ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1092/2010

Asupra recursului de față, Din actele dosarului constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov, în data de 20 mai 2008, sub nr. 3508/62/2008, reclamanții P.A., P.G., C.G., B.F., T.R. și L.M. au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta M.S. SCM Brașov, să pronunțe o hotărâre prin care să dispună constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.O.A. a membrilor cooperatori din data de 20 martie 2008. Tribunalul Brașov, prin sentința nr. 107 din 28 ianuarie 2009, a respins acțiunea ca tardiv formulată, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 5.355 lei, reținând, în esență, încălcarea termenului de 15 zile calculat de la data menționării în registrul comerțului a hotărârii A.G.O.A.

a membrilor cooperatori, termen depășit în prezenta cauză, în cadrul căruia, conform dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005, hotărârile adunării generale, contrare prevederilor acestei legi și actului constitutiv, se pot ataca în justiție de către membrii cooperatori care au luat parte la adunarea generală și au votat împotrivă sau care nu au participat.

Curtea de Apel Brașov, prin Decizia nr. 50 din 21 aprilie 2009, a admis apelul declarat de reclamanți, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând, în esență, că menționatul text legal,,se referă la acțiunile în anulare izvorâte din încălcarea unor norme supletive sau a unor prevederi ale actului constitutiv sau la cele ce vizează nulitatea absolută atunci când sunt încălcate norme de ordine publică care protejează în același timp cooperatorii și interesele sociale generale, instanța de apel urmând a ține cont de natura interesului ocrotit.’’ Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta M.S. SCM, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc.

civ., arătând, în esență, că, natura interesului ocrotit, avută în vedere de către instanța de apel, nu își are corespondent în legea specială - Legea nr. 1/2005, - aceasta nefăcând distincție între acțiunile în anularea pentru motive de nulitate relativă și cele pentru constatarea nulității absolute, termenul înlăuntrul căruia pot fi introduse astfel de acțiuni fiind de 15 zile de la data menționării hotărârii A.G.A. a membrilor cooperatori în registrul comerțului, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelului formulat de reclamanți, împotriva sentinței Tribunalului Brașov nr. 107 din 28 ianuarie 2009, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și taxa judiciară de timbru.

Recursul este fondat. Potrivit art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, hotărârile adunării generale contrare prevederilor prezentei legi și ale actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data menționării în registrul comerțului, de oricare dintre membrii cooperatori care au luat parte la adunarea generală și au votat împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală, cererea în anulare introducându-se la secția comercială a tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul societatea cooperativă, hotărârea irevocabilă de anulare menționându-se în registrul comerțului și publicându-se în M. Of. al României, Partea a VII-a, numai de la data publicării, devenind opozabilă tuturor membrilor cooperatori.

Așadar, termenul de 15 zile, înlăuntrul căruia se poate introduce în instanță cererea de anulare a hotărârii A.G.A. a membrilor cooperatori, se calculează de la data înregistrării acesteia în registrul comerțului, depășirea menționatului termen ducând la pierderea dreptului de a exercita acțiunea, consecin ță , deopotrivă, și a lipsei existenței vreunei derogări exprese de la această sancțiune, indiferent de caracterul relativ sau absolut al nulității hotărârii, precitatul text legal nefăcând nicio trimitere la clasificarea nulităților, cum greșit a apreciat instanța de apel. Din actele dosarului, rezultă că hotărârea A.G.O.A.

a membrilor cooperatori a cărei nulitate absolută a fost cerută să se constate a fost adoptată în data de 20 martie 2008, iar acțiunea în instanță a fost introdusă în data de 20 mai 2008, ceea ce înseamnă, cu depășirea termenului prevăzut de alin. (3) al art. 44 din evocata lege specială, soluția pronunțată în apel, prin desființarea celei date de prima instanță, din perspectiva criticii formulate de recurenta-pârâtă, prin prisma textului legal invocat, conducând la admiterea recursului și respingerea apelului, cu menținerea, ca legală, a sentinței Tribunalului Brașov. În consecință, față de cele de mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., urmează să admită recursul, să modifice decizia atacată, în sensul respingerii apelului formulat de reclamanți, ca nefondat, iar, în ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de recurenta - pârâtă, Înalta Curte, în temeiul art. 274 C. proc.

civ., urmează să o admită și să oblige intimații - reclamanți, în solidar, să plătească recurentei - pârâte suma de 4.169 lei, reprezentând onorariu de avocat și taxa judiciară de timbru. Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta M.S. SCM Brașov, împotriva Deciziei Curții de Apel Brașov nr. 50 din 21 aprilie 2009, pe care o modifică în sensul că respinge apelul formulat de reclamanții P.A., L.M., P.G., B.F., T.R. și C.G., împotriva sentinței Tribunalului Brașov nr. 107 din 28 ianuarie 2009, ca nefondat. Obligă intimații - reclamanți să plătească, în solidar, recurentei - pârâte suma de 4.169 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și taxa judiciară de timbru. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2010.