ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 371/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 371/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând asupra recursurilor

de față pe baza lucrărilor din dosarul cauzei constată următoarele:

prin sentința penală nr. 3603/63/2009, a soluționat în fond cauza penală în

conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., pronunțând

condamnarea inculpatului S.C. zis T. sau T. [fiul lui C. și I.] la pedepsele

de:

- 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic, fapta penală

prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003;

- câte 3 ani și 6 luni

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a

și b) C. pen. pe durata de 1 an și 6 luni (2 pedepse principale și

complementare) pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de falsificare și

respectiv punere în circulație de instrumente de plată electronică falsificate

prevăzute de art. 24 alin. (1) și respectiv art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002

privind comerțul electronic [prin schimbarea încadrării juridice potrivit art. 334

C. proc. pen. din infracțiunea unică prevăzută de art. 24 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 365/2002];

- 1 an și 6 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea

falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută de art. 25 din Legea

nr. 365/2002, aplicându-i-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art.

34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. pedeapsa principală rezultantă

de 3 ani și 6 luni închisoare interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 1 an și 6 luni (pedeapsă

complementară rezultantă).

Conform art. 71 alin. (1) și

(2) C. pen. pe durata executării pedepsei principale i s-a interzis

inculpatului și exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 350 rap. la art.

300

2

și art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen. a fost menținută

arestarea preventivă în cauză a inculpatului, iar potrivit art. 88 C. pen. i

s-a computat din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive cu începere

de la 31 ianuarie 2009 la zi.

În temeiul art. 118 lit. b),

c) și f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială către stat a următoarelor bunuri

aparținând inculpatului: un dispozitiv de tip B., o placă textolit pe care sunt

lipite mai multe componente și circuite electronice, un dispozitiv electronic,

un fragment dintr-o fantă de bancomat prevăzută cu cap de citire, un card blank

de culoare albă cu bandă magnetică de culoare neagră, un adaptor marca S.M., un

dispozitiv artizanal prevăzut cu trei baterii marca S.L. racordat la o mufă tip

serial, un cablu cu mufe, tip USB și serial, pentru plăcuțe tip circuit

integrat, dreptunghiulare, din textolit, cu dimensiunile aproximative de 10/15

cm, un clește tăietor, două adaptoare pentru carduri de memorie ambele marca K.M.,

două legături de fludor, două cabluri de transfer de date prevăzute la unul

dintre capete cu USB, iar la celălalt capăt cu mufă pentru cameră video, pentru

baterii rotunde de 1,5 V, o șurubelniță, două bucăți din plastic de culoare

verde de circa 10 cm/2 fiecare, două batoane de lipici pentru pistol de lipit,

o mufă de transfer plate prevăzută improvizat cu trei fire și lipită cu schoch

albastru, o pilă rotundă miniaturală subțire cu lungimea de 10 cm, două mufe metalice adaptate pentru înșurubare, două bucăți de glassepapiier, două cutii de adeziv

universal M., o baterie alcalină, un cablu de transfer date sigilat, patru

spray-uri vopsea din care două cu vopsea acrilică și două cu vopsea de culoare

bronz, o cutie de chit de un kg., patru tuburi de adeziv „rapid”, un tub de

culoare albă cu albastru, rotund, având înscrisuri în limba germană și

conținând o substanță semisolidă de culoare gri închis, un pistol de lipit

electric, o pensetă, trei adaptoare pentru carduri de memorie micro SC, o

miniaturală prevăzută cu mâner din plastic de culoare galbenă, o pilă de

unghii, mai multe bucăți de galssepaper, un cablu de transfer date prevăzut la

unul dintre capete cu ieșire USB, iar la celelalte ieșiri cu patru PINI, două

cutii paralelipipedice din plastic transparent în care se află diverse componente

electronice.

Hotărând astfel judecătorul

cauzei a constatat că faptele ilicite referitor la care a fost dispusă

trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriul nr. 4 D /P/2009 din 27

martie 2009 al D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova – în conexiune cu

incriminări de acces fără drept, la un sistem informativ prevăzută în art. 42 alin.

(1) și (3) din Legea nr. 161/2003, deținere de echipamente în vederea

falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută în art. 25 din Legea

nr. 365/2002 privind comerțul electronic și respectiv falsificare de

instrumente de plată electronică prevăzută în art. 24 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 365/2002 – există ca atare și au fost săvârșite cu vinovăție de

inculpat, în următoarele împrejurări.

A.În dimineața zilei de 31

ianuarie 2009 folosind un autoturism închiriat marca R.M. – sub filajul

lucrătorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova informați în prealabil

de operațiunea respectivă – inculpatul s-a deplasat de la domiciliul acestuia

din Craiova în municipiul Sibiu având asupra sa în autoturism: un dispozitiv

artizanal tip „gură de bancomat” - format dintr-o carcasă metalică în care erau

asamblate în interior module și componente electronice și video care se

întrebuințează la stocarea frauduloasă a datelor cardurilor bancare aparținând

titularilor de drept ori instituțiilor bancare în momentul utilizării acestora -

un laptop marca T.; un card blank de culoare albă cu bandă magnetică neagră; un

adaptor marca S.D.M.; un alt dispozitiv artizanal prevăzut cu trei baterii

marca S. racordat la o mufă tip serial, un cablu cu mufe tip USB serial și un

încărcător laptop.

Ajuns la destinație, în

jurul orelor 9

50

a atașat A.T.M.-ului bancar al Sucursalei T., dispozitivul

artizanal tip „gură de bancomat” anterior arătat și a trecut apoi la

supravegherea locului faptei din autoturism / staționat în imediata apropiere /

în intervalul 9

50

-11

50

bancomatul respectiv a fost accesat

de mai multe persoane / în jurul orelor 11

50

doi titulari de drept

obișnuiți ai ATM-ului respectiv au observat neregularitățile fantei de

introducere a cardului și au forțat gura bancomatului constatând că aceasta era

aplicată artizanal / situația frauduloasă amintită a fost observată imediat și

de inculpat care s-a apropiat de bancomat, probabil cu intenția de a-și

recupera dispozitivul montat, a realizat că se adunaseră prea multe persoane și

a urcat din nou în autoturism, fiind blocat și reținut de lucrătorii D.I.I.C.O.T.

Craiova aflați în zonă.

B. La percheziția

autoturismului au fost găsite ridicate și sigilate bunurile anterior arătate;

dispozitivul artizanal tip „gură de bancomat” a fost de asemenea ridicat de pe

ATM-ul unde fusese montat de inculpat și sigilat. Expertiza efectuată ulterior

de Institutul pentru Tehnologii Avansate București a concluzionat – prin

raportul de constatare tehnico-științifică din 19 martie 2009 vol. 1 f. 82-103

– că „fragmentul de dispozitiv prezentat în Anexa 1 figura 3 provine foarte

probabil dintr-un dispozitiv artizanal de tip gură de bancomat / prezența

capului magnetic în fanta acestui dispozitiv, precum și poziționarea acestuia

la o distanță de marginea fantei, corespunzătoare pistei a doua a cardurilor

magnetice, indică posibilitatea ca dispozitivul din care provine să fie

destinat achiziționării datelor aflate pe pista a doua a cardurilor bancare ce

tranzitează fanta sa / atașarea unui astfel de dispozitiv peste fanta unui

echipament de tip ATM, permite achiziționarea datelor confidențiale de tip

bancar aflate pe cardurile utilizatorilor echipamentului / dispozitivul

prezentat în Anexa 1 figura 5 reprezintă un dispozitiv tip gură de bancomat ce

are atașat și un modul destinat supravegherii video ce poate fi utilizat, prin

atașarea la un echipament de tip ATM, în scopul fraudării mijloacelor de plată

electronice”. [suplimentul - ulterior de expertiză întocmit la 24 aprilie 2009 de

inginerul specialist N.Ș. anume desemnat de I.T.A. în acest scop – la cererea

instanței și înaintat acesteia cu adresa din 27 aprilie 2009 f. 40 cercetare

judecătorească – reanalizând informațiile obținute din examinarea probelor

materiale aflată la dosar a concluzionat de asemenea că „dispozitivul tip gură

de bancomat” prin caracteristicile sale evidențiate în raportul de constatare

tehnico-științifică menționat anterior - este apt să falsifice mijloacele de

plată electronic / astfel, considerând că etapele procesului de falsificare a

mijloacelor de plată electronică sunt constituite din preluarea neautorizată a

datelor confidențiale de tip bancar și din valorificarea acestora prin diferite

metode (realizarea de clone ale cardurilor utilizatorilor sau realizarea de

cumpărături în medii de comerț electronic on-line), se constată că dispozitivul

„gură de bancomat” investigat poate fi utilizat pentru realizarea funcției de

achiziție a datelor confidențiale de tip bancar, date stocate pe pista a doua a

cardurilor bancare și respectiv codul PIN asociat, aceasta reprezentând prima

etapă componentă a procesului de falsificare a mijloacelor de plată

electronice.

- la perchezițiile efectuate

la domiciliul / reședința inculpatului din municipiul Craiova au mai fost

ridicate ca prezentând relevanța sub aspectul învinuirilor formulate împotriva

inculpatului 4 plăcuțe tip circuit integral din textolit, două adaptoare pentru

carduri de memorie marca K.S.M., două cabluri de transfer date prevăzute la

unul din capete cu USB iar la celălalt cu mufă pentru camera video și celelalte

bunuri supuse confiscării speciale inițial arătate.

informatic asupra hard disk-ului laptop-ului T. găsit în autoturism la momentul

flagrantului, a identificat următoarele date și informații interesând cauza:

- Folderul denumit M.P. ce

conține aplicația informatică cu același nume / aplicația informatică denumită

„donot.del” și un număr 4 fișiere document cu exstensia „txt”, toate acestea

conținând la rândul lor serii de cifre asemănătoare celor inscripționate pe

banda magnetică a cardurilor bancare (în folderul Archive). Fișierele

respective au denumiri ce par a reprezenta repere temporale;

- Folderul denumit C.P.M.,

conținând aplicația informatică cu același nume;

- Folderul denumit „C.C.N.

generator (incl. V., M.C…)” conținând aplicația informatică cu același nume;

Audiat în cauză cu

respectarea garanțiilor procesuale prevăzută de art. 70 și art. 171 C. proc.

pen. inculpatul recunoscut că a lucrat anterior cu operator-calculator și avea

cunoștință că dispozitivul pe care l-a montat fraudulos la bancomatul din

municipiul Sibiu „achiziționat de la un prieten de familie (.) este

întrebuințat pentru copierea datelor înscrise pe carduri bancare” susținând

însă în apărare că nu avea obiectiv posibilitatea să folosească aceste date pentru

realizarea de instrumente de plată electronică falsificate întrucât în acest

scop era necesar să mai dețină și „o altă aparatură” care îi lipsea la momentul

respectiv; a solicitat să se aibă în vedere caracterul singular al actului de

montare a dispozitivului și minicamerei de citire a benzii magnetice a

cardurilor din municipiul Sibiu („am procedat astfel în Sibiu și nu în Craiova

de teamă să nu fiu recunoscut”) susținând de asemenea ca laptop-ul T. pe care

„îl luase cu o seară înainte (.) de la numitul G.L. zis C.” – învinuit în cauză

ce a fost scos de sub urmărire penală prin rechizitoriu, pentru complicitate la

infracțiunile deduse judecății în temeiul art. 249 rap. la art. 10 lit. d) C.

proc. pen. / aceiași soluție în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen. fiind

dispusă și față de inculpat sub aspectul săvârșirii și a infracțiunii de

constituire aderare/sprijinire la un grup infracțional organizat prevăzută de art.

7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea

criminalității organizate – „urma să îl folosească pentru descărcarea

informațiilor din dispozitivul montat” „activitate ce nu a mai avut loc din

cauza eșecului operațiunii inițiale; referitor la seriile de cifre asemănătoare

celor inscripționate pe banda magnetică a cardurilor bancare în fișierele

aflate în folderul M.P.”- a arătat că aparțin celor 4 carduri deținute legal de

familia acestuia astfel cum s-a constatat prin procesele verbale de percheziție

domiciliară; în concluzie, prin declarația luată acestuia la termenul de

judecată din 13 aprilie 2009 inculpatul a solicitat să se consemneze că

„recunoaște doar săvârșirea infracțiunilor de acces fără drept, la un sistem

informatic și deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de

plata electronică” poziție procesuală restrânsă cu ocazia dezbaterilor doar la

această din urmă învinuire.

Deși inculpatul a susținut că

nu se face vinovat de acces fără drept la un sistem informatic cu motivarea că

acestuia incriminarea respectivă fiind cuprinsă în Titlul III al Legii nr. 161/2003

[„Unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților

publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și

sancționarea corupției]” are aplicare specială la anumite categorii sociale de

persoane, instanța a înlăturat apărarea inculpatului, argumentând justificativ

în sens contrar – astfel:

Bancomatul este un mijloc de

colectare, prelucrare și transmitere a unor date informatice, reprezentate de

numărul de cont al titularului, care este stocat pe nivelul 2 al benzii

magnetice de culoare neagră.

Prin montarea frauduloasă a dispozitivului

de citire a benzii magnetice a cardurilor (skimmer) în fanta bancomatului, și

stocarea informațiilor astfel obținute, au fost încălcate măsurile de

securitate care aveau drept scop asigurarea secretului numărului de cont și al

operațiunilor efectuate, precum și apărarea împotriva folosirii de către o altă

persoană a acestor date în vederea fraudării; probele dosarului relevă că

inculpatul a acționat fără drept, asupra sistemului informatic al instituției

bancare, lipsindu-i orice autorizare în temeiul legii sau a unui contract ori

permisiunea persoanei juridice în acest sens: în consecință s-a reținut că

fapta inculpatului de a monta pe un bancomat al B.T. un dispozitiv de citire a

benzii magnetice a cardurilor precum și o mini cameră accesând astfel, fără

drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, bancomatul băncii care

reprezintă sistem informatic în sensul legii – întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii contra confidențialității și integrității datelor

și sistemelor informatice prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, deși inculpatul

a susținut că nu a falsificat instrumente de plată electronică și nici nu a pus

în circulație asemenea instrumente falsificate în baza probelor în acuzare

aflate la dosar a reținut și existența acestor fapte ilicite.

Ca infracțiuni distincte

aflate în concurs real în conformitate cu dispozițiile art. 334 C. proc. pen.,

a schimbat parțial încadrarea juridică a activității ilicite prevăzută de art. 24

alin. (1) și (2) din Legea nr. 365/2002 în două infracțiuni concurente,

distincte prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și respectiv art.

24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Individualizarea judiciară a

sancțiunilor penale a avut în vedere în conformitate cu dispozițiile art. 72 C.

pen., pericolul social concret, împrejurările și modalitatea de săvârșire a

infracțiunilor, frecvența săvârșirii unor astfel de fapte în contextul social

actual, atitudinea parțial sinceră a inculpatului și lipsa de antecedente

penale, elemente de individualizare cumulative în raport cu care au fost

stabilite pedepse cu închisoare orientate către minimum legal special cu

executare într-un loc de deținere în condițiile art. 71, art. 64 lit. a) teza a

II-a și b) C. pen.

termen apel inculpatul S.C., criticând hotărârea primei instanțe pentru

netemeinicie și nelegalitate cu solicitarea ca făcându-se o interpretare nouă a

probelor administrate, să se dispună achitarea sa parțială în baza art. 10 lit.

a) și d) C. proc. pen. sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.

(1) și (3) din Legea nr. 161/2003, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și art.

24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 precum și reindividualizarea pedepsei

pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 sub aspectul cuantumului

și modalității de executare [în motivarea cererilor amintite a susținut în

esență că acțiunea de montare a dispozitivului artizanal pe bancomatul B.T. din

Sibiu nu poate realiza elementele constitutive ale infracțiunii de acces fără

drept la un sistem informatic prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr.

161/2003, întrucât în raport cu situația de fapt în cauză acest dispozitiv nu a

achiziționat nici o dată confidențială de tip bancar/ a mai arătat că pentru realizarea

elementului material laturii obiective, fapta trebuie comisă fără drept și

îndreptată împotriva unui sistem informatic așa cum este el definit de art. 35 alin.

(1) lit. a), ceea ce nu este cazul în speță; în ce privește infracțiunea de

falsificare a instrumentelor de plată electronică prevăzută de art. 24 alin.

(1) din Legea nr. 365/2002. achitarea de asemenea în temeiul art. 345 alin. (3)

rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost cerută pe considerentul că nu a

fost realizată nici măcar cererea neautorizată a datelor confidențiale și cu

atât mai mult obținerea de clone ale cardurilor utilizatorilor – în care scop

era necesară deținerea, folosirea altor instrumente separate în acest scop –

condiții cumulative pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii

arătate; referitor la infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr.

365/2002, a susținut că nici una din probele administrate în cauză nu dovedește

săvârșirea acestei infracțiuni; singura infracțiunea de deținere de echipamente

în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice prevăzută de art. 25

din Legea nr. 3675/2002, este dovedită cu probele administrate - pedeapsa

aplicată fiind prea aspră, față de conduita procesual sinceră și de regret, este

lipsit de antecedente penale și are în întreținere un copil minor, impunându-se

reținerea de circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 74, art. 76 C.

pen., cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și

suspendarea condiționată a executării acesteia potrivit art. 81 și următoarele C.

pen.].

Curtea verificând sentința

atacată pe baza materialului probator aflat la dosar, în raport cu motivele de

netemeinicie / nelegalitate invocate de inculpat – cât și din oficiu cu privire

la celelalte chestiuni de fapt și de drept deduse judecății potrivit art. 371 alin.

(2) C. proc. pen.  a constatat următoarele:

Infracțiunile prevăzute de art.

42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 - și art. 25 din Legea nr. 365/2002,

sunt dovedite în cauză în raport de faptul că în data de 30/31 ianuarie 2009,

în jurul orei 6

00

inculpatul s-a deplasat din Craiova în Sibiu cu

ajutorul unui autoturism închiriat, având asupra sa un dispozitiv artizanal în

vederea copierii datelor cardurilor bancare precum și alte dispozitive necesare

activității infracționale / în jurul orei 10

00

inculpatul a montat

acest dispozitiv artizanal la un bancomat aparținând băncii Transilvania,

așteptând ca cetățenii să acceseze bancomatul respectiv iar în jurul orei 11

30

,

după ce bancomatul a fost accesat de 3-4 persoane, inculpatul a fost mobilizat

de lucrătorii de poliție).

Prin montarea dispozitivului

de citire a benzii magnetice a cardurilor în fața bancomatului, prin care se

introduce cardul și se realizează citirea benzii magnetice a fiecărui card în

parte, stocându-se informația astfel obținută, au fost încălcate măsurile de

securitate care aveau drept scop asigurarea secretului numărului de cont și al

operațiunilor efectuate, precum și apărarea împotriva folosirii de către o altă

persoană a acestor carduri în vederea fraudării; în consecință, în mod just a

reținut instanța de fond că fapta inculpatului de a monta pe un bancomat un

dispozitiv de citire a benzii magnetice a cardurilor, accesând astfel fără

drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, bancomatul băncii, care

reprezintă un sistem informatic în înțelesul legii, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic prin

încălcarea măsurilor de securitate prevăzute de art. 42 alin. (1) și (3) din

Legea nr. 161/2003.

În ce privește infracțiunile

prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 și art. 24 alin. (2) din

Legea nr. 365/2002, în rechizitoriu s-a arătat că săvârșirea acestora rezultă

din scopul montării dispozitivului artizanal și rezultatul percheziției

informatice iar instanța de fond a confirmat existența acestora fără a indica în

concret probele în acuzare în acest sens.

Curtea a considerat că

pentru a se reține săvârșirea acestor infracțiuni nu este suficient să se aibă

în vedere numai scopul pentru care inculpatul a montat la bancomat dispozitivul

artizanal, fiind necesar să se dovedească în concret și posesia unor

instrumente electronice de plată contrafăcute; esențial pentru existența

acestor infracțiuni - a argumentat instanța de apel - este deținerea, posesia

instrumentelor de plată falsificate și intenția valorificării lor, însă în

speță, din probele administrate nu rezultă că inculpatul ar fi deținut astfel

de instrumente de plată contrafăcute, cu ocazia perchezițiilor efectuate la

urmărirea penală nefiind identificate astfel de instrumente și nici alte probe

nu confirmă că inculpatul ar fi deținut instrumente de plată contrafăcute cu

intenția de a le valorifica; în consecință, în condițiile în care, nu există

nici o probă din care să rezulte că inculpatul ar fi falsificat instrumente de

plată electronică respectiv că ar fi deținut astfel de instrumente cu intenția

valorificării lor, Curtea a apreciat că aceste fapte ilicite nu există în

materialitatea lor.

Ca atare, Curtea de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 207

din 23 octombrie 2009 în baza art. 379 pct. 2 lit. a) a admis apelul,

inculpatul a casat parțial sentința sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 24 alin. (1) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. -365/2002

referitor la carea dispus achitarea inculpatului în baza art. 345 alin. (3)

rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. menținând soluția de condamnare adoptată

de prima instanță și pedepsele aplicate primar cu privire la săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 și art.

25 din Legea nr. 365/2002.

amintite au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul

S.C.

Parchetul a susținut că

soluția de achitare parțială în apel sub aspectul săvârșirii de către inculpat

și a infracțiunilor prevăzute de art. 24 alin. (1) și art. 24 alin. (2) din Legea

nr. 161/2003 este greșită, fiind incident cazul de casare prev.de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. cu consecința casării deciziei și menținerii sentinței în

baza art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

Inculpatul a reiterat

criticile de nelegalitate și netemeinicie respinse în apel, privind condamnarea

nejustificată sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 161/2003 și individualizarea greșită a pedepsei corespunzător

cazurilor de casare prevăzută de art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc.

pen. raportat la art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen.

Prealabil dezbaterii

recursurilor a fost ascultat recurentul-intimat inculpat – care și-a menținut

declarațiile făcute anterior arătând că nu are de formulat cereri noi de probe

în apărare – în conformitate cu dispozițiile art. 385

14

alin. (1) și

art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen.

Înalta Curte verificând

decizia atacată pe baza materialului probator din dosarul cauzei, în raport cu

motivele invocate de recurenți cât și din oficiu – în limitele cazurilor de

casare prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. – constată

următoarele:

Chestiunile supuse

examinării instanței de recurs privesc aspecte de fapt, care se stabilesc prin

interpretarea probelor – faptele imputate și parțial reținute de instanțele

anterioare sau săvârșit sau nu și în ce împrejurări și dacă susținerile

inculpatului în apărare au temeiuri de fapt – dar și aspecte drept substanțial

penal, ce implică confruntarea soluțiilor adoptate de instanțele anterioare cu

normele de drept material a căror aplicare s-a făcut prin hotărârile atacate și

anume dacă faptele a căror existență a fost dovedită întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor deduse judecății.

Este stabilit cu probele

administrate – inclusiv recunoașterea acestuia - că în dimineața zilei de 31

ianuarie 2009 inculpatul s-a deplasat cu un autoturism închiriat din Craiova în

municipiul Sibiu (i) având asupra sa un dispozitiv de citire a benzii magnetice

a cardurilor cu minicameră, pe care „l-a achiziționat anterior de la un prieten

de familie”, cu scopul, mărturisit ca atare, de a obține datele necesare pentru

clonarea mai multor carduri și efectuarea ilicită de retrageri în numerar, în

realizarea căruia; (ii) a montat dispozitivul amintit pe bancomatul Sucursalei

T. din municipiul Sibiu la orele 9

50

, iar în jurul orelor 11

30

după ce ATM-ul a fost accesat de mai multe persoane - ultimii doi titulari

legali de cont, obișnuiți să facă extrageri de numerar în zonă constatând

montarea frauduloasă a dispozitivului au sesizat organele locale de poliție –

consecutiv încercării eșuate de recuperare a dispozitivului și intrare în

posesia datelor stocate, a fost reținut de lucrători ai B.C.C.O. Craiova, ce

efectuau filajul acestuia, iar; (iii) la perchezițiile ulterioare ale

autoturismului aflat la locul faptei și locuințelor din municipiul Craiova au

fost găsite ca prezentând semnificație în cauză, un card blank și un laptop T.

a cărei percheziție în sistem informatic la rândul său a evidențiat existența a

4 (patru) fișiere „document cu exersare text” conținând serii de cifre asemănătoare

celor inscripționate pe banda magnetică a cardurilor bancare [referitor la care

inculpatul a susținut - apărare neverificată în cauză - că reprezentau serii de

cifre ale cardurilor legal deținute de acesta și familia sa, aceasta din urmă

împrejurare fiind confirmată ulterior] și componente electronice necesare

pentru confecționarea dispozitivelor tip „gură de bancomat”.

În raport cu situația de

fapt amintită inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu sub

aspectul săvârșirii în concurs real a următoarelor infracțiuni:

a)- deținere de echipamente

în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută de art. 25

din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic [având conținutul legal

„Fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv lardware sau software, cu

scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică se

pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”] a cărei existență a fost permanent

recunoscută și de inculpat;

b)- acces, fără drept la un

sistem informatic prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2002

[având conținutul legal „(1) accesul fără drept, la un sistem informatic se

pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă” și „(3) dacă fapta

de la alin. (1) este săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate pedeapsa

este închisoarea de la 3 la 12 ani”] ale cărei elemente constitutive ca

infracțiune consumată sunt contestate de inculpat – ce solicită achitarea în

baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru lipsa

elementului material al laturii obiective cu motivarea că prin montarea

dispozitivului respectiv „nu am accesat sistemul informatic bancar” / „nu a

achiziționat nici-o dată confidențială de tip bancar” / „nu am accesat nici un

moment bancomatul, ci am încercat să obțin date confidențiale de tip bancar de la

utilizatori”; pe parcursul procesului penal inculpatul a acceptat că s-ar face

vinovat de săvârșirea infracțiunilor, tentativei la această infracțiune

întrucât „ansamblul activităților realizate (.) sunt improprii realizării

conținutului constatat al infracțiunii” avându-se în vedere declarația

martorilor S.P., din care reiese că a introdus cardul său bancar în fanta

bancomatului la care era montat dispozitivul însă observând nereguli, nu a

continuat operațiunea extrăgând cardul „în timp ce bancomatul încerca să-l

înghită”;

c)- falsificarea

instrumentelor de plată electronică prevăzută de art. 24 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 365/202 [având conținutul legal „(1) Falsificarea unui instrument de plată

electronică se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor

drepturi și (2) cu aceiași pedeapsă se sancționează punerea în circulație în

orice mod, a instrumentelor de plată electronică, falsificate sau deținerea lor

în vederea punerii în circulație”] a cărei existență a fost contestată de inculpat,

apărare admisă de instanța de apel;

Infracțiunea calificată

prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 subzistă în speță

– contrar susținerilor recurentului – avându-se în vedere că pentru realizarea

scopului urmărit, constând în clonarea de carduri pentru efectuarea de

retrageri în numerar, dispozitivul de citire a benzii magnetice a cardurilor cu

minicameră a fost montat de inculpat (i) fără drept acțiunea respectivă nefiind

autorizată în temeiul său al unui contract, ori executată cu permisiunea, din

partea persoanei fizice s-au juridice competente potrivit legii astfel cum

prevăd imperativ dispozițiile art. 35 alin. (2) lit. a) și c) din Legea

amintită și (ii) la A.T.M.-ul instituției bancare, ce face parte din sistemul

informatic al acesteia în interpretarea făcută de însuși legiuitor prin art. 35

alin. (1) lit. a) al aceleiași legi [„prin sistem informatic se înțelege orice

dispozitiv sau ansambluri de dispozitive interconectate sau aflate în relație

funcțională dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a

datelor cu ajutorul unui program informatic”] avându-se în vedere că bancomatul

– astfel cum în mod corect s-a reținut prin sentință – este un mijloc de

colectare, prelucrare și transmitere a unor date informatice, reprezentate de

numărul de cont al titularului, care este stocat pe nivelul 2 al benzii

magnetice de culoare neagră.

Prin montarea dispozitivului

de citire a benzii magnetice a cardurilor (skimmer) în fanta bancomatului, prin

care se introduce cardul și se realizează citirea benzii magnetice a fiecărui

card în parte, stocându-se informația astfel obținută, au fost încălcate

măsurile de securitate care aveau drept scop asigurarea secretului numărului de

cont și al operațiunilor efectuate, precum și apărarea împotriva folosirii de

către o altă persoană a acestor carduri în vederea fraudării.

În cauză aceste elemente

constitutive ale infracțiunii amintite sunt probate în mod indubitabil – astfel

cum au casat în mod corect instanțele anterioare de concluziile Raportului de

constatare tehnico-științifică din 19 martie 2009 efectuat de Institutul pentru

Tehnologii Avansate București în sensul că „acest dispozitiv – este vorba de

cel prezentat în Anexa nr. 1 figura 5 ce a fost ridicat de la locul fapte –

poate fi utilizat, prin atașarea la un echipament de tip ATM în cazul fraudării

mijloacelor de plată electronice” iar „conținutul memoriei nevolatile prezentat

în Anexa 2 nu a putut fi decodificat deoarece nu se cunoaște programul pe care

îl rulează microcontrolerul” în coroborare cu împrejurarea stabilită prin

înscrisuri și fotografii judiciar – operative, că ATM a fost accesat de mai

multe persoane în intervalul 9

50

-14

30

și cererea

inculpatului în apărare, cu caracter subsidiar, privind reținerea tentativei la

infracțiunea amintită.

Infracțiunile concurente

prevăzute de art. 24 alin. (1) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2000 nu

există în cauză – astfel cum în mod corect a interpretat probele instanța de

apel / contrar solicitării procurorului prin recursul formulat – avându-se în

vedere suplimentar la argumentele justificative indicate prin decizie și

împrejurarea că inculpatul a fost reținut înainte de a intra în posesia datelor

de pe cardurile folosite la bancomat aflate în memoria dispozitivului montat fiind

lipsit chiar și de posibilitatea a trece ulterior la clonarea cardurilor

aferente.

Pericolul social concret ridicat

al infracțiunilor concurente comise de inculpat și împrejurarea că este

cercetat și pentru alte fapte penale (cazier judiciar f. 113) în condițiile în

care celelalte date privind situația sa familială au fost avute în vedere la

stabilirea pedepselor către minimul legal special prevăzut de lege nu justifică

atenuarea tratamentului sancționator actual, cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. fiind de asemenea neîntemeiat.

În consecință, decizia

atacată este legală și temeinică, iar recursurile în cauză vor fi respinse ca

nefondate în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Se va deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 31

ianuarie 2009 la 2 februarie 2010.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova și de inculpatul S.C. (zis

T.) împotriva Deciziei penale nr. 207 din 23 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 31 ianuarie 2009

la 2 februarie 2010.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 2 februarie 2010.