ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3967/2019

Ședința publică din data de 13 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 17 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. și V. au chemat în judecată pe pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI și MUNICIPIUL TÂRNĂVENI - PRIN PRIMAR, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va lua, să dispună:

- obligarea pârâților la stabilirea nivelului de salarizare în favoarea reclamanților funcționari publici, în funcție de nivelul maxim de salarizare existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv, familiei ocupaționale, pentru aceeași funcție și grad profesional;

- obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând diferența între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul categoriei profesionale, familiei ocupaționale, pentru aceeași funcție și grad profesional, și salariile efectiv achitate reclamanților, începând cu data de 09.04.2015 și până la data rămânerii definitive a hotărârii, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele inflației de la data scadenței lunare, până la data plății efective;

- obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale rezultând din diferența dintre salariile cuvenite și cele efectiv achitate reclamanților de la data scadenței lunare, până la data plății efective;

- cu cheltuieli de judecată.

2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1). Prin sentința civilă nr. 293/2019 din 21 ianuarie 2019, Tribunalul București, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamant A. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant B. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant C. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant D. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant E. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant F. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant G. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant H. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant I. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant J. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant K. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant L. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant M. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant N. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant O. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant P. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant Q. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant R. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant S. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant T. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant U. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant V. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX" ÎN NUMELE MEMBRILOR SĂI, și pe pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI și pârât MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI PRIN PRIMAR, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999)", în favoarea Tribunalului Mureș.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul București a apreciat că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces", observând, însă, că în cauză membrii de sindicat au domiciliul în Tarnaveni, jud. Mures.

2.2). La data de 25 aprilie 2019, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, iar prin sentința nr. 289/2019 din 05 iunie 2019, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, excepție invocată din oficiu; a declinat competența soluționării acțiunii formulate de reclamantul Sindicatul National al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX", în numele și pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. și V., în contradictoriu cu pârâții Municipiul Târnăveni prin Primar și Primarul Municipiului Târnăveni, în favoarea Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competență; în temeiul prevederilor art. 134 C. proc. civ., a suspendat soluționarea cauzei până la soluționarea conflictului de competență, și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea emiterii regulatorului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, faptul că obiectul cererii principale îl constituie solicitarea reclamantului -SINDICATUL NATIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX" - de obligare a pârâților la acordarea unor drepturi salariale cuvenite funcționarilor publici în numele cărora a formulat acțiunea, și a constatat că cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex în numele și pentru 22 membrii de sindicat, nefiind în prezența unei acțiuni introduse de un număr de 22 persoane fizice.

S-a reținut, în consecință, că această organizație sindicală, din care cele 22 persoane fac parte, are legitimare procesuală activă și poate formula în numele membrilor de sindicat cereri și acțiuni în fața instanțelor de judecată, instanța reținând că un sindicat are legitimare procesuală activă de a formula acțiuni în numele membrilor săi, și, de asemenea, competența de soluționare a unor astfel de acțiuni, revine instanței competentă teritorial de la sediul sindicatului reclamant.

Astfel, prin Decizia nr. 1/2013 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, instanța supremă a statuat că instanța competentă este cea de la sediul organizației sindicale, scopul manifest fiind acela de a se realiza o mai eficientă protecție a drepturilor și intereselor membrilor organizației sindicale, indiferent de calitatea acestora de personal contractual sau funcționari publici.

Având, astfel, calitate procesuală activă, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", în temeiul prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța a apreciat că în mod legal a învestit Tribunalul București cu soluționarea acțiunii de față și, odată făcută alegerea de competență, nici părțile, dar nici instanța nu se mai poate dezinvesti, și, în aceste condiții, Tribunalul București a fost instanța legal învestită, părțile acceptând tacit competența acestei instanțe, iar excepția nu putea fi invocată din oficiu.

De altfel, a reținut că în acest sens a fost exprimată si poziția reclamantului, prin apărător, care a solicitat respingerea excepției de necompetență teritorială a Tribunalului București, astfel cum rezultă din încheierea pronunțată de această instanță 14.01.2019.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Analizând actele și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe- Tribunalul București și Tribunalul Mureș- s-au declarat, deopotrivă, necompetente, prin hotărâri fără nicio cale de atac, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

Competența materială, privită sub aspectul ei funcțional, stabilește ierarhia pe linie verticală a diferitelor categorii de instanțe- judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție - care desfășoară activitate de fond, respectiv de control judiciar ordinar sau extraordinar.

Sub aspect procesual, competența materială determină, în funcție de obiectul, natura și valoarea litigiului, cauzele ce pot fi soluționate numai de anumite categorii de instanțe.

În ceea ce privește competența teritorială, respectiv delimitarea competenței între instanțe de același grad, C. proc. civ. cuprinde norme cu caracter dispozitiv și norme cu caracter imperativ.

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente, stabilind competența soluționării acesteia în favoarea Tribunalului Mureș, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește cadrul procesual, se constată că, obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea pârâților la acordarea unor drepturi salariale către reclamanți.

În cauză, acțiunea a fost formulată de SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", în temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, în numele membrilor de sindicat reclamanți.

Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, "(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă.".

Înalta Curte constată că în mod corect ambele instanțe aflate în conflict negativ de competență au reținut că, pentru soluționarea acestor tipuri de acțiuni, competența de soluționare aparține secțiilor specializate în judecarea cauzelor de contencios administrativ raportat la calitatea de funcționar public.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

)Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.".

Deci, art. 10 alin. (1) și alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Însă, dat fiind că acțiunea în contencios administrativ de față are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public- membru de sindicat, competența de soluționare a cauzei este stabilită de art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Dispozițiile legale menționate nu stabilesc care este instanța competentă teritorial și, ceea ce trebuie analizat în cadrul prezentului regulator de competență, constă în a stabili cui aparține calitatea procesuală activă în cauză, astfel cum rezultă din modul de formulare a cererii de chemare în judecată și temeiul de drept al acesteia.

În acest sens, Înalta Curte reține că demersul judiciar a fost inițiat de reclamanți persoane fizice, membri de sindicat, care și-au ales ca reprezentant legal Sindicatul din care fac parte, și domiciliul procesual la sediul acestuia.

Prin urmare, prin prisma faptului că, în cauză, calitatea procesuală activă o au persoanele fizice care au formulat cererea de chemare în judecată, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei devin aplicabile dispozițiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 17.09.2018), care statuează în mod expres că:

"Reclamantul, persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (…)".

Competența stabilită de textul de lege mai sus- menționat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

De asemenea, sub aspectul stabilirii competenței teritoriale de soluționare a cauzelor formulate de sindicat în temeiul obligațiilor ce-i revin conform prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, relevant este și alin. (4) al art. 10 din Legea nr. 554/2004, text clar și care nu lasă loc niciunei alte interpretări privitoare la competența teritorială, stabilind că se va respecta competența de soluționare a cauzei și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia în proces.

Or, în cauza de față, deși prin acțiunea pendinte se urmărește plata unor drepturi bănești în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX" nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrului de sindicat (aspect ce rezultă și din petitul acțiunii deduse judecății), iar calitatea de reclamant revine membrului de sindicat, deoarece este titularul dreptului pretins, iar interesul promovării acțiunii aparține acestuia. Ca atare, în speță, instanța de la domiciliul părților în interesul cărora sindicatul formulează acțiunea este competentă teritorial să soluționeze cauza.

În aceste condiții, având în vedere că reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX" a introdus cererea în numele membrilor săi de sindicat (A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. și V.), toți cu domiciliul în localitatea Târnăveni, județul Mureș, Înalta Curte constată că, instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Temeiul legal al soluției

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Mureș.

Văzând și dispozițiile art. 135 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", B. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", C. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", D. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", E. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", F. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", G. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", H. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", I. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", J. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", K. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", L. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", M. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", N. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", O. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", P. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", Q. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", R. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", S. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", T. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", U. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", V. PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX", SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX" ÎN NUMELE MEMBRILOR SĂI, și pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI și MUNICIPIUL TÂRNĂVENI - PRIN PRIMAR, în favoarea Tribunalului Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 septembrie 2019.