ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2574/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2574/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursului de față;

În

baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin

Sentința penală nr. 39 din 18 octombrie 2012 Tribunalul Covasna a respins

cererea formulată de inculpatul V.G.L. privind schimbarea încadrării juridice a

faptei de trafic de minori prevăzut de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea

nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen., în infracțiunea de

proxenetism prevăzute de art. 329 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. a) și b) C. pen.

În

baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei de trafic

de minori, reținută în sarcina inculpatului V.G.L. din infracțiunea prevăzute

de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37

lit. a) și b) C. pen., în infracțiunea de trafic de minori prevăzute de art. 13

alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37

lit. a) și b) C. pen.

În

baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.G.L. la

pedeapsa de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.,

pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de minori.

A

descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului V.G.L.

prin Sentința penală nr. 1785 din 30 septembrie 2010 a Judecătoriei Arad,

modificată prin Decizia penală nr. 317 din 19 octombrie 2010 a Tribunalului

Arad, definitivă prin Decizia penală nr. 111/R din 27 ianuarie 2011 a Curții de

Apel Timișoara și a repus în individualitatea lor pedepsele de: 1 an închisoare

aplicată pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui

autoturism fără a poseda permis de conducere prevăzute de art. 86 alin. (1) din

O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și 4 luni închisoare

aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzute de art 291 C.

pen.

În

baza art. 39 alin. (1) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C.

pen., a contopit pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului V.G.L.

prin prezenta sentință, cu pedepsele de 1 an închisoare și 4 luni închisoare

aplicate acestui inculpat prin Sentința penală nr. 1785 din 30 septembrie 2010

a Judecătoriei Arad, modificată prin Decizia penală nr. nr. 317 din 19

octombrie 2010 a Tribunalului Arad, definitivă prin Decizia penală nr. 111/R

din 27 ianuarie 2011 a Curții de Apel Timișoara și a aplicat inculpatului

pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare precum și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II și b)

C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În

baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În

baza art. 36 alin. (3) și art. 88 C. pen., a scăzut din durata pedepsei

aplicate inculpatului V.G.L. perioada executată începând cu data de 23 mai 2011

până la data de 17 ianuarie 2012 precum și timpul reținerii și arestării

preventive din 17 ianuarie 2012 până în data pronunțării sentinței.

În

baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a

inculpatului V.G.L., dispusă prin încheierea nr. 1 din 18 ianuarie 2012 a

Tribunalului Covasna.

În

baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei de trafic

de minori, reținută în sarcina inculpatului P.A. din infracțiunea prevăzută. de

art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de trafic

de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr.

678/2001.

În

baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a

condamnat pe inculpatul P.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei

închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În

baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de 64 alin.

(1) lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În

baza art. 88 C. pen., a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului P.A.

timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 02 decembrie 2011

până la data de 11 iulie 2012.

În

baza art. 350 alin. (1) raportat la art. 357 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., a

menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu

- municipiul Sfântu Gheorghe, fără încuviințarea instanței de judecată, luată

fată de inculpatul P.A. prin încheierea de ședință din data de 9 iulie 2012 a

Tribunalului Covasna, definitivă prin Decizia penală nr. 674/R din 11 iulie

2012 a Curții de Apel Brașov.

În

baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. (1)

lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.G.L. a

sumelor de bani dobândite prin săvârșirea infracțiunii de trafic de minori,

respectiv echivalentul în RON a sumei de 750 euro calculat la cursul de

referință al BNR la data plătii, precum și echivalentul în RON a sumei de

250.000 forinți la cursul de referință al BNR la data plătii.

În

baza art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 și

următoarele C. civ. (în vigoare la data comiterii faptei) a admis în parte

acțiunea civilă formulată de partea civilă M.E.J. și în consecință a obligat pe

inculpații V.G.L. și P.A., în solidar, să plătească acesteia suma de 3.000 RON

reprezentând daune morale.

A

respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă M.E.J. În baza

art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a

sentinței, a dispus restituirea către inculpați a următoarelor bunuri:

-

un telefon mobil marca N. 2323c-2 care conține cartelă SIM T. către inculpatul

P.A.;

-

un telefon mobil marca N. 22690 care conține cartelă SIM către inculpatul

V.G.L. ( ambele bunuri se află la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului

Covasna).

În

baza art. 189 C. proc. pen., sumele de 150 RON reprezentând onorariul

apărătorului din oficiu pentru asistența juridică acordată victimei în faza de

judecată (avocat V.P.Z.), 150 RON onorariul apărătorului din oficiu pentru

asistența juridică acordată victimei în faza de urmărire penală (avocat C.A.),

precum și 250 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru

asistența juridică acordată inculpatului V.G.L. în faza de urmărire penală și

în cursul judecății la termenul din 14 mai 2012 (avocat V.E.) au fost avansate

din fondul special al Ministerului Justiției și au fost incluse în cheltuielile

judiciare.

În

baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpați să

plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează:

-

V.G.L. suma de 4.025 RON din care: suma de 3.575 RON cheltuieli în faza de

urmărire penală, iar suma de 450 RON cheltuieli din faza judecății;

-

P.A. suma de 3.475 RON din care suma de 3075 RON cheltuieli în faza de urmărire

penală, iar suma de 400 RON cheltuieli din faza judecății;

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În

cursul lunii ianuarie 2011 inculpatul V.G.L. a cunoscut-o pe partea vătămată

M.E.J., ocazie cu care acesta a aflat că provine dintr-o familie cu o situație

materială precară. Cu acel prilej inculpatul i-a promis părții vătămate că-i va

facilita angajarea cu contract de muncă în Ungaria, în domeniul agriculturii,

contra unei remunerații de 70.000 forinți/lună, programul de lucru fiind între

orele 08,00 - 20,00, iar cazarea gratuită.

Partea

vătămată s-a arătat interesată de oferta inculpatului, însă nu au mai discutat

pe această temă până în cursul lunii martie 2011.

Astfel,

înainte de 14 martie 2011, inculpatul V.G.L. însoțit fiind de inculpatul P.A.

și martorul V.C. s-au deplasat la locuința părții vătămate unde ambii inculpați

au formulat aceeași promisiune față de părinții părții vătămate, martorii M.B.

și M.G.

Inculpatul

V.G.L. l-a cooptat pe inculpatul P.A. întrucât acesta din urmă îl cunoștea pe

martorul M.B. de circa 10 ani, fiind în relație de prietenie cu acesta, astfel

că prezenta încredere în vederea obținerii consimțământului reprezentanților

legali ai părții vătămate care la acea dată avea vârsta de 17 ani.

Martorii

M.B. și M.G. au fost de acord cu condițiile prezentate de către cei doi

inculpați, astfel că a doua zi împreună cu inculpatul P.A. s-au deplasat la

Biroul notarului public S.R.D. situat în municipiul Sfântu Gheorghe unde au

întocmit o procură notarială în baza căreia își dădeau consimțământul ca fiica

lor M.E.J. să efectueze o călătorie pe ruta România - Ungaria și retur în

perioada 14 martie 2011 - 31 decembrie 2011 însoțită de inculpatul P.A.

În

aceste împrejurări, inculpații V.G.L., P.A. și partea vătămată M.E.J. au plecat

în data de 15 martie 2011 spre Ungaria ajungând în aceeași zi în localitatea

Kiskunhalas, unde inculpatul V.G.L. deținea în acea perioadă un apartament

închiriat.

La

puțin timp după sosirea în Ungaria, inculpatul P.A. i-a predat efectiv

inculpatului V.G.L. pe partea vătămată M.E.J., acesta continuându-și călătoria

spre Budapesta unde locuia în acea vreme.

În

următoarele zile, partea vătămată M.E.J. a fost deposedată de actul de

identitate, iar din declarația ei rezultă că a fost practic izolată în

apartamentul inculpatului fără a avea posibilitatea de a comunica cu cineva.

La

data de 18 martie 2011 inculpatul V.G.L. i-a solicitat fratelui său V.C. să-i

transporte în Austria și s-au întâlnit cu el în localitatea Kiskunhalas, așa

cum rezultă în mod neîndoielnic din instrucțiunile privind locația unde urmau

să se întâlnească transmise de pe telefonul său mobil prin intermediul unui

mesaj de tip SMS fratelui său.

Din

Kiskunhalas inculpatul V.G.L. și partea vătămată cu un autoturism condus de

către V.C. s-au deplasat în localitatea Hegyeshalom unde inculpatul s-a

întâlnit cu un bărbat cunoscut sub apelativul "M." căruia i-a plătit

suma de 50.000 forinți pentru un act de identitate emis de autoritățile

maghiare pe numele S.A. care este una și aceeași persoană cu E.A. Actul de

identitate avea nr. 397891 LA.

Din

acel loc, inculpatul V.G.L. însoțit de M., prietena acestuia cunoscută sub

apelativul "K." și partea vătămată M.E.J., cu autoturismul condus de

V.C., și-au continuat deplasarea spre Austria unde au ajuns în data de 19

martie 2011. Acest fapt rezultă neîndoielnic din SMS - ul transmis de

inculpatul V.G.L. martorului M.B. la aceeași dată.

În

Austria partea vătămată M.E.J. a fost lăsată la stabilimentul intitulat

"O." situat în localitatea Rosenburg unde i s-a făcut cunoscut faptul

că urmează să practice prostituția în folosul inculpatului V.G.L.

Din

declarația părții vătămate rezultă că prietena lui M., care era o persoană

tânără și avea părul blond, nu a fost primită în local întrucât nu avea vârsta

de 19 ani împliniți.

Anterior,

inculpatul V.G.L. i-a predat părții vătămate actul de identitate emis pe numele

S.A. spunându-i că actul ei de identitate l-a uitat în Ungaria și că va urma să

se legitimeze cu actul remis.

Inculpatul

a procedat în acest fel pentru a crea aparența că partea vătămată are 19 ani

împliniți fapt care îi conferea dreptul de a lucra ca prostituată în Austria.

Tot

anterior plecării părții vătămate în Austria, inculpatul i-a remis un telefon

mobil care conținea cartela telefonică cu nr. X pentru a putea comunica cu

aceasta, fapt pe care l-a și făcut până în data de 25 martie 2011.

După

ce partea vătămată M.E.J. a fost lăsată la stabiliment, inculpatul V.G.L.

împreună cu V.C., M. și K. s-au întors în Ungaria, iar la aceeași dată i-a

comunicat martorului M.B. printr-un SMS faptul că a fost în Austria și că totul

"este rezolvat".

Apoi,

la data de 20 martie 2011, i-a cerut martorului M.B. printr-un SMS să ia

legătura cu inculpatul P.A. pentru a-i spune că partea vătămată a revenit în

România, spunându-i că acest din urmă inculpat intenționează să o vândă pe

fiica sa contra sumei de 300.000 forinți și că procedând în acest fel o va

scoate de sub influența acestuia.

În

realitate, inculpatul V.G.L. intenționa ca toate câștigurile pe care partea

vătămată M.E.J. le va realiza din practicarea prostituției să-i revină numai

lui.

În

acest context, martorul M.B. i-a trimis inculpatului P.A. un mesaj tip SMS la

data de 20 martie 2011 în care-i reproșa faptul că a abandonat-o practic pe

fiica sa și îi comunica totodată că aceasta s-a întors în România împreună cu

V.C.

Din

declarația martorului M.B. rezultă că în prealabil a încercat în repetate

rânduri să-l contacteze telefonic fără succes pe inculpatul P.A., iar acesta

după primirea SMS-ului nu a reacționat în niciun fel confirmând în acest fel

intenția sa de a abandona partea vătămată.

Partea

vătămată M.E.J., după ce a fost lăsată de către inculpatul V.G.L. la

stabilimentul din Austria, a început să practice prostituția având în vedere

faptul că fusese adusă de inculpat într-o stare de vulnerabilitate generată de

faptul că nu cunoștea limba germană, nu avea bani pentru a-și asigura

mijloacele de subzistență și nu știa cui să se adrese pentru a ieși de sub

influența inculpatului.

La

data de 28 martie 2011, inculpatul V.G.L., cu un autoturism condus de fiul său

V.L., a revenit la stabiliment unde a preluat-o pe partea vătămată pentru a o

aduce înapoi în Ungaria. Tot cu acea ocazie i-a luat părții vătămate suma de

750 euro pe care i-a câștigat din practicarea prostituției și a agresat-o în

momentul în care aceasta a încercat să protesteze.

Ajunși

în Ungaria inculpatul V.G.L. și partea vătămată M.E.J. s-au cazat la data de 28

martie 2011 la stabilimentul intitulat "E." situat în localitatea

Hegyeshalom.

Începând

cu acea dată, partea vătămată M.E.J. a început să practice prostituția în acel

loc până în jurul datei de 11 aprilie 2011 câștigând din această activitate

suma de 250.000 forinți, așa cum rezultă din propriile declarații, sumă care

i-a fost luată în totalitate de către inculpat.

În

acest stabiliment partea vătămată a cunoscut o altă persoană care provenea din

România despre care cunoștea că este originară din comuna M., județul Covasna

și că se numește "Z.".

La

un moment dat, partea vătămată realizând că pe teritoriul Ungariei nu va putea

ieși de sub sfera de influență a inculpatului V.G.L. i-a propus acestuia și Z.

să-i faciliteze revenirea în Austria cu promisiunea că acolo va putea câștiga

mai mulți bani, astfel că și câștigurile inculpatului vor fi mult mai mari.

Inculpatul

V.G.L. acceptând argumentele oferite de partea vătămată l-a contactat pe

administratorul barului "O." prin intermediul lui M. care a venit

personal cu autoturismul său pentru a le transporta în Austria.

Astfel,

începând cu data de 11 aprilie 2011 partea vătămată M.E.J. și Z. au început să

practice prostituția în stabilimentul "O." din Austria, partea

vătămată fiind înregistrată sub numele S.A.

Din

declarația părții vătămate rezultă că la un moment dat i-a comunicat Z. faptul

că inculpatul V.G.L. îi ia toți banii realizați în urma practicării

prostituției, aceasta sfătuind-o să nu mai facă acest lucru și să-i comunice

inculpatului că nu mai e dispusă să-i remită bani.

Inculpatul

V.G.L., aflând de opoziția părții vătămate a început s-o amenințe la nr. de

telefon Z, care era o cartelă telefonică cumpărată de partea vătămată, că dacă

nu-i va trimite bani o să regrete și că o să ajungă la închisoare.

Depoziția

victimei se coroborează cu mesajele de tip SMS trimise de inculpat în datele de

18 și 19 aprilie 2011 la numărul de telefon sus-menționat.

Din

verificările efectuate de către autoritățile judiciare din Austria ca urmare a

comisiei rogatorii dispuse în cauză a rezultat că într-adevăr partea vătămată

M.E.J. a practicat prostituția în perioada 12 aprilie - 27 aprilie 2011 în

cadrul stabilimentului "O." și a realizat venituri în cuantum de

811,2 euro.

În

plus, față de aceste venituri partea vătămată a câștigat și alte sume de bani

remise de clienți și a trimis părinților săi prin intermediul serviciului W.U.

la datele de 15 aprilie 2011 și 19 aprilie 2011 suma totală de 650 euro.

La

data de 27 aprilie 2011 partea vătămată M.E.J. a cumpărat un bilet la trenul

internațional D. pentru a reveni în Ungaria, însă la data de 28 aprilie 2011,

orele 03:10 a fost identificată de către autoritățile maghiare la punctul de

trecere al frontierei Lokoshaza având asupra sa actul de identitate seria

397891 LA emis pe numele S.A. care la data de 21 martie 2011 a fost declarat ca

fiind pierdut.

Pentru

aceste motive pe numele părții vătămate a fost întocmit Dosarul penal nr.

887/2011-7 pentru comiterea infracțiunii de "fals produs în acte

publice".

Prin

hotărârea adoptată la data de 25 decembrie 2011 de Parchetul de pe lângă

Judecătoria Gyula în Dosarul nr. 887/2001-7 s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de partea vătămată și aplicarea față de aceasta a unui avertisment.

Tot

la data de 28 aprilie 2011 partea vătămată M.E.J. a revenit în România.

Situația

de fapt reținută mai sus rezultă din coroborarea următoarelor probe

administrate legal în cauză: denunțul formulat la data de 18 iulie 2011 de

către D.J.A.; proces-verbal din 10 august 2011 întocmit de către organele de

poliție judiciară din cadrul SCCO Covasna cu prilejul audierii lui D.J.A.

pentru a furniza datele necesare identificării lui V.G.L. și a părții vătămate

M.E.J.; proces-verbal din 15 iulie 2011 întocmit de către organele de poliție

judiciară din cadrul SCCO Covasna cu prilejul identificării lui V.G.L.;

proces-verbal din 12 iulie 2011 întocmit de către organele de poliție judiciară

din cadrul SCCO Covasna cu prilejul identificării părții vătămate M.E.J.;

proces-verbal din 28 octombrie 2011 întocmit de către organele de poliție

judiciară din cadrul SCCO Covasna din care rezultă că au participat la

recrutarea și exploatarea părții vătămate și P.A., respectiv V.C.; copie de pe

proces-verbal din 18 iulie 2011 întocmit cu prilejul certificării și redării în

formă scrisă a comunicațiilor purtate de D.J.A.; notele de redare nr. 6,7 și 13

în care sunt redate comunicațiile purtate de către D.J.A. și date relevante cu

privire la recrutarea și traficarea părții vătămate M.E.J.; declarațiile părții

vătămate M.E.J. în care descrie modul în care a fost recrutată de V.G.L. și

P.A., iar apoi exploatată prin obligarea la practicarea prostituției pe

teritoriul Ungariei și Austriei de către V.G.L.; raportul privind situația

victimei M.E.J. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Brașov din care

rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat situației familiale, mediului

de viață pauper și nivelului scăzut de școlarizare facilitând racolarea și

exploatarea acesteia; copii de pe actele întocmite de autoritățile maghiare în

Dosar nr. 887/2011-7 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gyula și traducerea

acestora; declarațiile martorilor M.G. și M.B. din care rezultă împrejurările

în care partea vătămată M.E.J. a fost recrutată de V.G.L. și P.A., iar apoi

transportată de aceștia din România în Ungaria pentru a fi ulterior exploatată

de către V.G.L. prin obligarea la practicarea prostituției; chitanțe W.U. din

care rezultă că partea vătămată M.E.J. a trimis la datele de 15 aprilie 2011 și

19 aprilie 2011 pe numele martorului M.B. suma totală de 650 euro; acte

încheiate la data de 14 martie 2011 în fața notarului public în baza cărora

martorii M.G. și M.B. își dădeau acceptul ca partea vătămată să călătorească în

perioada 14 martie - 31 decembrie 2001 pe relația România - Ungaria și retur

însoțită de P.A.; declarațiile lui V.C. din care rezultă împrejurările în care

a transportat-o pe partea vătămată M.E.J. din Ungaria, în Austria, la

solicitarea inculpatului V.G.L.; declarația lui V.I. din care rezultă

împrejurările în care a aflat că inculpații V.G.L. și P.A. au părăsit

teritoriul României cu partea vătămată M.E.J.; declarațiile lui D.J.A. și

B.G.Z. din care rezultă împrejurările în care au cunoscut-o pe partea vătămată

M.E.J.; declarațiile martorei V.M. din care rezultă împrejurările în care P.A.

i-a propus să-l influențeze pe inculpatul V.G.L. pentru ca acesta să recunoască

comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa pentru a-l disculpa pe P.A.;

declarația lui V.L. din care rezultă împrejurările în care a transportat partea

vătămată M.E.J. din Austria în Ungaria, la cererea inculpatului V.G.L.;

declarațiile martorei K.O. prin care acesta a susținut că a împrumutat-o pe

L.A.J. cu suma de 50.000 forinți pentru a transporta o femeie din Ungaria în

România; declarațiile martorei L.A.J. prin care acesta susține că la cererea

inculpatului P.A. a încercat să faciliteze angajarea părții vătămate M.E.J. în

agricultură pe teritoriul Ungariei; în parte, declarațiile inculpaților V.G.L.

și P.A. date în fața procurorului cu prilejul audierii; verificări ale

transferurilor de bani realizate de V.G.L. prin intermediul serviciului W.U.;

comisia rogatorie prin care s-a solicitat autorităților din Ungaria efectuarea

unor acte de cercetare penală; acte de cercetare penală întocmite de către

autoritățile judiciare din Ungaria din care rezultă că partea vătămată M.E.J.,

sub numele S.A., și inculpatul V.G.L. au fost identificați ca fiind

înregistrați la barul E. din localitatea Hegyeshalom și faptul că actul de

identitate seria 397891 LA a fost declarat pierdut de titular la data de 21

martie 2011 și copii de pe actele întocmite în dos. nr. 887/2011-7 al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Gyula; comisia rogatorie prin care s-a

solicitat autorităților din Austria efectuarea unor acte de cercetare penală;

acte de cercetare penală întocmite de către autoritățile judiciare din Austria

din care rezultă că partea vătămată M.E.J., sub numele S.A., a lucrat ca

prostituată la barul O. din Rosenburg și faptul că s-a legitimat cu actul de

identitate seria 397891 LA; procesele-verbale din 10 februarie 2012 întocmit cu

prilejul certificării și redării în formă scrisă a comunicațiilor purtate de

V.I., V.C. și V.G.L.; notele de redare în care sunt redate comunicațiile

purtate de către V.I., V.C. și V.G.L.; procesul-verbal întocmit cu prilejul

ridicării de la inculpatul P.A. a două telefoane pe care le avea asupra sa la

data de 02 decembrie 2011; procesul-verbal din data de 21 decembrie 2011

încheiat cu ocazia percheziției informatice efectuate în telefoanele ridicate

de la inculpatul P.A. și procesele-verbale încheiate cu ocazia perchezițiilor

informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la V.I., V.C. și

P.V.

În

cursul urmăririi penale ambii inculpați au avut o atitudine nesinceră.

În

fața instanței de fond inculpații nu au dorit să dea declarații prevalându-se

de dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

Audiat

în faza de urmărire penală inculpatul V.G.L. nu a recunoscut că a exercitat

efectiv acte de recrutare, prin înșelăciune, față de victimă și părinții

acesteia în vederea exploatării sale prin obligarea la practicarea prostituției

și nici faptul că a conlucrat în acest sens cu inculpatul P.A. în pofida

probelor care demonstrează contrariul.

Inculpatul

V.G.L. a încercat să acrediteze ideea că partea vătămată M.E.J. a practicat

prostituția pe raza municipiului Sfântu Gheorghe anterior recrutării sale, iar

acest fapt era cunoscut și acceptat de tatăl acesteia.

Însă,

inculpatul nu a negat faptul că a ajutat-o pe partea vătămată să practice

prostituția în barul "E." din Ungaria, deși cunoștea faptul că este

minoră. Totodată, inculpatul V.G.L. a arătat că inculpatul P.A. știa de la bun

început că partea vătămată urma să practice prostituția în Ungaria.

Contribuția

inculpatului P.A. la comiterea faptei reținute în sarcina sa a fost

hotărâtoare, având în vedere faptul că el a fost cel care a câștigat încrederea

martorului M.B. pentru ca acesta să întocmească procura în baza căreia partea

vătămată minoră a putut părăsi teritoriul României.

De

asemenea, este relevant faptul că inculpatul, atunci când a aflat că este

cercetat, a luat legătura cu fratele inculpatului V.G.L., V.C., pentru a-și

construi o apărare care să îngreuneze urmărirea penală, interesându-se de

conținutul declarațiilor date de acesta .

Deosebit

de important este faptul că inculpatul P.A. avea cunoștință de faptul că partea

vătămată minoră a fost exploatată de inculpatul V.G.L. pe teritoriul Austriei

care, după ce a deposedat-o de banii câștigați, a agresat-o pentru ca aceasta

să practice în continuare prostituția pentru el. Acest aspect rezultă

neîndoielnic din comunicațiile purtate de inculpat la data de 19 noiembrie 2011

orele 11:37:10 cu V.C.

În

ceea ce privește încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului

P.A., realizarea efectivă a uneia sau mai multor activități din cele

incriminate de norma legală, în cazul de față recrutarea și transportarea

părții vătămate, în scopul exploatării sexuale, chiar dacă acest scop nu a fost

realizat de către inculpat, constituie infracțiunea de trafic de minori.

Instanța

urmează a înlătura declarațiile martorelor L.A.J. și K.O., apreciind că acestea

nu corespund adevărului, având în vedere următoarele motive:

După

ce inculpatul P.A. a luat la cunoștință de întreg materialul de urmărire penală

în cadrul procedurii prevăzute de art. 250 C. proc. pen., acesta a solicitat

audierea în calitate de martori a lui L.A.J. și K.O. pentru a demonstra faptul

că a avut intenția de a ajuta partea vătămată pentru a se angaja în agricultură

în Ungaria și că a încercat în mod activ să revină cu aceasta în România.

Deși,

martora L.A.J. a arătat că într-adevăr inculpatul P.A. i-a solicitat să

efectueze demersuri pe lângă sora sa pentru a-i facilita părții vătămate

angajarea în Ungaria, constată că între declarațiile celor doi există evidente

contradicții generate de faptul că inculpatul P.A. a declarat că a ajuns în

Ungaria la data de 19 martie 2011 și s-a deplasat împreună cu martorul L.A.J.

în localitatea Janoshalma unde a vorbit personal cu patronul unei ferme pentru

angajarea părții vătămate, însă martora a declarat că a fost singură când a

vorbit în acest sens cu sora sa.

De

asemenea, inculpatul P.A. a declarat că a ajuns în Ungaria împreună cu partea

vătămată și inculpatul V.G.L. la data de 19 martie 2011, iar când a constatat

că la data de 20 martie 2011 martorul M.B. i-a comunicat că fiica sa s-a întors

în România s-a considerat exonerat de orice răspundere legată de faptul că

minora i-a fost încredințată de părinți în baza procurii notariale.

Această

susținere este în mod evident nereală în condițiile în care la data de 19

martie 2011 partea vătămată se afla cu certitudine deja în Austria, ceea ce

pune la îndoială și susținerea inculpatului că în data de 19 și 20 martie 2011

a încercat să faciliteze angajarea părții vătămate, respectiv a cerut bani

împrumut pentru a reveni cu partea vătămată în România.

De

altfel, inculpatul P.A. nici măcar nu avea numărul de telefon al martorului

M.B. în telefonul său ceea ce denotă că nu a avut niciodată intenția ca după

preluarea părții vătămate să mai comunice vreodată cu martorul.

Totodată,

în telefonul inculpatului, au fost păstrate numai două SMS-uri, unul fiind cel

primit în data de 20 martie 2011, iar un altul în data de 27 noiembrie 2011, în

condițiile în care contorul mesajelor trimise indică un număr de 223 de mesaje.

Chiar

admițând că declarațiile martorelor L.A.J. și K.O. ar fi reale acestea nu sunt

în măsură să infirme intenția inculpatului P.A. de a recruta partea vătămată,

prin înșelăciune, în vederea obligării la practicarea prostituției întrucât

acestea nu au fost prezente când inculpatul a exercitat aceste acte față de

partea vătămată și martorii M.G. și M.B., iar inculpatul V.G.L. a arătat că

inculpatul P.A. știa de la bun început că partea vătămată urma să practice

prostituția în Ungaria și nicidecum să fie angajată în agricultură, arătând

chiar că inculpatul P.A. voia să o exploateze chiar el în acest sens.

Totodată,

instanța a constatat că și declarația martorei K.Z., propusă de către

inculpatul V.G.L. în apărare, este nerelevantă în condițiile în care acesta a

refuzat să răspundă la întrebări legate de scopul aflării sale pe teritoriul

Ungariei, motivând că este vorba de viața ei privată. În timpul audierii a fost

evidentă poziția martorei de a se abține în declarații, preferând să răspundă

la întrebări cu formula "nu știu".

Astfel,

probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării

judecătorești, a răsturnat fără putință de tăgadă prezumția de nevinovăție, ai

cărei beneficiari au fost inculpații, susținerea inculpatului P.A. privind

nevinovăția sa, precum și susținerea inculpatului V.G.L. că partea vătămată

M.E.J. ar fi practicat prostituția pe raza mun. Sfântu Gheorghe anterior

recrutării sale, fapt care ar fi fost cunoscut și acceptat de tatăl acesteia,

neavând suport faptic și juridic pentru o asemenea ipoteză.

Declarațiile

martorilor și ale părții vătămate care relatează detaliat cele întâmplate,

procesele-verbale întocmite, coroborate cu notele privind redarea scrisă a unor

convorbiri telefonice, nu lasă niciun dubiu cu privire la starea de fapt

reținută.

Prin

urmare, concluziile apărătorilor inculpaților care au arătat în esență că aceștia

nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în

judecată nu au fost primite de către instanță întrucât întregul material

probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești

a conturat o stare de fapt ce a determinat convingerea instanței de fond că

inculpații au comis acțiunile antisociale ce întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de trafic de minori.

În

drept, fapta inculpatului V.G.L. care în cursul lunii martie 2011, împreună cu P.A.

a recrutat-o, prin înșelăciune, pe partea vătămată minoră M.E.J. pe care apoi

au transportat-o în Ungaria, iar apoi a exploatat-o pe teritoriul acestei țări

și în Austria prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de "Trafic de minori" prevăzută de art.

13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

37 lit. a) și b) din C. pen.

De

asemenea, fapta inculpatului P.A. care în cursul lunii martie 2011, împreună cu

V.G.L., a recrutat-o, prin înșelăciune, pe partea vătămată minoră M.E.J. pe

care apoi au transportat-o în Ungaria, în vederea exploatării sale prin

obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de "Trafic de minori" prevăzută de art. 13 alin. (1),

(2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001.

Referitor

la încadrarea juridică a faptelor reținută prin rechizitoriu, instanța a

constatat că deși alineatul 3 al articolului 13 din Legea nr. 678/2001 are două

teze, care prevăd limite de pedepse diferite, prin actul de sesizare nu s-a

menționat care dintre cele două teze este incidentă în cauză.

În

opinia instanței, faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise mai sus,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori

prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001.

Astfel,

în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a

faptelor, din infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea

nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen., reținută în sarcina

inculpatului V.G.L., în infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3)

teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen.,

și din infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr.

678/2001 reținută în sarcina inculpatului P.A., în infracțiunea, prevăzută, de

art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001.

În

ceea ce privește cererea formulată de inculpatul V.G.L. de schimbare a

încadrării juridice a faptelor, din infracțiunea de trafic de minori prevăzută

de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de

proxenetism prevăzută în art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., instanța constată

că acesta este nefondată, urmând a fi respinsă, având în vedere următoarele

considerente:

Recrutarea

și transportarea, prin înșelăciune, a unei victime minore, cu promisiunea de a

o duce în străinătate, pentru a munci în agricultură, dar în realitate scopul

urmărit fiind exploatarea sexuală a acesteia, constituie modalități alternative

prin care se săvârșește infracțiunea de trafic de minori prevăzută în art. 13

din Legea nr. 678/2001, iar nu cea de proxenetism prevăzută în art. 329 C. pen.

Pentru

existența infracțiunii de proxenetism prevăzută în art. 329 alin. (1) și (2) C.

pen., este necesar ca recrutarea sau traficul de persoane să se facă în vederea

practicării prostituției de bunăvoie de către acele persoane, și nu prin

inducerea în eroare, ori constrângerea acestora.

Ca

atare, elementul care face diferențierea între cele două infracțiuni este - în

cazul proxenetismului - neexercitarea de acte de constrângere asupra victimei

sau nesupunerea ei la presiuni, în vederea practicării prostituției.

Or,

din actele dosarului a rezultat că activitățile desfășurate de inculpatul

V.G.L., constând în recrutarea și transportarea victimei minore M.E.J. în

Ungaria și Austria, s-au realizat, prin înșelăciune, cu promisiunea găsirii

unui loc de muncă, în agricultură, dar în realitate victima odată ajunsă la

destinație a fost obligată de către inculpat să practice prostituția în folosul

său.

În

procesul de individualizare al pedepselor aplicate celor doi inculpați,

instanța a avut în vedere potrivit art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă fixate

de textul incriminator (închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea unor

drepturi), dispozițiile părții generale ale C. pen., circumstanțele reale,

gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de fiecare inculpat,

precum și circumstanțele personale ale acestora.

Din

referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de probațiune de pe lângă

Tribunalul Covasna, în cursul judecății, instanța a reținut că inculpatul

V.G.L. este în vârstă de 48 ani, a absolvit 10 clase, este divorțat și nu are

copii minori în întreținere, nu are nicio calificare profesională, a lucrat

diferite perioade ca muncitor necalificat, s-a ocupat și de transportul unor

vânzători ambulanți din România în Ungaria Polonia, Slovenia și a mai fost

condamnat în trecut, fapta ce constituie obiectul acestui dosar fiind comisă,

atât în stare de recidivă post-executorie, cât și post-condamnatorie (urmare a

faptului că în perioada anilor 2001 - 2003 inculpatul a recrutat diferite

persoane și a înlesnit practicarea prostituției de către acestea, atât pe

teritoriul României cât și pe teritoriul Ungariei, acesta a fost condamnat la

pedeapsa de 4 ani închisoare, ulterior fiind condamnat la pedeapsa de 1 an

închisoare cu executare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile

publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere).

La

stabilirea și aplicarea pedepsei acestui inculpat, pentru fapta dedusă

judecății, instanța de fond a avut în vedere circumstanțele reale ale comiterii

faptei, astfel cum au fost pe larg descrise în starea de fapt, în special

împrejurarea că el a avut inițiativa comiterii faptei, cooptându-l în această

activitate și pe inculpatul P.A. și a beneficiat singur de foloase materiale

rezultate din exploatarea victimei M.E.J., gradul ridicat de pericol social al

faptei, starea de recidivă post executorie -infracțiunea dedusă judecății a

fost comisă de inculpatul V.G.L. după executarea pedepsei de 4 ani închisoare

aplicată prin Sentința penală nr. 220 din 26 august 2002 a Judecătoriei Sfântu

Gheorghe, definitivă prin Decizia penală nr. 78 din 5 februarie 2003 a Curții

de Apel Brașov (în executarea acestei pedepse inculpatul a fost arestat la data

de 20 mai 2001 și liberat condiționat la data de 23 februarie 2004 cu un rest

de pedeapsă de 252 de zile), precum și elementele ce caracterizează persoana

inculpatului ce rezultă din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul

de probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna.

Pe

baza acestor criterii, instanța a aplica inculpatului V.G.L. o pedeapsă egală

cu limita minimă prevăzută de lege, respectiv 10 ani închisoare cu executare în

regim de detenție, apreciind că aceasta este de natură a-și atinge scopul

prevăzut de art. 52 C. pen., precum și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen., pe

o durată de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.

Instanța

a constatat că infracțiunea de trafic de minori prevăzut de art. 13 alin. (1),

(2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, a fost comisă de către

inculpatul V.G.L. și în stare de recidivă post condamnatorie, respectiv, după

rămânerea definitivă a Sentinței penale nr. 1785 din 30 septembrie 2010 a

Judecătoriei Arad, modificată prin Decizia penală nr. 317 din 19 octombrie 2010

a Tribunalului Arad, definitivă prin Decizia penală nr. 111/R din 27 ianuarie

2011 a Curții de Apel Timișoara prin care acesta a fost condamnat la pedeapsa

rezultantă de 1 an închisoare și înainte de începerea executării acestei

pedepse, sens în care instanța a dispus descontopirea acestei pedepse în

pedepsele componente de; 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii

de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de

conducere prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen., și 4 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea

infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. și ulterior, prin

aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) raportat la art. 34 lit. b) și art.

35 alin. (1) C. pen. și a contopit pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată

inculpatului V.G.L. prin prezenta sentința pronunțată în prezenta cauză cu

pedepsele de 1 an închisoare și 4 luni închisoare aplicate acestui inculpat

prin Sentința penală nr. 1785 din 30 septembrie 2010 a Judecătoriei Arad,

modificată prin Decizia penală nr. 317 din 19 octombrie 2010 a Tribunalului

Arad, definitivă prin Decizia penală nr. 111/R din 27 ianuarie 2011 a Curții de

Apel Timișoara, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani

închisoare precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de

5 ani, după executarea pedepsei închisorii.

Cu

privire la elementele ce caracterizează persoana inculpatului P.A., așa cum

rezultă din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de probațiune de

pe lângă Tribunalul Covasna, în cursul judecății, acesta are vârsta de 37 de

ani, a absolvit 8 clase, a lucrat diferite perioade ca muncitor necalificat, în

anul 2008 a plecat în Ungaria unde după absolvirea unui curs de paznic de

parcări, a lucrat în această calitate până în anul 2010, iar ulterior până la

arestarea s-a a fost angajat cu forme legale la un magazin din rețeaua

"I." din Budapesta ca agent de pază, este necăsătorit și trăiește în

concubinaj cu L.A.J. și nu are antecedente penale.

La

stabilirea și aplicarea pedepsei acestui inculpat, pentru fapta dedusă

judecății, instanța a avut în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptei,

astfel cum au fost pe larg descrise în starea de fapt, în special împrejurarea

că nu el a avut inițiativa comiterii faptei și nu a beneficiat de foloasele

materiale rezultate din exploatarea victimei M.E.J., gradul mediu de pericol

social al faptei, precum și elementele ce caracterizează persoana inculpatului

ce rezultă din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de probațiune

de pe lângă Tribunalul Covasna.

Pe

baza acestor criterii, instanța de fond, prin reținerea circumstanței atenuante

prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., având în vedere conduita bună a

inculpatului înainte de comiterea faptei, a aplicat inculpatului P.A. o

pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege, respectiv 5 ani închisoare cu

executare în regim de detenție, apreciind că aceasta este de natură a-și atinge

scopul prevăzut de art. 52 C. pen., precum și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

Fiind

îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 14 și 346

alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 și următoarele C. civ. (în

vigoare la data comiterii faptei) instanța a admis în parte acțiunea civilă

formulată de partea civilă M.E.J. și în consecință a obligat pe inculpații

V.G.L. și P.A., în solidar, să plătească acesteia suma de 3.000 RON

reprezentând daune morale.

La

stabilirea acestei sume, instanța de fond a considerat pe deplin justificată

acordarea acestor despăgubiri în raport de suferințele fizice și mai ales

psihice la care a fost supusă partea civilă, minoră la data comiterii faptei,

aceasta fiind racolată prin înșelăciune și apoi obligată să se prostitueze.

Instanța

nu a acordat părții civile despăgubiri materiale în cuantum de 3.000 euro

reprezentând sumele de bani obținute din practicarea prostituției și luați de

inculpatul V.G.L., întrucât acești bani provin dintr-o activitate ilicită

pentru care instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. (1) din

Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.

II.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, inculpații

V.G.L. și P.A..

Apelantul

P.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței, iar în urma

rejudecării, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art.

10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate, urmare

a reținerii în favoarea sa a circumstanțelor atenuante și suspendarea

condiționată sau sub supraveghere a acesteia.

În

dezvoltarea motivelor de apel inculpatul P.A. arată că infracțiunii reținută în

sarcina sa îi lipsește latura subiectivă și anume intenția, de vreme ce în

cauză nu s-a putut face dovada existenței unui mobil sau a unui scop în ceea ce

îl privește.

Împrejurarea

că a transportat-o pe partea vătămată doar o singură dată în Ungaria, la data

de 15 martie 2011, nu echivalează cu săvârșirea infracțiunii. Inculpatul a mai

arătat că nu a fost dovedită acțiunea de inducere în eroare pe care ar fi

exercitat-o asupra părții vătămate M.E.J. și martorului M.B., tatăl acesteia și

nici faptul că ar fi beneficiat de vreun folos material sau de altă natură de

pe urma practicării prostituției de către această persoană. Or, recrutarea și

transportarea trebuia să se întâmple în scopul exploatării acestei persoane.

Inculpatul V.G.L. a fost singurul care a desfășurat activitatea infracțională.

Referitor la solicitarea subsidiară, inculpatul a arătat că circumstanțele sale

personale pozitive pot fi valorificate în scopul reducerii pedepsei aplicate

până la un cuantum care să permită suspendarea condiționată sau sub

supraveghere a executării pedepsei. În acest sens a invocat atât lipsa

antecedentelor penale, cât și împrejurarea că o societate și-a data acordul

pentru a-l angaja în calitate de șofer.

Apelantul

inculpat V.G.L. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței sub

aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, iar în urma

rejudecării, reducerea pedepsei, având în vedere circumstanțele sale personale,

astfel cum sunt evidențiate în referatul de evaluare, precum și circumstanțele

reale ale săvârșirii faptei, împrejurarea că nu a determinat-o pe partea

vătămată să practice prostituția prin constrângere sau amenințare și nici nu

i-a luat sume de bani, ci doar a ajutat-o să practice prostituția.

Prin

Decizia penală nr. 31/Ap din 05 martie 2013 Curtea de Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori, a respins apelurile declarate de inculpații

V.G.L. și P.A. împotriva Sentinței penale nr. 39 din 18 octombrie 2012 a

Tribunalului Covasna.

Pentru

a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru

cauze cu minori, reține următoarele:

Prima

instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu

mijloacele de probă administrate în cauză și care au fost analizate judicios.

Ansamblul materialului probator descris în detaliu de către prima instanță și,

în principal, declarațiile părții civile M.E.J., ale martorilor M.G. și M.B.,

iar, parțial, și ale inculpaților V.G.L. și P.A. relevă faptul că cei doi

inculpați, bazându-se și pe faptul că martorul M.B. îl cunoștea pe inculpatul

P.A. de 10 ani, i-au convins pe martorii M.B. și M.G. să-și dea consimțământul

pentru deplasarea fiicei lor minore, în vârstă de 17 ani, M.E.J., în Ungaria,

în vederea angajării sale în agricultură. Anterior, inculpatul V.G.L.,

profitând de faptul că partea vătămată provine dintr-o familie cu o situația

materială precară, i-a promis acesteia că îi va facilita angajarea sa cu

contract de muncă în Ungaria, în agricultură, contra unei remunerații de 70.000

forinți/lună, programul fiind de la 08,00 la 20,00, iar cazarea gratuită.

În

aceste condiții martorii M.B. și M.G. și-au dat consimțământul în fața

notarului public S.R.D. din Sfântu Gheorghe, pentru ca fiica lor minoră să

efectueze o călătorie pe ruta România-Ungaria și retur, în perioada 14 martie

2011-31 decembrie 2011, însoțită de inculpatul P.A.

Astfel,

s-a realizat acțiunea de recrutare a părții vătămate minore prin inducere în

eroare, în vederea exploatării sale prin obligarea la practicarea prostituției,

în perioada imediat următoare realizându-se transportarea sa în Ungaria, apoi

în Austria, unde, folosind un act de identitate fals procurat de V.G.L., a

practicat prostituția în perioada 12 aprilie 2011 - 27 aprilie 2011. Martorii

M.B. și M.G. au declarat în mod constant faptul că inculpații V.G.L. și P.A.

le-au spus că îi vor facilita părții vătămate M.E.J. găsirea unui loc de muncă

în agricultură în Ungaria, iar declarațiile acestora se coroborează cu cele ale

părții vătămate. Totodată, este evident faptul că inculpatul P.A. și-a asumat

răspunderea în ceea ce privește deplasarea părții vătămate minore în Ungaria,

având în vedere condițiile în care se poate realiza deplasarea unui minor în

străinătate în lipsa reprezentanților legali ai acestuia. Împrejurarea că

transportul părții vătămate a fost efectuat de către ambii inculpați, cu

autoturismul aparținând inculpatului P.A., demonstrează tocmai existența unei

înțelegeri între aceștia cu privire la exploatarea părții vătămate prin

obligarea acesteia la practicarea prostituției în Ungaria. Ambii inculpați au

transportat-o pe partea vătămată minoră cu autoturismul în Ungaria, unde au

ajuns în data de 15 martie 2011. Inculpatul P.A. i-a lăsat pe inculpatul V.G.L.

și pe partea vătămată în localitatea Kiskunhalas, unde inculpatul V.G.L.

deținea un apartament și și-a continuat deplasarea spre Budapesta, unde locuia

în acea vreme. Din Kiskunhalas, Ungaria, inculpatul V.G.L., prietenul acestuia,

numitul M., împreună cu prietena sa, K. și partea vătămată M.E.J. s-au deplasat

cu un autoturism condus de fratele inculpatului, martorul V.C. în Austria, unde

au ajuns în data de 19 martie 2011, fapt confirmat și de SMS-ul transmis de

inculpatul V.G.L. martorului M.B. în aceeași zi. În Austria, partea vătămată

M.E.J. a fost lăsată la stabilimentul "O.", din Rosenburg unde i s-a

spus că va practica prostituția în folosul inculpatului V.G.L., care i-a predat

un act de identitate emis de autoritățile maghiare pe numele S.A. Acest act de

identitate îi permitea părții vătămate să lucreze în stabiliment, unde nu erau

primite persoane cu vârsta mai mică de 19 ani. Inculpatul i-a spus părții

vătămate că i-a uitat actul de identitate în Ungaria, justificând astfel predarea

către acesta a unui alt act de identitate. Totodată, inculpatul i-a lăsat

părții vătămate un telefon mobil pentru a comunica cu aceasta, comunicare care

s-a realizat până în data de 25 martie 2011.

Inculpatul

i-a comunicat martorului M.B. printr-un SMS faptul că a fost în Austria și

totul este rezolvat. În data de 20 martie 2011, inculpatul V.G.L. i-a cerut

martorului M.B. tot prin SMS să ia legătura cu inculpatul P.A. pentru a-i spune

că partea vătămată a revenit în România, spunându-i că acest din urmă inculpat

intenționează să o vândă pe fiica sa contra sumei de 300.000 forinți. Martorul

i-a trimis un SMS inculpatului P.A. la data de 20 martie 2011 în care îi

reproșa faptul că a abandonat-o pe fata sa și îi comunica totodată că aceasta

s-a întors în România împreună cu V.C.. Inculpatul P.A. nu i-a răspuns

martorului.

Partea

vătămată a rămas în stabilimentul "O." din Austria până în data de 28

martie 2011, când inculpatul V.G.L. a revenit cu un autoturism condus de fiul

său V.L. și au preluat-o pe aceasta, transportând-o înapoi în Ungaria. Cu acea

ocazie, inculpatul i-a luat acesteia suma de 750 euro pe care i-a câștigat din

practicarea prostituției.

Inculpatul

V.G.L. și partea vătămată s-au cazat la stabilimentul "E.", din

localitatea Hegyeshalom, iar partea vătămată a practicat prostituția în acest

loc până în jurul datei de 11 aprilie 2011, câștigând suma de 250.000 forinți,

sumă luată de inculpat.

Partea

vătămată, încercând să iasă din sfera de influență a inculpatului i-a propus

acestuia și Z., o persoană originară din România, comuna M., județul Covasna,

să-i faciliteze revenirea în Austria, cu promisiunea că acolo va putea câștiga

mai mulți bani. Inculpatul l-a contactat pe administratorul barului

"O.", prin intermediul prietenului său M., care a venit personal cu

autoturismul pentru a-i transporta în Austria. Începând din data de 11 aprilie

2011 partea vătămată M.E.J. și Z. au practicat prostituția în stabilimentul

"O." din Austria, partea vătămată fiind înregistrată sub numele S.A..

Partea vătămată i-a comunicat Z. faptul că V.G.L. îi ia toți banii realizați în

urma practicării prostituției, aceasta sfătuind-o să-i comunice inculpatului că

nu mai e dispusă să-i remită bani. Inculpatul, aflând de opoziția părții

vătămate, a î