ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3543/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3543/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
negativ de competență de față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată
Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamantul Ministerul Administrației și
Internelor, în prezent Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat în
contradictoriu cu pârâta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din
România-Frăția, evacuarea pârâtei din spațiile în suprafață de 1.359,01 mp,
situate în imobilul din București, P.R., sector 1, Corpul D.
În cauză pârâta a
formulat cerere de chemare în garanție a Guvernului României, solicitând ca în
situația admiterii cererii reclamantei să fie obligat acesta fie să fie repusă
în dreptul de administrare și folosință a vechiului sediu al C.N.S.L.R. din
strada A.M., sector 1, București, fie să fie acordat un alt spațiu
corespunzător în care să își desfășoare activitatea.
Chematul în garanție
Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția
necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, excepția lipsei
capacității juridice a Guvernului și excepția lipsei calității procesuale
pasive.
Hotărârea
judecătoriei
Prin Sentința nr.
11802 din 21 iunie 2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București a fost admisă
excepția necompetenței materiale invocată de chematul în garanție Guvernul
României și a fost declinată competența de soluționare a cererii de chemare în
garanție în favoarea Curții de Apel București.
Instanța a disjuns
cererea principală având ca obiect evacuarea și a dispus formarea unui nou
dosar, acordând termen în cauza reținută spre soluționare.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea de chemare în garanție
pârâtul a solicitat obligarea chematului în garanție să emită un act
administrativ prin care să i se atribuie un imobil în administrare, obiect care
se circumscrie dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Instanța a
concluzionat că litigiul se încadrează în noțiunea de contencios administrativ,
iar în această cauză nu poate opera prorogarea legală de competență, întrucât
norma specială incidentă în cauză, respectiv Legea contenciosului
administrativ, stabilește expres instanța competentă a soluționa cauza.
Hotărârea curții
de apel
Prin Sentința nr.
6460 din 13 noiembrie 2012 a Curții de Apel București a fost admisă excepția de
necompetență materială a instanței și a fost declinată competența de
soluționare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Administrației și
Internelor în contradictoriu cu pârâta Confederația Națională a Sindicatelor
Libere din România - Frăția și chematul în garanție Guvernul României, în
favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Constatându-se ivit
un conflict negativ de competență a fost înaintat dosarul la Înalta Curte de
Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a constatat că a fost învestită cu soluționarea unei
cereri de chemare în garanție care potrivit art. 63 alin. (1) C. proc. civ. se
judecă o dată cu cererea principală.
Constatând că cererea
principală are ca obiect evacuarea pârâtei din spațiile în suprafață de
1.359,01 mp, care se găsesc în imobilul situat în municipiul București, P.R.,
sector 1, corpul D, iar prin cererea de chemare în garanție, pârâta a solicitat
ca în situația admiterii cererii reclamantului, să fie obligat chematul în
garanție fie să fie repusă în dreptul de administrare și folosință a vechiului
sediu al C.N.S.L.R. din str. A.M., sector 1, București, fie să îi fie acordat
un alt spațiu corespunzător în care să își desfășoare activitatea, Curtea a
apreciat că în cauză este vorba de o cerere incidentală, situație în care
operează prorogarea legală de competență potrivit art. 17 C. proc. civ.
Instanța a apreciat
că judecarea cererii, ca o acțiune principală de contencios administrativ, în
condițiile în care ea a fost formulată ca o cerere de chemare în garanție,
încalcă principiul disponibilității. În plus, a apreciat instanța că în acest
fel chematul în garanție este prejudiciat, neavând posibilitatea să formuleze
apărări pe fondul cererii principale, în condițiile în care soarta unei cereri
de chemare în garanție depinde, în parte, de soluția care se dă cererii
principale.
II. Decizia Înaltei
Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte,
constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20, 21 și 22 C. proc. civ.,
urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei,
precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.
Conflictul de
competență ivit în cauză se va rezolva în sensul stabilirii competenței de
soluționare a acțiunii formulate de reclamantul Ministerul Afacerilor Interne
(fost Minister al Administrației și Internelor) în contradictoriu cu
Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția și Guvernul
României în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, pentru considerentele
ce urmează.
Analizând actele și
lucrările dosarului, Înalta Curte a reținut că obiectul cauzei deduse judecății
îl reprezintă acțiunea în evacuare, acțiune care este de competența
judecătoriei în primă instanță, ca instanță competentă conform normelor
prevăzute de art. 1 pct. 1 C. proc. civ.
În cauza dedusă
judecății a fost formulată o cerere de chemare în garanție, în conformitate cu
dispozițiile art. 60 - 63 C. proc. civ.
Văzând dispozițiile
art. 63 alin. (2) C. proc. civ. în conformitate cu care atunci când judecarea
cererii principale ar fi întârziată prin chemarea în garanție, instanța poate
dispune despărțirea ei spre a fi judecate deosebit, Înalta Curte reține că, în
principiu, instanța poate dispune despărțirea acțiunii principale de cererea de
chemare în judecată, însă întotdeauna competența de soluționare a acesteia
revine instanței învestite cu cererea principală, chiar și în caz de
disjungere.
Înalta Curte
constată, așadar, că în cazul în care se dispune disjungerea, cererea de
chemare în garanție se rezolvă de instanța sesizată, chiar și atunci când, dacă
pretenția față de chematul în garanție ar fi valorificată pe cale principală,
competența ar fi aparținut unei alte instanțe, întrucât prorogarea de
competență, în temeiul art. 17 C. proc. civ., a operat deja în favoarea acestei
instanțe.
Având în vedere
considerentele expuse, cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.,
Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și
care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Judecătoriei
Sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe Ministerul Afacerilor Interne (fost Minister
al Administrației și Internelor), Confederația Națională a Sindicatelor Libere
din România - Frăția și Guvernul României în favoarea Judecătoriei Sectorului 1
București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 martie 2013.
Procesat
de GGC - AZ