ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 625/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 625/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta I.C., având calitatea de judecător stagiar la Judecătoria Piatra Neamț, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției a formulat cerere de chemare in judecată prin care a solicitat anularea Ordinului Ministrului Justiției, nr. 2120/C/2011 din data de 17 octombrie 2011, în privința mențiunilor din acest ordin, referitoare la cuantumul indemnizației de încadrare brută lunară al reclamantei, cuantumul sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și cuantumul sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru asigurarea confidențialității; obligarea Ministerului Justiției la emiterea unui ordin prin care să se menționeze faptul că, începând cu data de 01 septembrie 2011, perioada care reprezintă vechime în magistratura pentru reclamantă este „de peste 5 ani" și prin care să i se stabilească indemnizația de încadrare pe baza coeficientului de multiplicare 13,500.
În motivarea cererii a arătat că Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 437 din 30 iunie 2011 (poziția 16 în cuprinsul anexei nr. 1), a fost numită judecător stagiar la Judecătoria Piatra Neamț, începând cu data de 01 iulie 2011. A mai arătat că prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2120/ C din 17 octombrie 2011, comunicat la data de 24 octombrie 2011, s-a statuat că începând cu data de 01 iulie 2011 beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară de 2.922 lei, un spor pentru condiții de munca grele, vătămătoare sau periculoase in cuantum de 438 lei, un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică precum și un spor pentru păstrarea confidențialității în cuantum de 468 lei, fără a face vreo mențiune cu privire la coeficientul de multiplicare pe baza căruia se stabilește indemnizația de încadrare brută lunară.
A susținut reclamanta că din cuantumul sumelor stabilite a reieșit faptul că în cazul acesteia încadrarea a fost realizată fără a se lua în considerare vechimea anterioară calculată conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, indemnizația de încadrare având un cuantum identic cu a altor judecător stagiari care nu au vechime anterioară, astfel că coeficientul de multiplicare aplicat a fost de 8 conform pct. 30 din Anexa nr. 1 a O.U.G. nr. 27/2006, punct unde sunt încadrați judecătorii, procurorii, auditorii de justiție între 1 și 2 ani vechime. Împotriva ordinului reclamanta a formulat contestație, respinsă cu motivarea că, acordarea coeficientului de 13,500 este condiționată de promovarea și validarea examenului de capacitate.
A susținut reclamanta că în conformitate cu dispozițiile din „Nota 1" de la Anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 27/2006, prin "vechime", în sensul lit. a) pct. 28-31 și lit. b) pct. 10 - 12 din prezenta anexă, se înțelege vechimea în magistratură prevăzută la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată. A mai susținut reclamanta că prin această limitare a recunoașterii vechimii în magistratură, s-a creat o diferențiere discriminatorie între judecători stagiari și procurori stagiari, în condițiile în care ultimilor li s-a recunoscut prin Ordinul de salarizare emis de Ministerul Public, ca vechime în magistratură - vechimea în muncă exercitată într-o funcție juridică și, pe cale de consecință, li s-a aplicat coeficientul de multiplicare corespunzător, prevăzut de lit. a) pct. 28 al Anexei la O.U.G.
nr. 27/2006. S-a mai arătat că la data pentru care ordinul contestat a devenit aplicabil, 01 iulie 2011, avea 4 ani și 10 luni vechime în magistratură, calculată conform art. 86 din Legea nr. 303/2006, respectiv 3 ani și o lună, în perioada 17 august 2006-01 martie 2008 în calitate de ofițer de poliție judiciară la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț și respectiv 01 martie 2008-30 septembrie 2009 consilier juridic la Compartimentul Juridic din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Neamț și 1 an și 9 luni, în perioada 01 octombrie 2009 - 30 iunie 2011, în calitate de auditor de justiție al Institutului Național al Magistraturii.
A apreciat reclamanta că refuzul Ministerului Justiției de a-i acorda coeficientului de multiplicare 13,500 se întemeiază pe interpretarea, de rea credință, în opinia sa, potrivit căreia Punctul 3 al Notei la Anexa O.U.G. nr. 27/2006 realizează o diferențiere clară între judecătorii și procurorii stagiari și definitivi deși din analiza prevederilor O.U.G. nr. 27/2006, nu rezultă că judecătorilor stagiari care au o vechime în magistratură de peste 3 ani le este interzisă acordarea coeficientului de multiplicare 13,500, mai ales in condițiile în care actul normativ nu face referire la sintagma „judecător stagiar”. Paratul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 769 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta I.C. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției ca nefondată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost numită judecător stagiar prin Hotărârea C.S.M. nr. 437 din 30 iunie 2011 începând cu data de 1 iulie 2011, dată la care aceasta aprecia că avea o vechime de 4 ani și 10 luni în magistratură, considerând vechimea de 3 ani pe care a avut-o în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul I.P.J. Neamț și de consilier juridic la compartimentul juridic din cadrul Inspectoratului și 1 an și 9 luni în perioada 1 octombrie 2009 – 30 iunie 2011 în calitate de auditor de justiție la I.N.M.
A reținut instanța fondului că stabilirea coeficientului de multiplicare corespunzător vechimii se realiză prin Ordinul M.J. pe baza hotărârii C.S.M. prin care judecătorii stagiari sunt numiți în magistratură, în speță reclamanta fiind numită prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 437/2011 fiind absolventă I.N.M. promoția 2009-2011. Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 27/2006, prin vechime în sensul legii 303/2004, lit. a) pct. 28 – 31 și lit. b) pct. 10 – 12 din Anexă, se înțelege vechime în magistratură prevăzută de art. 86 din același act normativ, republicat, O.U.G. 27/2006 stabilind pentru judecători și procurori condițiile în care se aplică coeficientul de multiplicare 13,500. S-a reținut astfel că, așa cum rezultă din textul anexei la O.U.G.
nr. 27/2006, acordarea coeficientului de multiplicare 13.500 se face după validarea examenului de capacitate sau dacă a fost încadrat ca judecător definitiv, iar din interpretarea art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 și art. 4 alin. (1) din aceeași ordonanță sporul de stabilitate sau fidelitate se acordă pentru vechimea efectivă în magistratură nu pentru alte funcții juridice considerate ca vechime în magistratură pentru Care se acordă spor de vechime în muncă, astfel încât nu sunt aplicabile în sensul dorit de reclamantă dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004.
Totodată, s-a mai arătat in considerentele sentinței că aceleași dispoziții se regăsesc și în Legea nr. 330/2009 care menține salarizarea diferită a judecătorilor și procurorilor stagiari față de cei definitivi stabilind în art. 8 din Anexa VI alin. (2) că, după validarea examenului de capacitate judecătorilor, procurorilor și personalului de specialitate juridică asimilat li se aplică indemnizația de încadrare brută lunară stabilită conform coeficienților de ierarhizare prevăzuți. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta I.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, a arătat în esență următoarele: A apreciat recurenta reclamantă că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului întrucât nu i-a fost comunicată întâmpinarea și nu s-au administrat probe in cauză, fiind încălcat principiul rolului activ.
A mai arătat reclamanta că instanța a motivat sumar soluția pronunțată, prin însușirea întâmpinării pârâtului, fără a se pronunța asupra discriminării injuste dintre judecătorii stagiari și procurorii stagiari care au beneficiat de coeficientul de multiplicare, precum și față de judecătorii stagiari care au beneficiat de același coeficient prin hotărâri judecătorești favorabile. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. Procedura în fața instanței de recurs. Recurenta a depus în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ. înscrisuri în susținerea cererii de recurs, practică judiciară Considerentele și soluția instanței de recurs. Recursul este inadmisibil.
Reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2006 potrivit cărora „împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal (….) a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile”, abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 7 al Legii nr. 330/2009.
Înalta Curte constată că atât actul contestat, pe de o parte, cât și hotărârea ce face obiectul recursului de față, pe de altă parte, au fost date în aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice . Potrivit art. 18 alin. (1) din Anexa nr. VI (Reglementări specifice personalului din sistemul justiției) din actul normativ susmenționat, în forma în vigoare la data pronunțării sentinței atacate, „Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și magistrații-asistenți, nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale, prin act administrativ al ordonatorului principal de credite, pot face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ, la organele de conducere ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea.
Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile”. De asemenea, conform alin. (2) al aceluiași articol, „(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile”. În prezent, dispozițiile legale citate sunt prevăzute de art. 7 din Cap. VIII ( Reglementări specifice personalului din sistemul justiției ) din Anexa nr. VI (Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție”) la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, modificate prin Decizia nr. 685/2012 a Curții Constituționale.
Or, în conformitate cu prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. Cum Sentința nr. 769 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă, recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de I.C. împotriva Sentinței nr. 769 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 februarie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.