ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3543/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamantul Ministerul Administrației și Internelor, în prezent Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România-Frăția, evacuarea pârâtei din spațiile în suprafață de 1.359,01 mp, situate în imobilul din București, P.R., sector 1, Corpul D. În cauză pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Guvernului României, solicitând ca în situația admiterii cererii reclamantei să fie obligat acesta fie să fie repusă în dreptul de administrare și folosință a vechiului sediu al C.N.S.L.R.

din strada A.M., sector 1, București, fie să fie acordat un alt spațiu corespunzător în care să își desfășoare activitatea. Chematul în garanție Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, excepția lipsei capacității juridice a Guvernului și excepția lipsei calității procesuale pasive. 2. Hotărârea judecătoriei Prin Sentința nr. 11802 din 21 iunie 2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București a fost admisă excepția necompetenței materiale invocată de chematul în garanție Guvernul României și a fost declinată competența de soluționare a cererii de chemare în garanție în favoarea Curții de Apel București. Instanța a disjuns cererea principală având ca obiect evacuarea și a dispus formarea unui nou dosar, acordând termen în cauza reținută spre soluționare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea de chemare în garanție pârâtul a solicitat obligarea chematului în garanție să emită un act administrativ prin care să i se atribuie un imobil în administrare, obiect care se circumscrie dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Instanța a concluzionat că litigiul se încadrează în noțiunea de contencios administrativ, iar în această cauză nu poate opera prorogarea legală de competență, întrucât norma specială incidentă în cauză, respectiv Legea contenciosului administrativ, stabilește expres instanța competentă a soluționa cauza.

3. Hotărârea curții de apel Prin Sentința nr. 6460 din 13 noiembrie 2012 a Curții de Apel București a fost admisă excepția de necompetență materială a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Administrației și Internelor în contradictoriu cu pârâta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția și chematul în garanție Guvernul României, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Constatându-se ivit un conflict negativ de competență a fost înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că a fost învestită cu soluționarea unei cereri de chemare în garanție care potrivit art. 63 alin. (1) C. proc.

civ. se judecă o dată cu cererea principală. Constatând că cererea principală are ca obiect evacuarea pârâtei din spațiile în suprafață de 1.359,01 mp, care se găsesc în imobilul situat în municipiul București, P.R., sector 1, corpul D, iar prin cererea de chemare în garanție, pârâta a solicitat ca în situația admiterii cererii reclamantului, să fie obligat chematul în garanție fie să fie repusă în dreptul de administrare și folosință a vechiului sediu al C.N.S.L.R. din str. A.M., sector 1, București, fie să îi fie acordat un alt spațiu corespunzător în care să își desfășoare activitatea, Curtea a apreciat că în cauză este vorba de o cerere incidentală, situație în care operează prorogarea legală de competență potrivit art. 17 C. proc.

civ. Instanța a apreciat că judecarea cererii, ca o acțiune principală de contencios administrativ, în condițiile în care ea a fost formulată ca o cerere de chemare în garanție, încalcă principiul disponibilității. În plus, a apreciat instanța că în acest fel chematul în garanție este prejudiciat, neavând posibilitatea să formuleze apărări pe fondul cererii principale, în condițiile în care soarta unei cereri de chemare în garanție depinde, în parte, de soluția care se dă cererii principale. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20, 21 și 22 C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Conflictul de competență ivit în cauză se va rezolva în sensul stabilirii competenței de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul Ministerul Afacerilor Interne (fost Minister al Administrației și Internelor) în contradictoriu cu Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția și Guvernul României în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, pentru considerentele ce urmează. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a reținut că obiectul cauzei deduse judecății îl reprezintă acțiunea în evacuare, acțiune care este de competența judecătoriei în primă instanță, ca instanță competentă conform normelor prevăzute de art. 1 pct. 1 C. proc. civ. În cauza dedusă judecății a fost formulată o cerere de chemare în garanție, în conformitate cu dispozițiile art. 60 - 63 C. proc.

civ. Văzând dispozițiile art. 63 alin. (2) C. proc. civ. în conformitate cu care atunci când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin chemarea în garanție, instanța poate dispune despărțirea ei spre a fi judecate deosebit, Înalta Curte reține că, în principiu, instanța poate dispune despărțirea acțiunii principale de cererea de chemare în judecată, însă întotdeauna competența de soluționare a acesteia revine instanței învestite cu cererea principală, chiar și în caz de disjungere. Înalta Curte constată, așadar, că în cazul în care se dispune disjungerea, cererea de chemare în garanție se rezolvă de instanța sesizată, chiar și atunci când, dacă pretenția față de chematul în garanție ar fi valorificată pe cale principală, competența ar fi aparținut unei alte instanțe, întrucât prorogarea de competență, în temeiul art. 17 C. proc.

civ., a operat deja în favoarea acestei instanțe. Având în vedere considerentele expuse, cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe Ministerul Afacerilor Interne (fost Minister al Administrației și Internelor), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția și Guvernul României în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2013. Procesat de GGC - AZ