ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5486/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5486/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față,
constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Sector 6 București la data de 26 martie 2012, contestatoarea
S.M.Ș. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în
contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri
Naționale din România SA, să dispună anularea Procesului-verbal de contravenție
seria R12 nr. 0122053, încheiat de intimată la data de 22 februarie 2012 și
exonerarea sa de plata amenzii aplicate. În subsidiar, a solicitat anularea
obligației de plată a tarifului de despăgubire, întrucât acesta este deja
achitat.
În motivarea
plângerii, petenta a arătat că i-a fost comunicat procesul-verbal de constatare
și sancționare a contravențiilor din care rezultă că ar fi circulat fără rovinietă
valabilă pe drumurile publice la data de 5 septembrie 2011, pe DN 7 km 188 +
900 m, localitatea Seaca, județul Vâlcea, cu autovehiculul înmatriculat sub nr.
X.
Prin Sentința civilă
nr. 8882 din 23 octombrie 2012, Judecătoria Sector 6 București a admis excepția
necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Instanța a reținut
că, potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să
soluționeze plângerea contravențională este judecătoria în a cărei
circumscripție a fost săvârșită contravenția, dispoziție derogatorie de la
dreptul comun.
După cum rezultă din
cuprinsul procesului-verbal de contravenție, locul săvârșirii contravenției îl
constituie DN 7 km 188 + 900 m, în localitatea Seaca, județul Vâlcea.
La data de 6
noiembrie 2012, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi care,
prin Sentința nr. 1314 din data de 18 martie 2013, a admis excepția
necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Sector 5 București.
Instanța a reținut
că, potrivit art. 10
1
din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost
modificată prin Legea nr. 2/2013 „plângerea, însoțită de copia
procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în
a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.” Aceste
dispoziții fiind procedurale sunt de imediată aplicare.
Prin Sentința civilă
nr. 7969 din 27 septembrie 2013, Judecătoria Sector 5 București a admis
excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a
pricinii în favoarea Judecătoriei Brezoi. A constatat ivit conflictul negativ
de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și
Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Instanța a reținut
că, față de data introducerii plângerii contravenționale, respectiv 26 martie
2012, aceasta este guvernată de dispozițiile prevăzute de art. 32 din O.G. nr.
2/2001.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cauzei este
„plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de
aplicare a sancțiunilor contravenționale” prin care a fost contestat
Procesul-verbal de contravenție seria R12 nr. 0122053, încheiat de intimată la
data de 22 februarie 2012.
Prin Procesul-verbal
încheiate la data de 22 februarie 2012, la sediul agentului constatator, s-a
reținut că la data de 5 septembrie 2011 pe DN 7 km 188 + 900 m, localitatea
Seaca, județul Vâlcea, vehiculul cu nr. de înmatriculare X, aparținând doamnei
S.M.Ș., a circulat fără a deține rovinieta valabilă, proba făcându-se cu
imaginea foto.
Potrivit
dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal
de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale
aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. III alin. (2)
care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10
1
: „prin
derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (….) plângerea, însoțită de copia
procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în
a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.”
Această normă de
competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este
cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de
Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și
în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar,
distincția între cele două materii.
Însă, potrivit
dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul
Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță, precum și căile
de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată
la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței
instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente
potrivit prezentei legi.”
De asemenea, alin.
(2) și (3) din art. XXIII precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce
cauze se referă alin. (1), respectiv: (2) „Recursurile aflate pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la
data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi,
sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel” și (3)
„Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului
administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe
rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența
tribunalelor se trimit la tribunale.”
Drept urmare, din
interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că
art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în
materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie
contravențională.
Așadar, de vreme ce
art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia contravențională,
prevederile Legii nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în această materie, chiar dacă
materia contravențiilor constituie dispoziții de drept public și nu de drept
privat. Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi interpretate în
mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe
materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal,
conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XIII alin. (1)
se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal,
nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și
proceselor în alte materii.
Având în vedere
considerentele reținute, dispozițiile art. XIII din Legea nr. 2/2013 se aplică
numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în vigoare
a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de soluționare.
Or, în speță,
plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de
aplicare a sancțiunilor contravenționale a fost introdusă anterior adoptării
Legii nr. 2/2013, la data de 26 martie 2012. Locul săvârșirii contravenției
reținute în sarcina petentei a fost DN 7 km 188 + 900 m, localitatea Seaca,
județul Vâlcea, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Brezoi, așa încât
această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin.
(1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al competenței
teritoriale reglementate în materie contravențională.
Față de cele ce
preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei Brezoi, în
favoarea căreia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 26 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - LM