține

datele necesare pentru clonarea mai multor carduri și efectuarea ilicită de

retrageri în numerar, în realizarea căruia: (ii) a montat dispozitivul amintit

pe bancomatul Sucursalei T. la orele 9

50

, iar în jurul orelor 11

30

,

după ce ATM-ul a fost accesat de mai multe persoane - ultimii doi titulari

legali de cont, obișnuiți să facă extrageri de numerar în zonă, constatând

montarea frauduloasă a dispozitivului au sesizat organele locale de poliție -

consecutiv încercării eșuate de recuperare a dispozitivului și intrare în

posesia datelor stocate, a fost reținut de lucrătorii ce efectuau filajul

acestuia, iar (iii) la perchezițiile ulterioare ale autoturismului aflat la

locul faptei și locuințelor din municipiul Craiova au fost găsite, ca

prezentând semnificație în cauză, un card blank și un laptop a cărui

percheziție în sistem informatic la rândul său a evidențiat existența a 4

fișiere conținând serii de cifre  asemănătoare celor inscripționate pe banda

magnetică a cardurilor bancare (referitor la care inculpatul a susținut -

apărare neverificată în cauză - că reprezentau serii de cifre ale cardurilor

legal deținute de acesta și familia sa, această din urmă împrejurare fiind

confirmată ulterior) și componente electronice necesare pentru confecționarea

dispozitivelor tip „gură de bancomat”.

În raport cu situația

de fapt amintită, inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu sub

aspectul săvârșirii în concurs real a următoarelor infracțiuni:

a) - deținere de

echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică

prevăzută în art. 25 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic (având

conținutul legal „fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware

sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată

electronică se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”) a cărei

existență a fost permanent recunoscută și de inculpat;

b) - acces, fără

drept, la un sistem informatic prevăzută în art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr.

161/2002 [având conținutul legal „(1) accesul, fără drept, la un sistem

informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni

la 3 ani sau amendă” și „(3) dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este

săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de

la 3 la 12 ani”] ale cărei elemente constitutive, ca infracțiune consumată,

sunt contestate de inculpat - ce solicită achitarea în baza art. 345 alin. (3)

raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. pentru lipsa elementului

material al laturii obiective;

c) - falsificarea

instrumentelor de plată electronică prevăzută în art. 24 alin. (1) și (2) din

Legea nr.365/202 [având conținutul legal „(1) falsificarea unui instrument de

plată electronică se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea

unor drepturi” și „(2) cu aceeași pedeapsă se sancționează punerea în

circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau

deținerea lor în vederea punerii în circulație”] a cărei existență a fost

contestată de inculpat, apărare admisă de instanța de apel.

Infracțiunea

calificată prevăzută în art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003

subzistă în speță - contrar susținerilor recurentului - avându-se în vedere că

pentru realizarea scopului urmărit, constând în clonarea de carduri pentru

efectuarea de retrageri în numerar, dispozitivul de citire a benzii magnetice a

cardurilor cu minicameră a fost montat de inculpat (i) fără drept, acțiunea

respectivă nefiind autorizată în temeiul său al unui contract ori executată cu

permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii,

astfel cum prevăd imperativ dispozițiile art. 35 alin. (2) lit. a) și c) din

legea amintită și (ii) la ATM-ul instituției bancare, ce face parte din

sistemul informatic al acesteia în interpretarea făcută de însuși legiuitor

prin art. 35 alin. (1) lit. a) al aceleiași legi („prin sistem informatic se

înțelege orice dispozitiv sau ansambluri de dispozitive interconectate sau

aflate în relație funcțională dintre care unul sau mai multe asigură

prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic”),

avându-se în vedere că bancomatul - astfel cum în mod corect s-a reținut prin

sentință - este un mijloc de colectare, prelucrare și transmitere a unor date

informatice, reprezentate de numărul de cont al titularului, care este stocat

pe nivelul 2 al benzii magnetice de culoare neagră.

Prin montarea

dispozitivului de citire a benzii magnetice a cardurilor (skimmer) în fanta bancomatului,

prin care se introduce cardul și se realizează citirea benzii magnetice a

fiecărui card în parte, stocându-se informația astfel obținută, au fost

încălcate măsurile de securitate care aveau drept scop asigurarea secretului

numărului de cont și al operațiunilor efectuate, precum și apărarea împotriva

folosirii de către o altă persoană a acestor carduri în vederea fraudării.

În cauză, aceste

elemente constitutive ale infracțiunii amintite sunt probate  în mod

indubitabil - astfel cum au constatat în mod corect instanțele anterioare - de

concluziile Raportului de constatare tehnico-științifică din 19 martie 2009

efectuat de Institutul pentru Tehnologii Avansate București, în sensul că

dispozitivul ce a fost ridicat de la locul fapte poate fi utilizat, prin

atașarea la un echipament de tip ATM, în cazul fraudării mijloacelor de plată

electronică, în coroborare cu împrejurarea stabilită prin înscrisuri și

fotografii judiciar-operative, că ATM-ul a fost accesat de mai multe persoane

și cererea inculpatului în apărare, cu caracter subsidiar, privind reținerea

tentativei la infracțiunea amintită.

Infracțiunile

concurente prevăzute în art. 24 alin. (1) și art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2000 nu există în cauză - astfel cum în mod corect a interpretat probele

instanța de apel, contrar solicitării procurorului prin recursul formulat -

avându-se în vedere suplimentar la argumentele justificative indicate prin

decizie și împrejurarea că inculpatul a fost reținut înainte de a intra în

posesia datelor de pe cardurile folosite la bancomat, aflate în memoria

dispozitivului montat, fiind lipsit chiar și de posibilitatea a trece ulterior

la clonarea cardurilor aferente.

Pericolul social

concret ridicat al infracțiunilor concurente comise de inculpat și împrejurarea

că este cercetat și pentru alte fapte penale, în condițiile în care celelalte

date privind situația sa familială au fost avute în vedere la stabilirea

pedepselor către minimul legal special prevăzut de lege, nu justifică atenuarea

tratamentului sancționator actual, cazul de casare prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. fiind, de asemenea, neîntemeiat.

În consecință, Înalta

Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -

Serviciul Teritorial Craiova și de inculpat împotriva deciziei nr. 207 din 23

octombrie

2009

a

Curții

de Apel Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori.