ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1451/2013

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 841 din data de 04 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 3209/3/2012 în baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul Z.M.C. la pedeapsa principală de 4 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul Z.M.C., urmare contopirii pedepselor execută pedeapsa principală cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada prevenției de la 10 august 2011 la zi.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada prevenției de la 10 august 2011 la zi.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 352 din 21 octombrie 2010 a Judecătoriei Alexandria, pedeapsă pe care a cumulat-o aritmetic cu prezenta - 4 ani închisoare -, inculpatul executând în final pedeapsa principală de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 290 C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 352 din 21 octombrie 2010 a Judecătoriei Alexandria, pedeapsă pe care a cumulat-o aritmetic cu prezenta - 10 luni închisoare -, inculpatul executând în final pedeapsa principală de 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul M.P.C., urmare contopirii pedepselor, execută pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada prevenției de la 10 august 2011 la zi.

În baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 406 din 24 februarie 2011 a Judecătoriei Ploiești, pe care a contopit-o cu prezenta pedeapsă, de 1 an și 4 luni închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 290 C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 85 C. pen.,s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 406 din 24 februarie 2011 a Judecătoriei Ploiești, pe care a contopit-o cu prezenta pedeapsă, de două luni închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul M.A.G., urmare contopirii pedepselor, execută pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani stabilit in condițiile art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen. încredințează supravegherea inculpatului M.A.G. Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București și s-a pus în vedere acestuia, ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, o data pe luna, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada prevenției de la 10 august 2011 la 20 martie 2012.

A obligat pe inculpatul Z.M.C., în solidar cu inculpatul U.D., acesta la rândul său în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.T. SRL și în solidar cu inculpatul M.P.C., acesta la rândul său în solidar cu SC A.U.M. SRL, la plata către partea civilă SC L.P.L. SRL a sumei de 48.180 euro, reprezentând despăgubiri civile.

A obligat pe inculpatul U.D., acesta la rândul său în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.T. SRL în solidar cu inculpatul M.P.C., acesta la rândul său în solidar cu SC A.U.M. SRL, la plata către partea civilă SC V.T. SRL a sumei de 167.000 lei, reprezentând despăgubiri civile.

S-a luat act că părțile civile SC D.N. SRL (fosta SC D.R. SRL), SC T. SRL și SC P.T.C. SRL) nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a menținut sechestrul asigurator asupra bunurilor inculpatului M.P. conform încheierii de ședință din 17 aprilie 2012 până la concurența sumelor de 48.180 euro și 167.000 lei.

S-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului Z.M.C. până la concurența sumei de 48.180 euro și ale inculpatului U.D. până la concurența sumelor de 48.180 euro și 167.000 lei.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate, respectiv a facturii proformă invoice din 25 februarie 2011, a facturii fiscale, aviz de însoțire a mărfii folosite de inculpatul M.A. la C. Bank - Sucursala Unirii, factura din 18 februarie 2011 emisă de către SC D.T. SRL către SC D.R. SA, contractul de vânzare - cumpărare încheiat între SC F.Z.B. SA și SC D.R. SA,buletinul de analiză nr. 151, nota de comandă, factura proformă din 18 februarie 2011 și comanda din 21 februarie 2011 a SC D.T. SRL.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul Z.M.C. la plata sumei de 3.400 lei, cheltuieli judiciare către stat iar pe inculpatul M.A.G. la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul U.D. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.T. SRL la plata sumei de 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 191 alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul M.P.C., în solidar cu SC A.U.M. SRL la plata sumei de 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul pentru avocat oficiu desemnat inculpatului Z.M.C., în cuantum de 400 lei, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că

prin rechizitoriul nr. 4482/P/2011 din 01 februarie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Z.M.C., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev. si ped. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; U.D., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.P.C., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped.de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și M.A.G., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev.si ped de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. și art. 290 C. pen. ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reținut că inculpații Z.M.C., U.D., M.P.C., M.A.G. și alte persoane rămase neidentificate, în perioada decembrie 2010-februarie 2011, au indus în eroare, prin același mod de operare, mai multe societăți comerciale, creând aparența unor relații comerciale, în scopul obținerii de foloase materiale.

Actul de inculpare a avut la bază următoarele mijloace de probă: plângeri părți vătămate, harta relațională, declarații învinuiți/inculpați, declarații martori, adrese prejudiciu, procese verbale efectuare percheziții domiciliare, procese verbale efectuare percheziții informatice, rapoarte constatare tehnico științifică grafoscopică, planșe fotografice, documente de la bănci, acte ridicate de la registrul comerțului, înscrisuri, telefoane ridicate de la inculpați și folosite în activitatea infracțională, alte înscrisuri.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații Z.M.C., U.D., M.P.C., M.A.G., declarații consemnate și atașate la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Partea vătămată a luat legătura cu inculpatul Z.M.C. care s-a recomandat cu numele de C.M., reprezentat al SC D.T. SRL, convenind cu acesta să achiziționeze zahăr depozitat la SC F.Z.B. SA Brașov.

La data de 17 februarie 2011 inculpatul Z.M.C. a trimis societății poloneze prin e-mail, factura proformă invoice din 17 februarie 2011, ce apare ca fiind emisă și ștampilată de SC F.Z.B. SA cu instrucțiunea ca plata să se efectueze în contul SC D.T. SRL.

La aceeași dată SC L.P.L. SRL a efectuat plata sumei de 32.120 euro, prin transfer bancar, pentru cantitatea de 44 tone de zahăr către SC F.Z.B. SA și a trimis la Bod două camioane în vederea încărcării mărfii.

Întrucât inculpatul Z.M.C. a transmis datele de identificare al SC D.T. SRL, transferul nu s-a realizat, suma fiind virată a doua zi în contul societății indicate de inculpat.

În perioada 21 februarie -23 februarie 2011, între inculpatul Z.M.C. și reprezentanții SC L.P.L. SRL au avut loc mai multe discuții legate de nelivrarea cantității de zahăr, în urma cărora inculpatul, afirmând că stocul de zahăr al fabricii se împuținează, i-a determinat pe reprezentanții firmei poloneze să mai „achiziționeze” cantitatea de 22 de tone de zahăr la prețul de 16.020 euro.

În acest scop, inculpatul a trimis o nouă factură, în numele SC F.Z.B. SA, proforma invoice din 2011, menționând ca destinatar al plății SC D.T. SRL.

La data de 24 februarie 2011 inculpatul, folosind tot numele de C.M., a confirmat încasarea sumei, programând încărcarea mărfii pentru data de 26 februarie 2011.

În aceeași zi, 24 februarie 2011, inculpatul U.D., asociat și administrator al SC D.T. SRL, a transferat suma de 46.000 euro în contul din Bulgaria al SC A.U.M. SRL, societate administrată de inculpatul M.P.C. și a retras în numerar suma de 2.000 euro.

Pentru a justifica circuitul financiar inculpatul M.P.C. a prezentat factura proformă invoice din 25 februarie 2011 ce apare ca fiind emisă de către Z.Z. către SC A.U.M. SRL având ca obiect cumpărarea cantității de 66 tone de zahăr la prețul de 45.500 euro, precum și chitanța de plată a acestei sume.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că înscrisurile mai sus menționate sunt false, societatea Z.Z. comunicând faptul că SC A.U.M. SRL nu este clientul său și nu a efectuat livrări de zahăr având ca destinatar această societate.

La data de 02 martie 2011, pentru a menține în eroare partea vătămată, inculpatul Z.M.C. a comunicat prin e-mail reprezentanților SC L.P.L. SRL că a avut un accident, este spitalizat și și-a pierdut telefonul, iar, dacă nu pot aștepta livrarea mărfii, va restitui suma încasată.

Cu privire la acest act material s-a observat cu ocazia audierii din data de 24 martie 2011, că numitul S.L., împuternicit din partea SC L.P.L. SRL, societate din Polonia, a precizat că la începutul lunii februarie 2011 a identificat pe site-ul de internet o societate din Romania care vindea zahăr la pretul de 730 euro/tonă, fiind trecut ca număr de telefon de contact, unde a sunat si a discutat cu o persoană care s-a recomandat a fi C.M., in calitate de reprezentant al SC D.T. SRL și că îi poate vinde zahăr depozitat la SC F.Z.B. SA Brasov. Conform înțelegerii dintre aceștia, plata urma a fi făcută în momentul in care camioanele folosite ca mijloc de transport erau încărcate.

În data de 17 februarie 2011, societatea din Polonia a primit pe e-mail proforma invoice în valoare de aprox. 32.000 euro având aplicată la rubrica vânzător antetul SC F.Z.B. SA. Urmare acestui fapt, în data de 18 februarie 2011, reprezentanții SC L.P.L. SRL au trimis la SC F.Z.B. SA doua camioane poloneze pentru a ridica cantitatea de zahar stabilită.

Tot în aceeași dată, SC L.P.L. SRL a dispus efectuarea plății sumei de 32.120 euro prin transfer bancar către SC F.Z.B. SA și nu către SC D.T. SRL. Acest transfer nu s-a realizat întrucât “C.M.” comunicase datele de identificare ale SC D.T. SRL ca fiind beneficiarul sumei menționate. Intre reprezentanții SC L.P.L. SRL și “C.M.” au fost reluate discuțiile, în final reprezentanții firmei din Polonia virând banii în contul SC D.T. SRL în data de 18 februarie 2011. Deși banii au fost virați, marfa promisă de către “C.M.” nu a fost încărcată in camioanele trimise de societatea din Polonia, aceasta înregistrând ulterior un prejudiciu în valoare de 32.120 euro.

Întrucât în perioada 21-23 februarie 2011, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții SC L.P.L. SRL numitul “C.M.” i-a convins că stocul de zahăr al SC F.Z.B. SA se împuținează, aceștia au fost de acord să mai cumpere 22 tone de zahăr contra sumei de 16.020 euro. Pentru această sumă “C.M.” a trimis pe e-mail in Polonia proforma invoice din 23 februarie 2011.

În data de 24 februarie 2011, “C.M.” a confirmat priM. banilor, iar în urma unei discuții telefonice cu reprezentanții SC L.P.L. SRL, s-a convenit ca aceștia din urmă să trimită camioanele la Bod pentru a încărca marfa în data de 26 februarie 2011.

Deoarece nimeni de la SC F.Z.B. SA nu știa de nicio tranzacție cu SC L.P.L. SRL, camioanele s-au întors goale în Polonia. Până la data de 25 februarie 2011, societatea din Polonia nu a mai reușit să-l contacteze pe “C.M.”, întrucât acesta nu a mai răspuns la telefon. Ulterior, în data de 02 martie 2011, “C.M.” a trimis un e-mail în Polonia prin care a precizat că a avut un accident, că este în spital și că și-a pierdut telefonul, iar dacă nu poate aștepta livrarea mărfii, îi va returna banii.

Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, SC L.P.L. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 48.180 euro.

Din verificările efectuate de către organele de cercetare penală in Dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 3 sub nr. 555/P/2011, in urma percheziției informatice ce avea ca obiect unitatea de calculator a numitului Z.M.C., ridicate în urma percheziției domiciliare efectuate la adresa unde locuia fără forme legale, s-au descoperit o serie de documente, printre care si o fotocopie a proformei invoice din 23 februarie 2011, respectiv din 17 februarie 2011 “emisă” de către SC F.Z.B. SA către SC L.P.L. SRL și puse la dispoziție de către reprezentanții societății din Polonia ca fiind documentele primite pe e-mail de la “C.M.”, reprezentant al SC D.T. SRL.

Cu ocazia audierii lui U.D., administrator al SC D.T. SRL, în faza de urmărire penală, acesta a declarat că prin intermediul lui Z.M.C. a intrat in legătura cu numitul M.P.C., administrator al SC A.U.M. SRL, cu care a încheiat un contract prin care M.P.C. se obliga față de SC D.T. SRL să-i livreze cantitatea de zahăr prevăzută in contractul dintre SC D.T. SRL si SC L.P.L. SRL, sens in care U.D. i-a și înmânat lui M.P.C. suma de 46.000 euro primită de la societatea din Polonia, oprindu-și comisionul sau de 2000 euro.

În faza cercetării judecătorești U.D. a arătat că l-a cunoscut în 2010 pe H.D., care era concubinul verișoarei sale, care i-a propus să preia firma SC D. SA și pe care în fapt o administra cetățeanul bulgar, el știind că vor face afaceri legale. Facturile emise de SC D. SA erau semnate de bulgar și a precizat că în fapt el nu le-a văzut. A recunoscut că în contul SC D. SA a intrat suma de 46.000 euro, H. i-a dat un număr de cont și i-a spus să transfere banii în contul SC A. SA societate despre care nu știa a cui este, din suma arătată extrăgând 2.000 euro din care bulgarul a luat 500 euro.

Din studierea rulajului contului aparținând SC D.T. SRL deschis la SC B. SA, Agenția P.C., a rezultat faptul că in contul societății s-a virat în data de 18 februarie 2011 suma de 32.120 euro, iar în data de 23 februarie 2011 suma de 16.060 euro. Ulterior, în data de 24 februarie 2011, U.D. a făcut o plată externă in Bulgaria, în contul SC A.U.M. SRL, administrată de numitul M.P.C. urmată de o retragere în numerar în valoare de 2000 euro.

Cu ocazia audierii în Dosarul nr. 555/P/2011, legat de contractul încheiat in calitate de administrator al SC A.U.M. SRL cu U.D., M.P.C. a declarat că într-adevăr a încheiat acest contract si că a primit suma de 46.000 euro de la U.D.. Pentru executarea obligațiilor contractuale, M.P.C. a preizat că s-a deplasat în Bulgaria, la SC F.Z.B.SA , Z.Z., de unde urma să ridice cantitatea de 66 tone zahar pentru a i le livra lui U.D., care trebuia să le trimită mai departe în Polonia, către SC L.P.L. SRL.

În acest sens, M.P.C. a pus la dispoziția organelor de cercetare penală proforma invoice din data de 25 februarie 2011 emisă de către Z.Z. către SC A.U.M. SRL, ce avea ca obiect cantitatea de 66 tone zahăr în valoare de 45.500 euro, precum și chitanța aferentă din aceeași dată, prin care Z.Z. a confirmat că a primit de la SC A.U.M. SRL suma de 45.500 euro.

Pentru confirmarea veridicității, la data de 22 martie 2011, s-a procedat la trimiterea unei adrese către I.G.P.R. - C.C.P.I., instituție ce urma să se adrese autorităților bulgare pentru a efectua o verificare la Z.Z. din care să reiasă autenticitatea documentelor puse la dispoziția organelor de cercetare penală de către M.P.C.

La data de 18 iulie 2011, C.C.P.I. a răspuns solicitării menționate, precizând ca “SC A.U.M. SRL nu este clientul firmei Z.Z. si societatea comercială bulgărească nu a efectuat livrări de zahăr având ca destinatar firma românească”.

Din răspunsul înaintat de către Serviciul Român de Informații, s-a constatat faptul ca I.p.-ul folosit pentru trimiterea e-mail-urilor aparține numitei G.R.

La data de 28 aprilie 2011 a fost audiată numita G.R., care a declarat că a locuit la adresa din București, unde s-a identificat I.P.-ul dar că a vândut imobilul. Aceasta a precizat că pe parcursul perioadei cât a locuit la adresa sus-menționată a încheiat un contract pentru furnizare servicii internet cu R.D.S. - R.C.S. și că prietenul ei A.F., ce locuia la o casă, în imediata vecinătate a adresei în discuție, a tras, cu acordul ei, un cablu de internet la care a conectat un router, instalat în locuința acestuia.

Ulterior, martora a menționat că a vândut apartamentul, însă noul proprietar a fost de acord ca abonamentul de internet sa rămână încheiat pe numele G.R. și că numitul A.F. să se folosească în continuare de același fir prin care dobândea acces la internet.

La aceeași dată a fost audiată numita T.E., persoana care a cumpărat apartamentul de la numita G.R., care a precizat că știa de existenta contractului de internet încheiat de fosta proprietară cu R.D.S. - R.C.S., precum și de firul tras de numitul A.F. si că a fost de acord cu aceste aspecte la momentul achiziționării apartamentului, urmând ca A.F. să fie cel care plătește contravaloarea abonamentului de servicii internet.

Martorul A.F., a confirmat cele declarate de martore și a menționat că în toamna anului 2010, un vecin pe care știa că-l cheamă “M.” l-a rugat să-i permită și lui accesul la internet pentru fiul său V.A.F. a fost de acord, astfel că i-a conectat un fir la router-ul pe care-l avea instalat în locuința sa. Martorul a precizat că “M.” locuiește împreună cu soția și cei doi copii ai săi la un bloc situat în spatele casei sale la aproximativ 20 metri. La diferite intervale de timp, “M.” îi cerea lui A.F. I.p.-ul, motivând că a schimbat unitatea centrală, deoarece cea veche i s-a ars. În cursul lunii februarie 2011, “M.” i-a solicitat lui A.F. să-i deconecteze cablul de la router, lucru care s-a și întâmplat, motivând că “a făcut ceva pe internet cu documente contabile si că nu vrea sa fie găsit și că a fost poliția la el acasă și i-a ridicat calculatorul”.

De asemenea, pentru identificarea utilizatorului ce a folosit I.P.-urile de pe care au fost trimise e-mail-urile către societatea din Polonia, s-a solicitat S.R.I., identitatea titularului de abonament, precum și a adresei persoanei titulare de abonament.

Din răspunsul primit s-a constatat ca I.P.-urile în cauză aparțin tot numitei G.R.

În faza cercetării judecătorești inculpatul M. a arătat că l-a cunoscut pe H. prin intermediul lui Misirliu iar cu acea ocazie bulgarul i-a propus să-i facă o firmă, SC A. SRL care se ocupa cu intermediere de zahăr, investit în această firmă 80.000 euro. Cu privire la acest act material inculpatul a recunoscut că i-au intrat în cont de la SC D. SA suma de bani și știa că trebuie să cumpere zahăr pentru a-l vinde societății poloneze sens în care a mers împreună cu bulgarul la Sofia, a scos din cont 45.500 euro și s-au deplasat la Velico Târnovo unde bulgarul i-a spus că se află o fabrică de zahăr. Inculpatul a afirmat că el a rămas în mașină iar H. i-a adus o factură sau o chitanță spunându-i să le înregistreze în contabilitate și, deși marfa nu s-a mai ridicat nu a primit explicații cu privire la această împrejurare.

În raport de aceste probe apărarea inculpatului M., potrivit cu care el nu a participat la faptă în sensul că nu a cunoscut ce sa întâmplat la fabrica de zahăr nu a fost primită, în realitate actele sale de conduită fiind manopere de inducere în eroare a societăților comerciale înșelate.

Inculpatul Z.M.C., în faza cercetării judecătorești, a arătat că el era un intermediar al tranzacțiilor cu zahăr, așa cum era și SC D. SA, a recunoscut săvârșirea faptei în detrimentul SC L.P.L. SRL și a arătat că banii s-au virat în contul SC D. SA dar nu cunoaște circuitul acestora; într-o declarație ulterioară în fața instanței inculpatul a recunoscut că a știut față de acest act material că se săvârșește o infracțiune.

La data de 22 decembrie 2010, între SC P.T.C. SRL și SC A.U.M. SRL, se încheie, în format electronic, contractul de vânzare-cumpărare, părțile stabilind ca plata să se efectueze în ziua facturării cu ordin de plată condiționat de livrare, documentul condiție fiind procesul-verbal de predare-primire a bunurilor.

În baza notei de comandă din data de 12 ianuarie 2011, a facturilor din 13 ianuarie 2011 și a avizului de însoțire a mărfii, emise de SC A.U.M. SRL, reprezentantul SC P.T.C. SRL a emis ordinul de plată a sumei de 99.993,5 lei de către SC P.B. SA în contul vânzătorului deschis la SC C.B. SA pentru cantitatea de 20.160 litri ulei rafinat marca „S.”

În cursul zilei de 13 ianuarie 2011 reprezentanții SC P.T.C. SRL au ținut legătura telefonic cu o persoană ce s-a recomandat ca fiind M.P.C. și cu o altă persoană, Marius, ce s-a prezentat ca fiind șoferul unuia din autocamioanele ce urmau să transporte marfa.

În vederea inducerii în eroare a părții vătămate, reprezentanții SC A.U.M. SRL au comunicat că urmează să livreze marfa, trimițând în același timp sms-uri periodic indicând distanța parcursă, la ora 23

00

, comunicând că se află la fabrică pentru încărcare.

Din verificările efectuate în cauză a rezultat că numerele de telefon și adresa de e-mail folosite pentru inducerea în eroare a SC P.T.C. SRL au fost utilizate de inculpatul Z.M.C.

La data de 14 ianuarie 2011, inculpatul Z.M.C. i-a înmânat inculpatului M.A.G. o factură fiscală și avizul de însoțire a mărfii, falsificate, ambele înscrisuri purtând semnătura, ștampila de primire și datele de identificare ale reprezentantului cumpărătorului.

Inculpatul M.A.G. a introdus la plată înscrisurile falsificate la SC C.B. SA - Sucursala Unirii, solicitând să fie înștiințat la momentul virării banilor.

De menționat că inculpatul M.A.G. a fost împuternicit la data de 14 decembrie 2010 de inculpatul M.P.C. să efectueze operațiuni bancare în lei și valută în conturile SC A.U.M. SRL și a semnat în numele acestei societăți factura și avizul de însoțire a mărfii, ce atesta recepția bunurilor achiziționate de către cumpărător.

În cursul zilei de 14 ianuarie 2011, întrucât partea vătămată nu a mai putut lua legătura cu reprezentanții SC A.U.M. SRL, după ce a verificat la fabrica de ulei ”Prutul” realitatea tranzacției, a solicitat băncii SC P.B. SA blocarea virării banilor către banca SC C.B. SA.

Față de acest act material inculpatul Z. a precizat în fața instanței că tot H. a fost cel care în luna decembrie 2010 i-a cerut să țină legătura electronic cu firma SC P.T. SA și să negocieze contractul dintre această societate și SC A. SRL. Inculpatul a arătat că el a completat facturile în prezența lui H., acestea cuprindeau date nereale pentru că marfa nu exista, nu știe cine a semnat și ștampilat facturile (știa că acest lucru ar fi trebuit să-l facă inculpatul M.) după care i-a înmânat bulgarului facturile aflând ulterior că cel la care au ajuns era inculpatul M.

Inculpatul M.P. audiat fiind în legătură cu acest act material a precizat că nu are legătură despre acesta.

Inculpatul M. a recunoscut săvârșirea faptei însă a arătat că nu a avut cunoștință de faptul că factura prezentată era falsă, factură pe care a primit-o de la Z. și H. aceștia spunându-i să meargă să le depună la SC C.B. SA și să solicite băncii să îl anunțe când i se vor vira banii. Acesta a arătat că pe H. îl cunoștea mai demult acesta înființase firma U.M. iar pe Z. era a doua oară când îl vedea, ocazie cu care a și primit factura și avizul de însoțire a mărfii semnate și ștampilate de cumpărători, pe care el le-a ștampilat la rubrica vânzător. Inculpatul a precizat că a fost împuternicit de M. pentru SC A. SRL și în același timp a arătat că nu știe dacă tranzacția de ulei în realitate a avut loc sau nu.

În opinia instanței, inculpatul M.A.G. avea reprezentarea faptelor sale și intenția clară de a înșela deoarece la momentul depunerii la bancă a facturii semnate și ștampilate de către SC P.T.C. SRL, aceasta atesta recepția mărfii, lucru care nu s-a întâmplat, în condițiile în care el fusese cel care se ocupa de tranzacție, conform declarației sale.

Procedând la verificarea listingurilor numărului de telefon, folosit tot de către inculpatul Z.M.C., s-a constatat că acest număr a fost folosit și la înșelarea SC P.T.C. SRL.

Documentele aferente tranzacției, respectiv nota de comandă din 12 ianuarie 2011, contractul de vânzare - cumpărare, factura si avizul de însoțire a mărfii au fost trimise SC P.T.C. SRL prin e-mail. Pentru plata mărfii, SC P.T.C. SRL a întocmit ordinul de plată condiționat de recepția mărfii. In data de 14 ianuarie 2011, constatând că marfa nu s-a livrat, reprezentanții SC P.T.C. SRL au contactat telefonic Piraeus Bank Obor, unde au contul bancar deschis, pentru a opri virarea banilor către SC A.U.M. SRL.

Ulterior, la data de 18 ianuarie 2011, SC P.B.O. SA a anunțat pe SC P.T.C. SRL despre faptul că la SC C.B. SA Sucursala Unirii reprezentanții SC A.U.M. SRL au introdus la plată pentru decontare factura fiscală și avizul de însoțire a mărfii emise către SC P.T.C. SRL de către SC A.U.M. SRL, ambele purtând semnătura și ștampila de primire din partea SC P.T.C. SRL, precum si C.N.P.-ul numitul M.P., reprezentant al cumpărătorului.

S-a solicitat de la SC C.B. SA Unirii înregistrarea video din data de 18 ianuarie 2011 care să surprindă identitatea persoanei care a depus documentele sus-mentionate.

Din studierea acestora s-a constatat ca persoana ce a depus documentele false este inculpatul M.A.G.

Inculpatul M.A.G. a precizat că a fost contactat de către inculpatul Z.M.C. de pe numerele de telefon (folosite la înșelarea SC P.T.C. SRL) de mai multe ori.

Verificându-se listingurile numărului de telefon, s-a constatat că de pe acest număr a fost făcut un apel către compania de taxi “SC T. SRL”, care a răspuns solicitării organelor de cercetare penală, prin aceea că la data și ora menționate în adresa de înaintare a fost făcută o comandă de către o persoană pe numele “M.” la adresa din Bucuresti, sector 2, adresă la care locuiește fără forme legale inculpatul Z.M.C. împreună cu concubina sa, L.M.”, persoana ce a făcut comanda sus-menționată, conform procesului-verbal atașat la dosar.

De asemenea, inculpatul M.A.G. a menționat că a fost indus în eroare de către inculpatul Z.M.C., deoarece nu știa că marfa în cauză nu fusese recepționată de către SC P.T.C. SRL.

Ridicându-se de la SC C.B. SA documentele depuse de inculpatul M.A.G. în original, s-a constatat că acestea au fost rupte neuniform din cotorul facturierului, respectiv avizierului din care provin.

Procedându-se la compararea acestora cu documentele ridicate în urma percheziției domiciliare de la inculpatul Z.M.C., respectiv un facturier și un avizier de însoțire a mărfii aparținând SC D.T. SRL, în urma folosirii mijloacelor tehnice de către specialiștii criminaliști, s-a observat că filele au fost rupte neuniform din cotoare, iar la îmbinarea acestora constatându-se că exista continuitate liniară, constituind un întreg, conform planșei foto anexate la dosar.

Legat de proveniența cotoarelor găsite în locuința sa, inculpatul Z.M.C. a precizat că “s-a întâlnit la o cafea cu o persoană pe nume D. din partea SC D.T. SRL, la plecare D. le-a uitat pe masă, astfel ca inculpatul Z.M.C. le-a luat cu intenția de a i le restitui”.

Între SC L.T. SRL Bicaz Chei, jud. Neamț, reprezentată de F.M.l, în calitate de vânzător și SC V. SRL Siret, jud. Suceava, reprezentată de A.V., în calitate de cumpărător, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 17 ianuarie 2011, pe o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire.

Obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat l-a constituit vânzarea-cumpărarea de zahăr vrac, ambalat în saci de 50 kg, la prețul de 600 euro/tonă.

Conform prevederilor contractuale, cumpărătorul înainta comanda către vânzător, care se obliga să o confirme în termen de 24 de ore de la primire, confirmarea comenzii fiind însoțită de factură proformă. După prim. facturii proforme, cumpărătorul efectua plata, iar după confirmarea plății, se efectua încărcarea bunurilor, conform dispoziției emisă de către fabrică sau depozit.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat de părți prin e-mail și tot prin e-mail a fost trimisă către cumpărător factura proformă din 19 ianuarie 2011, în valoare de 109.908 lei, reprezentând contravaloarea a 43.000 kg zahăr, conform comenzii transmise telefonic de către reprezentantul SC V.T. SRL.

Prin ordinul de plată din 19 ianuarie 2011, SC V.T. SRL a achitat în avans către SC L.T. SRL suma de 109.908 lei, reprezentând contravaloarea a 43.000 kg zahăr.

Din suma de bani încasată de la SC V.T. SRL inculpatul a virat în aceeași zi, către SC D.T. SRL suma de 103.200 lei.

A doua zi, joi 20 ianuarie 2011, F.M.l, împreună cu reprezentantul SC V.T. SRL, A.V., s-au deplasat la SC F.Z.B. SA, jud. Brașov, însă nu au putut încărca zahăr, din cauză că la fabrică se efectua inventarul și se întrerupsese alimentarea cu curent electric, iar părțile s-au înțeles să aștepte până în ziua de luni. Cu aceeași ocazie, s-a constatat că SC L.T. SRL nu avea încheiat cu SC F.Z.B. SA nici un contract de furnizare zahăr.

F.M.l a încheiat cu SC F.Z.B. SA contractul de vânzare-cumpărare zahăr nr. 418 din 26 ianuarie 2011, în aceeași zi fiind emisă de către SC F.Z.B.SA către SC L.T. SRL factura din 26 ianuarie 2011, de livrare a cantității de 86.000 kg zahăr.

Din declarațiile martorei V.D.L., șef serviciu desfacere la SC F.Z.B. SA, din faza de urmărire penală,a rezultat că F.M.l, i-a comunicat că prețul va fi achitat de către M.P.C., ale cărei nume de telefon le-a lăsat angajatei fabricii. Martora V.D.L. a menționat că l-a apelat pe numitul M.P.C. pe cele două numere de telefon puse la dispoziție de către F.M.l, însă nicio persoană nu i-a răspuns. În faza cercetării judecătorești martora a precizat că-și menține declarațiile din faza de urmărire penală, arătând că nu-și mai amintește dacă reprezentantul SC L. SA i-a spus că suma va fi plătită de inculpatul M. fără a exclude posibilitatea însă de a-l fi contactat pe acesta dacă ar fi avut numărul său de telefon fiind însă cert că acel contract nu a fost încheiat, marfa nu s-a livrat și banii nu s-au plătit.

Din declarația numitului F.M.l s-a reținut că a avut o înțelegere cu M.P.C., administrator la SC A.U.M. SRL Ilfov, care i-a zis că are legături cu unul din directorii SC F.Z.B. SA, jud.Brașov, pentru ca acesta să-i livreze zahăr sub prețul pieței și al fabricii. După încasarea banilor de la SC V.T. SRL, l-a contactat telefonic pe M.P.C. pentru a face plata, acesta cerându-i să vireze banii către SC D.T. SRL, indicându-i și conturile bancare al acestei societăți. În faza cercetării judecătorești acest martor nu a mai putut fi audiat.

Împrejurările relatate însă sunt confirmate și de martorul A.V. reprezentantul SC V. SA care precizează că nu-i cunoaște pe niciunul dintre inculpații aflați în boxă însă afirmă că de la F.M.l știa că relația cu SC F.Z.B. SA o avea un anume M.P., pe care l-a și contactat telefonic acesta promițând că vine la Brașov să achite banii lucru care nu s-a întâmplat.

Inculpatul U.D. a retras din cont, în numerar, suma de bani astfel încasată, justificând operațiunea ca plăți diverse.

Inculpații U.D. și M.P.C., în faza de urmărire penală nu au recunoscut fapta săvârșită, afirmând că fapta a fost săvârșită de cetățeanul bulgar H.D., acesta din urmă sugerându-le și ce urmează să declare organelor de urmărire penală.

În faza cercetării judecătorești inculpatul U.D. a arătat că nu cunoaște nimic în legătură cu tranzacțiile încheiate arătând că H. l-a chemat la București spunându-i că s-au virat niște bani în contul societății sale, aproximativ 130.000 lei, pe care l-a pus să-i scoată și să-i înmâneze susținând că reprezintă o sumă de bani pe care Focșa i-o datora, alte explicații neprimind.

În aceeași fază a procesului penal inculpatul M.P. a arătat că nu are nicio implicare în acest act material, nu-i cunoaște pe reprezentanții lui SC V.S.C.L. SA.

Poziția inculpatului M.P. nu poate fi privită ca și apărare în sensul unei achitări prin neparticipare la faptă, așa cum a arătat existând probe care să marcheze participarea și contribuția lui, elocvente fiind declarațiile martorei V.D.L., F.M.l și A.V. aceștia indicându-l pe inculpat ca fiind persoana cu care s-a luat legătura pentru derularea acelei afaceri, s-a stabilit că prețul va fi achitat de el, lui A.V. care l-a contactat telefonic în momentul în care a constatat că marfa nu este încărcată acesta spunându-i că va veni să plătească prețul.

Numita P.D., în calitate de director economic al SC D.R. SA, a corespondat pe e-mail cu o persoană pe numele de “C.M.” (cu care a luat legătura și telefonic), care i-a trimis următoarele documente, pe care le-a pus la dispoziția organelor de cercetare penală, împreună cu discuțiile purtate pe e-mail:

- factura din 18 februarie 2011, emisă de către SC D.S.A.T.R.L. SRL către SC D.R. SA, ce avea ca obiect cantitatea de 110 tone zahăr;

- contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC F.Z.B. SA, vânzător si SC D.R. SA, cumpărător, ce avea ca obiect comercializarea zahărului, semnat și ștampilat de către reprezentanții acesteia din urmă, ce a fost găsit și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.;

- buletin de analiză, ce a fost găsit și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.;

- nota de comandă efectuată de către SC D.R. SA către SC F.Z.B. SA pentru 200 tone zahăr, ce a fost găsită și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.;

- factura proformă din 18 februarie 2011 pentru 125,2 tone zahăr emisă de către SC F.Z.B. SA către SC D.R. SA, ce a fost găsită și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.;

Sus-numita mai declara că “C.M.” i-a precizat că marfa in cauză o va livra SC Z.Z.B. SA, însă plata se va face în contul SC D.T. SRL, deoarece SC F.Z.B. SA are conturile blocate.

În urma discuțiilor purtate, inculpatul Z.M.C. a emis, în numele SC D.T. SRL factura proformă nr. 000126 din 18 februarie 2011 pentru cantitatea de 110.000 kg zahăr vrac în valoare de 416.526 lei.

Având suspiciuni cu privire la oferta SC D.T. SRL și constatând nereguli în înscrisurile întocmite, reprezentanții SC D.R. SA i-au comunicat inculpatului faptul că „ștampila pătrată nu este valabilă pentru facturi, găsiți alți fraieri pe care să-i păcăliți”.

Tot în unitatea de calculator aparținând lui Z. M. au mai fost găsite și: nota de comandă efectuată de către SC D.R. SA către SC F.Z.B. SA pentru 200 tone zahăr; contract de vânzare-cumpărare încheiat tot între SC F.Z.B. SA, vânzător și SC D.R. SA, cumpărător, ce avea ca obiect comercializarea zahărului, semnat și ștampilat de către reprezentanții acesteia din urmă; factura proformă din 18 februarie 2011 pentru 125,2 tone zahăr emisă de către SC F.Z.B. SA către SC D.R. SA.

Pentru a verifica proveniența documentelor menționate, la data de 13 iulie 2011 a fost audiată numita P.D., în calitate de director economic al SC D.R. SA, care a declarat că în luna februarie s-au prezentat la biroul societății două persoane, în calitate de reprezentanți ai SC F.Z.B. SA, pe motiv că vor să vândă zahăr. Sus-numita a corespondat pe e-mail cu o persoană pe numele de “C.M.”(cu care a luat legătura si telefonic), care i-a trimis următoarele documente, pe care le-a pus la dispoziția organelor de cercetare penală, împreună cu discuțiile purtate pe e-mail: factura din 18 februarie 2011, emisa de către SC D.T.S.R.L. SA către SC D.R. SA, ce avea ca obiect cantitatea de 110 tone zahăr; contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC F.Z.B. SA, vânzător și SC D.R. SA, cumpărător, ce avea ca obiect comercializarea zahărului, semnat și ștampilat de către reprezentanții acesteia din urmă, ce a fost găsit și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.; buletin de analiză, ce a fost găsită și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.; nota de comanda efectuata de către SC D.R. SA către SC F.Z.B. SA pentru 200 tone zahar, ce a fost găsită și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C. și factura proforma din 18 februarie 2011 pentru 125,2 tone zahăr emisă de către SC F.Z.B. SA către SC D.R. SA, ce a fost găsită și pe unitatea de calculator aparținând lui Z.M.C.

P.D. a declarat că “C.M.” i-a precizat că marfa în cauză o va livra SC F.Z.B. SA, însă plata se va face în contul SC D.T. SRL, deoarece SC F.Z.B. SA are conturile blocate. Dându-și seama că este vorba despre o înșelăciune, numita P.D. a sistat colaborarea cu “C.M.”

De asemenea, s-a solicitat tot către S.R.I., listingul telefonic al numărului de telefon, folosit in discuțiile cu reprezentanții SC D.R. SA. Din studierea listei cu persoanele apelate de pe acest număr de telefon a rezultat faptul că s-au efectuat mai multe apeluri către Compania de Taxi “P.”, fapt pentru care s-a solicitat acesteia, in baza art. 96-97 C. proc. pen., să se pună la dispoziție documentele din care să rezulte evidența comenzilor de taxi efectuate la această companie.

Conform răspunsului primit, a rezultat faptul că la datele și orele indicate de pe numărul de telefon (cu care s-a luat legătura cu reprezentanții SC D.R. SA), comenzile au fost efectuate de către o persoană pe numele de “M.”, pentru adresa din București, aceeași adresa la care numitul Z.M.C. locuiește fără forme legale.

Audiat fiind în faza cercetării judecătorești inculpatul Z. M. inițial a declarat că nu are nicio legătură cu acest act material pentru ca apoi, în suplimentul de declarație luat să recunoască acest act material în sensul că a încercat să înșele această societate care însă a fost diligentă.

Întrucât inculpatul nu a efectuat plata, SC T. SRL nu a livrat marfa contractată.

Audiat în faza cercetării judecătorești cu privire la acest act material inculpatul Z. a arătat că a vurt doar să se intereseze de prețul uleiului sens în care a emis o comandă, nu a încercat înșelarea firmei pentru că știa că nu este posibil și dorea doar să afle prețul.

Având în vedere modul identic de a acționa a creat instanței convingerea că inculpatul nu a dorit doar o informație relativă la preț pe care o putea afla într-o modalitate legală fără a fi necesară emiterea unei facturi proformă ci era continuarea intenției infracționale constând în a înșela diverși parteneri de afaceri.

Urmare a efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului Z.M.C. s-a procedat la ridicarea telefonului mobil în care se afla introdusă cartela telefonică, despre care inculpatul Z.M.C. a afirmat ca îi aparține și că îl folosește de aproximativ 6-7 luni atât el, cât și soția, uneori.

Procedând la verificarea hărții relaționale întocmită în cauza privind listingurile numerelor de telefon folosite la înșelarea SC P.T.C. SRL, SC D.R. SA și SC L.P. SRL, societate comercială din Polonia, s-a constatat că numărul de telefon aparținând inculpatului Z.M.C. apare ca fiind folosit la înșelarea SC P.T.C. SRL, fapt confirmat si de declarația inculpatului M.A.G.

Mai mult, din datele existente la dosar, conform procesului-verbal întocmit, s-a constatat că cartela conținând numărul de telefon în cauză a fost introdusă în același aparat telefonic în care au fost introduse și cartelele telefonice, folosite la înșelarea SC L.P.L. SRL si SC D.R. SA, rezultând ca tot inculpatul Z.M.C. a folosit numerele de telefon.

În ședința publică din 04 octombrie 2012 Tribunalul a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice în ceea ce-l privește pe inculpatul M.P.C. în reținerea stării de recidivă postcondamnatorie, având în vedere că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86

1

din O.U.G. nr. 195/2000 prin sentința penală nr. 352/2010 a Judecătoriei Alexandria săvârșind prezentele fapte în termenul de încercare.

Cu privire la apărarea formulată de inculpatul M. Pul, prin care a solicitat achitarea sa motivat de aceea că faptele nu sunt săvârșite de el Tribunalul a înlăturat-o, constatând că materialul probator analizat mai sus în raport de fiecare act material reținut în sarcina sa a demonstrat faptul că acesta a avut reprezentarea faptelor sale și alături de coinculpați a procedat la inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale creând aparența unor relații comerciale licite, în scopul reținerii de foloase materiale, în acest sens folosind și un înscris sub semnătură privată falsificat.

În drept

Faptele săvârșite de către inculpatul Z.M.C. constând în aceea că împreună cu coinculpații în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, a indus în eroare prin același mod de operare mai multe societăți comerciale creând aparența unor relații comerciale, în scopul obținerii de foloase materiale, folosind în acest sens o serie de înscrisuri sub semnătură privată falsificate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. și art. 290 din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. ambele cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen.

Faptele săvârșite de către inculpatul U.D. constând în aceea că împreună cu coinculpații M. și Z. în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, a indus în eroare prin același mod de operare mai multe societăți comerciale creând aparența unor relații comerciale, în scopul obținerii de foloase materiale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele săvârșite de către inculpatul M.P.C. constând în aceea că împreună cu coinculpații în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, a indus în eroare prin același mod de operare mai multe societăți comerciale creând aparența unor relații comerciale, în scopul obținerii de foloase materiale, folosind în acest sens un îns