ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5225/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5225/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

de fond

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul

Curții de Apel București, reclamantul O.A.C. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul Ministerul Justiției, anularea Ordinelor Ministrului Justiției nr.

2026/C din data de 29 mai 2012 și nr. 822/C din 28 februarie 2012, în privința

mențiunilor privitoare la acesta, mențiuni referitoare la cuantumul

indemnizației de încadrare brută lunară, cuantumul sporului pentru condiții de

muncă grele, vătămătoare sau periculoase și cuantumul sporurilor pentru risc și

suprasolicitare neuropsihică și pentru asigurarea confidențialității, întrucât

la calculul acestor drepturi salariale nu s-a avut în vedere perioada reală

care reprezintă vechime în magistratură, obligarea pârâtului să emită un ordin

prin care să se menționeze faptul că, începând cu data de 13 decembrie 2011,

perioada care reprezintă vechime în magistratură pentru reclamant, este de

peste 5 ani (tranșa de vechime 5 - 10 ani) și să i se stabilească indemnizația

de încadrare și sporurile aferente în raport de această vechime, adică clasa de

salarizare 99, coeficient 11,25.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, în perioada 4 ianuarie 2006 - 01

iulie 2010 și-a desfășurat activitatea în cadrul Direcției Generale de Poliție

a Municipiului București, în calitate de ofițer de poliție judiciară și

respectiv, consilier juridic.

Urmare a promovării

concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, sesiunea

august - octombrie 2008, în perioada octombrie 2008 - iunie 2010 a avut

calitatea de auditor de justiție, iar începând cu luna iulie 2010 și până la

data de 8 februarie 2012, când a fost numit ca judecător definitiv în cadrul

Judecătoriei Sectorului 2 București, a avut calitatea de judecător stagiar în

cadrul Judecătoriei Giurgiu.

A mai precizat

reclamantul că la data de 28 februarie 2012 Ministerul Justiției a emis Ordinul

nr. 822/C prin care a stabilit în cazul său o vechime totală în muncă aferentă

gradației a doua, 5 - 10 ani, și o vechime în funcție de 3 - 5 ani.

Reclamantul a arătat

că a formulat contestație împotriva ordinului în speță, întrucât această

încadrare nu corespunde vechimii reale, iar prin ordinul nr. 2026/C din 29 mai

2012 contestația sa a fost admisă în parte, fiindu-i recunoscută vechimea totală

în muncă aferentă gradației a treia (10 - 15 ani), dar nu și vechimea totală în

magistratură.

Astfel, prin Ordinul

M.J. nr. 2714/C/2010 din 16 noiembrie 2010 i s-a acordat un coeficient de

multiplicare 9,000, aferent unei vechimi în magistratură de 0 - 3 ani, deși

avea o vechime de peste 3 ani de zile, calculată potrivit dispozițiilor art. 88

din Legea nr. 303/2004.

Reclamantul a

precizat că a solicitat Ministerului Justiției emiterea unui alt ordin prin

care să-i fie recunoscută vechimea totală, cerere care a fost însă respinsă,

situație în care a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat

anularea Ordinului nr. 2714/C/2010 și obligarea Ministerului Justiției la

emiterea unui alt ordin cu recunoașterea vechimii totale asimilată vechimii în

magistratură.

Prin Sentința civilă

nr. 4136 din 10 iunie 2011, rămasă irevocabilă, a fost admisă acțiunea

formulată, dispunându-se anularea OMJ nr. 2714 din 23 noiembrie 2010 și

obligarea Ministerului Justiției să emită un alt ordin prin care să se

stabilească indemnizația de încadrare a reclamantului pe baza coeficientului de

multiplicare 12,500 începând cu 1 august 2010, coeficient aferent la acea dată

unei vechimi în magistratură de peste 3 ani, hotărâre pusă în executare de

către Ministerul Justiției.

A mai arătat

reclamantul că la data emiterii OMJ nr. 822/C/2012, astfel cum reiese din anexa

acestuia, în cazul său au fost ignorate dispozițiile Sentinței civile nr. 4136

din 10 iunie 2011 prin care i s-a recunoscut perioada desfășurată în cadrul poliției

judiciare ca vechime în magistratură.

În ceea ce privește

perioadele de 1 an și 9 luni, respectiv 1 an și 7 luni, în care a avut

calitatea de auditor de justiție și, respectiv, judecător stagiar, vechime care

a fost recunoscută, reclamantul a solicitat a se avea în vedere prevederile

art. 17 alin. (5) și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată.

1.2. Pârâtul

Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, solicitând, în principal,

respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

1.3. Prin Sentința

civilă nr. 5431 din 1 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost admisă,

instanța dispunând anularea OMJ nr. 2026/C din 22 mai 2012 și, respectiv, OMJ

nr. 822/C din 28 februarie 2012, în privința drepturilor salariale ale

reclamantului, respectiv pentru stabilirea cuantumului indemnizației de

încadrare brută lunară, spor și condiții grele de muncă, vătămătoare sau

periculoase, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate.

Prima instanță a

obligat de asemenea pârâtul să emită un nou ordin prin care să se menționeze că

reclamantul, începând cu 13 decembrie 2011, beneficiază de o vechime în

magistratură de peste 5 ani (5 - 10 ani) cu stabilirea indemnizației de

încadrare și sporurile aferente în raport de această vechime, respectiv clasa

de salarizare 99, coeficient 11,25.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Ordinul Ministrului

Justiției nr. 2714/C din 16 noiembrie 2010 i s-a acordat reclamantului un

coeficient de multiplicare 9,000 aferent unei vechimi în magistratură de 0 - 3

ani.

Totodată, s-a mai

reținut că prin Sentința civilă nr. 4136 din 10 iunie 2011 irevocabilă, a fost

admisă acțiunea reclamantului și s-a dispus anularea OMJ nr. 2714 din 23

noiembrie 2010, fiind obligat Ministerul Justiției să emită un alt ordin prin

care să se stabilească indemnizația de încadrare a reclamantului pe baza

coeficientului de multiplicare 12,500 începând cu 01 august 2010, coeficient

aferent la acea dată unei vechimi în magistratură de peste 3 ani, hotărâre pusă

în executare de către Ministerul Justiției.

A apreciat instanța

fondului că în aceste condiții a fost recunoscută reclamantului vechimea din

perioada 04 ianuarie 2006 - 21 octombrie 2008, ca vechime efectivă în

magistratură.

exercitată

2.1. Împotriva

Sentinței civile nr. 5431 din 1 octombrie 2012 a formulat recurs Ministerul

Justiției care a invocat prevederile art. 304 pct. 9 în condițiile art. 304

1

C. proc. civ. - 1865, potrivit cărora o hotărâre judecătorească poate fi

recurată atunci când a fost pronunțată fără temei legal, ori a fost dată cu

încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Astfel, în ceea ce

privește Ordinul nr. 2714/C din 16 noiembrie 2010 și Sentința civilă nr. 4136

din 10 iunie 2011, ministerul recurent arată că dispozițiile art. 86 din Legea

nr. 303/2004, republicată, au fost luate în considerare, iar perioada de

activitate ca ofițer de poliție judiciară și consilier juridic în cadrul

D.G.P.M. București a fost inclusă în vechimea în magistratură în raport cu care

a fost acordat coeficientul de 13.500 stabilit de instanță.

În ceea ce privește

OMJ nr. 822/C din 28 februarie 2012 și respectiv, OMJ nr. 2026/C din 29 mai

2012, anulate de instanța de fond, autoritatea recurentă susține că judecătorul

fondului a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente în

cauză, în temeiul cărora au fost emise cele două ordine, respectiv art. 1 alin.

(3) din Legea nr. 285/2010, potrivit cărora cuantumul brut al drepturilor

salariale se va stabili în anul 2011 ținându-se seama, în cazul judecătorilor

și procurorilor, de vechimea în funcțiile respective.

Astfel, interpretând

și aplicând greșit dispozițiile legale, temei al celor două ordine, instanța de

fond a făcut confuzie între noțiunea de "vechimea în funcție" și

"vechimea în magistratură", noțiuni cu conținut juridic diferit și cu

efecte juridice diferite.

În concluzie,

ministerul recurent a solicitat admiterea recursului, desființarea soluției

instanței de fond și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

2.2.

Intimatul-reclamant a depus concluzii scrise, prin care a răspuns criticilor

recursului, susținând, în esență, că soluția instanței de fond este legală și

temeinică, care nu a interpretat greșit dispozițiile legale și nici

dispozitivul Sentinței civile nr. 4136/2011, ci a dat acestora consecințele

juridice legale.

Mai susține că

ministerul recurent se află în confuzie, iar nu instanța de fond, din moment ce

dispozițiile Legii nr. 284/2010 au înlocuit noțiunile anterioare de

"vechime în muncă" și "vechime în magistratură", cu

noțiunile actuale "vechime în muncă" și "vechime în

funcție".

Or, mai susține

intimatul-reclamant, cu alte cuvinte, "vechimea în magistratură"

recunoscută prin Sentința civilă nr. 4136/2011 a devenit, prin dispozițiile

Legii nr. 284/2010, "vechime în funcție", așa cum a reținut și

instanța de fond.

de recurs

Recursul formulat

este întemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În cauză este

necontestat că intimatul-reclamant, în perioada iulie 2005 - octombrie 2008,

și-a desfășurat activitatea ca ofițer de poliție judiciară și consilier juridic

în cadrul D.G.P.M. București, perioadă care i-a fost recunoscută în temeiul

art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, ca vechime în magistratură, ceea

ce a constituit temeiul instanței anterioare de anulare a Ordinului MJ nr.

2714/C/2010, prin Sentința civilă nr. 4136/2011 a Curții de Apel București,

secția contencios administrativ și fiscal.

Într-adevăr, potrivit

art. 86 din Legea nr. 303/2004, între altele, constituie vechime în

magistratură perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcția

de consilier juridic sau ofițer de poliție judiciară cu studii superioare

juridice.

În cauza de față,

intimatul-reclamant a susținut că pin emiterea OMJ nr. 822/C din 28 februarie

2012 și respectiv a OMJ nr. 2026/C din 29 mai 2012, autoritatea emitentă a

ignorat perioada de vechime în magistratură recunoscută de instanța anterioară,

prin Sentința civilă nr. 4136/2011, care a devenit echivalentă/similară cu

vechimea în funcție", după intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 și a

Legii nr. 285/2010.

Din conținutul celor

două ordine, care fac obiectul cauzei de față, rezultă că prin OMJ nr. 822/C

din 28 februarie 2012 reclamantul O.A.C. a fost reîncadrat în funcție și i s-au

stabilit clasa de salarizare 96 și gradația 2, precum și drepturile salariale

în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011

a personalului plătit din fonduri publice.

Ulterior, prin

Ordinul ministrului justiției nr. 2026/C/2012, art. I, începând cu data de 1

septembrie 2011, reclamantul a fost reîncadrat în funcție și i s-au stabilit

clasa de salarizare 87 și gradația 3 (corespunzătoare unei vechimi în muncă de

la 10 la 15 ani), beneficiind de următoarele drepturi salariale:

- o indemnizație de

încadrare brută lunară: 5.100 RON;

- un cuantum al

sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase: 765 RON;

- un cuantum al

sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru

păstrarea confidențialității: 765 RON.

Potrivit art. II,

începând cu data de 1 octombrie 2011, intimatul-reclamant a fost reîncadrat în

funcție și i s-au stabilit clasa de salarizare 98 gradația 3, ca urmare a

trecerii în tranșa de vechime în funcție de la 3 ani la 5 ani, beneficiind de

următoarele drepturi salariale:

- o indemnizație de

încadrare brută lunară: 5.228 RON;

- un cuantum al

sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase: 765 RON;

- un cuantum al

sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru

păstrarea confidențialității: 765 RON.

Potrivit art. III,

începând cu data de 13 decembrie 2011, intimatul-reclamant O.A.C. a fost

reîncadrat în aceeași funcție, același grad profesional, gradat 3 și clasa de

salarizare 98, beneficiind de următoarele drepturi salariale:

- o indemnizație de

încadrare brută lunară: 5.610 RON;

- un cuantum al

sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase: 842 RON;

- un cuantum al

sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru

păstrarea confidențialității: 841 RON.

Or, începând cu 1

ianuarie 2011, în temeiul prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea

în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și al Legii-cadru nr.

284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

s-a realizat reîncadrarea personalului în funcție, grad și gradație, pe clase

de salarizare.

Potrivit art. 4 alin.

(3) din Legea nr. 285/2010, "personalul plătit din fonduri publice se

reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile

funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția,

vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie

2010".

În ceea ce privește

drepturile salariale, actul normativ anterior menționat a prevăzut că în anul

2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători

claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010,

stabilind totodată că începând cu data de 1 ianuarie 2011 drepturile salariale

sunt cele acordate pentru luna octombrie 2010 majorate cu 15%, cuantumul

acestora fiind stabilit ținându-se seama de gradul sau treapta profesională,

vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate,

dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.

În cadrul Capitolului

I din Anexa VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "justiție",

la Legea-cadru nr. 284/2010, sunt stabiliți coeficienții de ierarhizare pentru

judecători, procurori, magistrați-asistenți și personal de specialitate

juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și clasele de salarizare în

raport de vechimea în funcție și vechimea în muncă.

Menționăm că potrivit

prevederilor O.U.G. nr. 27/2006, prin vechime în funcție se înțelege vechimea

numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte

de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor.

De asemenea, potrivit

pct. 1 din Nota la Cap. I "Coeficienții de ierarhizare pentru judecători,

procurori, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat

judecătorilor și procurorilor" din Anexa VI - Familia ocupațională de

funcții bugetare "justiție" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind

salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:

"1. Prin vechime

în funcție, în sensul prezentei anexe, se înțelege vechimea în funcția de judecător,

procuror, personal asimilat acestora sau magistrat-asistent".

Având în vedere

aceste dispoziții legale, în calculul vechimii în funcție necesare pentru

încadrarea în clasa de salarizare, respectiv pentru stabilirea drepturilor

salariale, nu pot fi luate în considerare și alte funcții (precum ofițer de

poliție judiciară sau consilier juridic) decât cele prevăzute, în mod expres,

de lege.

Astfel fiind, rezultă

că și după intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 și, respectiv, a Legii nr.

285/2010, noțiunile de "vechime în muncă", "vechime în

magistratură" și respectiv "vechime în funcție", au rămas

noțiuni juridice distincte, cu efecte juridice diferite.

În concluzie,

instanța de fond a reținut în mod greșit că Ordinele nr. 822 și respectiv nr.

2026 emise de autoritatea publică recurentă ar fi nelegale, astfel încât

recursul va fi admis, cu consecința desființării soluției instanței de fond și

a respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Ministerul Justiției împotriva Sentinței civile nr. 5431 din 1 octombrie

2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința

atacată.

Respinge acțiunea

formulată de reclamantul O.A.C., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 mai 2013.

Procesat de GGC - AM