Decizia nr. 717/2014 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 1012/121/2008 — recurs împotriva sentinței nr. 117/2012 a Tribunalului Galați

Condamnarea inculpatului M.N. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (faptă din cursul anului 2008). Condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 7 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă din cursul anului 2009 și din lunile martie - aprilie 2010). În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 4 luni închisoare, sporită la 7 ani și 6 luni închisoare. Potrivit art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 28 aprilie 2010 la 11 aprilie 2011. S-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă de Tribunalul Galați prin încheierea de ședință din data de 05 aprilie 2011, definitivă prin decizia penală nr. 575 din 11 aprilie 2011 a Curții de Apel Galați, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Condamnarea inculpatului M.O. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă din perioada martie - aprilie 2010). Condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 5 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de cumpărare de influență, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (faptă din luna aprilie 2010). În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 4 luni închisoare, sporită la 5 ani și 6 luni închisoare. Potrivit art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 23 aprilie 2010 la 11 aprilie 2011. S-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă de Tribunalul Galați prin încheierea de ședință din data de 05 aprilie 2011, definitivă prin decizia penală nr. 575 din 11 aprilie 2011 a Curții de Apel Galați, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În conformitate cu dispozițiile art. 190 alin. (1) și (4) C. proc. pen. s-a dispus ca suma totală de 889,35 RON, reprezentând: 289,35 RON servicii interpretariat și 600 RON cheltuieli de transport să fie plătită traducătorului autorizat K.A., din fondurile Ministerului Justiției. În temeiul art. 189 C. proc. pen. și art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să plătească către stat următoarele sume, cu titlu de cheltuieli judiciare: - pe inculpatul M.N. la 4.200 RON, din care 200 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza urmăririi penale (avocat M.R.), onorariu ce se va avansa către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției; - pe inculpatul M.O. la 4.000 RON. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 68/P/2010 din 30 mai 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații: 1. M.N., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 257 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000; - art. 257 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; 2. M.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - art. 26 C. pen. raportat la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Prin actul de sesizare s-a reținut următoarea situație de fapt: Prin rechizitoriul nr. 11/D/P/2007 din 27 februarie 2008 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Galați, martorii denunțători C.G., G.D.V., C.J. și R.I. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. în referire la art. 41 alin. (2) C. pen. În această cauză, martorii denunțători C.G. și G.D.V. au fost reținuți și apoi arestați preventiv începând cu data de 06 septembrie 2007. Prin sentința penală nr. 544 din 05 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1012/121/2008 al Tribunalului Galați, martora denunțătoare C.G. a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate de 13 ani închisoare. În urma revocării suspendării condiționate a executării mai multor pedepse, s-a dispus ca martora denunțătoare să execute în total 17 ani închisoare. Prin aceeași sentință, martorul denunțător G.D.V. a fost condamnat la pedeapsa privativă de libertate de 7 ani închisoare, iar martorii denunțători C.J. și R.I. la câte o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani și 6 luni închisoare. Totodată, a fost menținută starea de arest preventiv a martorilor denunțători C.G. și G.D.V. Împotriva acestei sentințe penale martorii denunțători au declarat apel, iar prin decizia penală nr. 1/A din 05 ianuarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 1012/121/2008, au fost admise apelurile declarate și s-a desființat în parte sentința penală nr. 544 din 05 decembrie 2008 a Tribunalului Galați. S-a dispus condamnarea martorei denunțătoare C.G. la pedeapsa rezultantă de 11 ani și 6 luni închisoare. Totodată, a fost menținută starea de arest preventiv a martorilor denunțători C.G. și G.D.V. Împotriva acestei decizii, martorii denunțători au declarat recurs, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, Dosarul nr. 1012/121/2008, cu termen de judecată la data de 20 mai 2010. La termenele din 25 februarie 2010 și 08 aprilie 2010, instanța de recurs a menținut starea de arest preventiv a martorilor denunțători C.G. și G.D.V. Prin rechizitoriul nr. 84/P/2009 din 28 iulie 2009 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați, s-a dispus trimiterea în judecată a martorului denunțător A.N., pentru infracțiunea prevăzută în art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Totodată a fost propusă luarea măsurii arestării preventive. Prin sentința penală nr. 241/F din 23 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1254/44/2009 al Curții de Apel Galați, A.N., a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută în art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. în referire la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest preventiv și a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive începând cu 24 august 2009 la zi. Împotriva acestei sentințe, A.N. a declarat recurs, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, Dosarul nr. 1254/44/2009, cu termen de judecată la data de 07 mai 2010. La termenele din 12 februarie 2010 și 09 aprilie 2010, instanța de recurs a menținut starea de arest preventiv a martorului denunțător A.N. La data de 12 aprilie 2010, martora denunțătoare C.G. a denunțat la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați faptul că inculpatul M.N., fost deputat în Parlamentul României, în cursul anului 2008 i-a pretins suma de 50.000 euro în schimbul influenței pe care o putea exercita asupra judecătorilor care judecau dosarul penal în care aceasta martoră era trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, scopul urmărit fiind acela de a-i determina pe judecători să revoce măsura arestării preventive dispusă față de ea, astfel încât aceasta să se judece în stare de libertate. De asemenea, a denunțat faptul că în cursul anului 2010, inculpatul i-a pretins suma de 25.000 euro în același scop. Totodată, au mai depus denunțuri și martorii denunțători A.N., G.D.V. (soțul martorei C.G.), C.J. și R.I. (fiii martorei denunțătoare C.G.), în care au arătat că inculpatul M.N. le-a pretins câte 10.000 euro pentru a determina magistrații-judecători să dispună judecarea în libertate a martorilor denunțători G.D.V. și A.N., precum și condamnarea martorilor denunțători C.J. și R.I. la o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia. Din cercetările efectuate s-a stabilit că în legislatura 2004-2008, inculpatul M.N. a fost deputat de Tulcea în Parlamentul României. În anul 2008, inculpatul i-a pretins martorei denunțătoare C.G. suma de 50.000 euro în schimbul influenței pe care o putea exercita asupra magistraților judecători care judecau dosarul penal în care martora denunțătoare era trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, scopul urmărit fiind acela de a-i determina pe judecători să revoce măsura arestării preventive dispusă față de ea, astfel încât aceasta să se judece în stare de libertate. În ziua de 16 aprilie 2010, la ora 17:40:56, N.M. (la postul telefonic X) a fost contactat de C.G. aflată la postul telefonic Y (prepaid) și între cei doi s-au purtat mai multe discuții, printre care și următoarea: C.G.: E foarte frumos! Știi de ce eu eram așa speriată? Că în 2008 când a venit băiatul meu la tine, tu ai spus că vrei 50 de mii, și nu aveam atâția bani. Și eu am crezut că... N.M.: Stai puțin. Da' tu a cerut pentru tine? Da' tu ești cu problemă gravă, știi tu asta. C.G.: Păi știu, da' tu știi că eu nu pot să ies de aicea decât cu codul penal. Pentru că eu sunt... cum să zic, trofeu... Știi ce e ăla trofeu? N.M.: Da, știu. Da. C.G.: Pentru procurori. Eu să știi că nu mi-am făcut „16” pe avocat, că avocatul meu e parlamentar și îl cheamă B. N.M.: Eu spun ția, dacă ai să vrei să ieși de acolo, să nu primești 17 ani și la Înalta Curte să deie ție... C.G.: Auzi, N.M… N.M.: ...mult mai puțin. C.G.: ...eu nu am încredere în Curte. În Curte eu am făcut scandal și apoi știi bine cum e la noi în România că chiar că ai... (?) N.M.: ...(?) C.G.: Nu se iese decât cu bani! N.M.: E... C.G.: La revedere! Nu se iese de la noi! Iar eu, C.G., nu ies așa frumos, încet... N-am cum! Pe mine C. pen. mă scoate de aici! N.M.: Tu poți să mă crezi pe mine? Hai să începem cu băiatul tău... ă... cu bărbatul tău, să-l vezi pe 20 mai și ai să vezi că și tu ai să ieși! O să te scot pe tine! Bine? Și dacă nu... (?) scuipi pe față! C.G.: Of! Vai de mine, N.! Am 3 ani, știi cât m-am săturat?! N.M.: Și pentru asta am spus, e... auzi, acuma e... Eu știu despre tine foarte multe lucruri, mă înțelegi? Eu pot să te ajut, știu despre ce e vorba... am... aud... am ajuns și eu unde am ajuns și am câteva... am și dovezi... Pe cine am ajutat a ieșit! C.G.: Tu de ce nu... închide ușa puțin mă. Păi și tu de ce nu faci nimic pentru tine? N.M.: Am făcut! Eu în 5 ies! C.G.: Când? N.M.: În 5 mai. Acum. C.G.: 5 mai ai? N.M.: Da. în 5 mai eu... C.G.: ...(?) N.M.: Da. Da. A.M. a anulat... plângerea... și toți oamenii anulat tot și ies și eu. A venit ministrul de externe... întreabă-l pe A.N… A venit ministrul de externe al Israelului aici la pușcărie. C.G.: Și ce a spus? N.M.: Și ce a spun?! E, auzi! C.G.: Vă scoate, nu? N.M.: E destul că s-a dus să vorbească cu Președintele și Premierul pentru mine. Nu e destul?! C.G.: Da' a venit la tine? N.M.: A venit la mine personal aicea. C.G.: A, la tine! A, acuma am înțeles! Am crezut că a venit să vadă pușcăria. N.M.: Da, cum! Nu, a venit la mine, să mă vadă pe mine! Ieri a fost asta! C.G.: Of! Of! Of! Rezultă că inculpatul M.N. a recunoscut că în anul 2008, când era deputat, i-a pretins suma de 50.000 euro pentru ca prin influența sa să-i determine pe judecători să dispună punerea în libertate a martorei denunțătoare. În anul 2009, inculpatul M.N. a fost arestat în altă cauză, fiind deținut în Penitenciarul Rahova. În cursul anului 2010, în aceeași cameră de deținere din Penitenciarul Rahova, a fost deținut și martorul denunțător A.N., arestat preventiv într-un alt dosar penal, respectiv cu nr. 1254/44/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. În aceste împrejurări, inculpatul M.N. i-a pretins martorului denunțător A.N. suma de 10.000 euro pentru ca în schimbul influenței pe care o are asupra magistraților judecători care judecă dosarul penal în care acesta este trimis în judecată, să-i determine să revoce măsura arestării preventive dispusă față de martor, astfel încât acesta să fie judecat în stare de libertate. Martorul denunțător A.N. a luat legătura cu martora denunțătoare C.G. aflată în Penitenciarul Galați și i-a relatat cele discutate cu inculpatul M.N., comunicându-i și faptul că acesta se interesa de ea. În aceste împrejurări de fapt, începând cu luna martie 2010, martora denunțătoare C.G. a reluat discuțiile cu inculpatul M.N. despre posibila judecare a sa în stare de libertate, în schimbul traficării influenței inculpatului M.N. asupra unor magistrați - judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. După ce martora denunțătoare C.G. i-a explicat inculpatului M.N. situația sa, acesta i-a pretins ca în schimbul sumei de 25.000 euro să determine pe magistrații-judecători să dispună revocarea măsurii arestării preventive luată față de ea, respectiv sumele de câte 10.000 euro pentru a determina magistrații-judecători să dispună judecarea în libertate și a martorilor denunțători G.D.V. (soțul martorei denunțătoare C.G.) și A.N., precum și condamnarea martorilor denunțători C.J. și R.I. (fiii martorei denunțătoare C.G.) la o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia. Martorii denunțători C.G., G.D.V., C.J. și R.I. sunt judecați, primii doi în stare de arest preventiv, iar ceilalți în stare de libertate, în Dosarul nr. 1012/121/2002 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, având termen de judecată la 20 mai 2010. Relevante în acest sens sunt următoarele convorbiri telefonice purtate între inculpatul M.N. și martora denunțătoare C.G.: Astfel, în ziua de 16 aprilie 2010, la ora 17:40:56, M.N. (la postul telefonic X) a fost contactat de C.G. aflată la postul telefonic Y (prepaid) și între cei doi s-a purtat următoarea discuție: N.M.: Alo! C.G.: Alo! N.M.: Bună... C.G.: Bună ziua! N.M.: Bună ziua! Ce faci? N.M.: Eu vorbesc cu tine acuma ca un frate. Eu am auzit că tu ai făcut „16” pe avocatul tău. Auzi... C.G.: Ce... N.M.: ...nu vreau să... Pe avocatul tău, pe cineva acolo. Ai făcut „16”, nu-i așa? C.G.: Ce ai, mă N.?! Tu glumești?! N.M.: Așa a spus A.N. (?). C.G.: Doamne ferește! Păi eu mai eram aici?! N.M.: Nu știu, așa am auzit că tu ai făcut „16”... C.G.: Hai, las-o dracului! N.M.: Așa a spus A.N. (?). Eu nu știu, că dacă... C.G.: Eu sunt la pușcărie de 3 ani și tu știi foarte bine asta. N.M.: Eu știu asta foarte bine. C.G.: Da. Păi și atunci? N.M.: Și încă ceva... Eu am... C.G.: Sunt la pușcărie pentru că nu am făcut „16”. N.M.: Ascultă puțin aicea. Tu... ă... pedeapsa ta cât este? 17? C.G.: 17 ani. Da. N.M.: Nu. Am înțeles că ai făcut... ă... ă... ai făcut „16” și ai primit numai 11, că nu mai ai 17. C.G.: Am primit... Am făcut „16” și am tot 17 ani, să știi, dacă așa ai auzit tu. Iar acum sunt la Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu va face nimic, și nici nu vreau nimic pentru mine. Vreau să-l scot pe soțul meu, nu pe mine, că eu sunt recidivistă și eu am probleme cu ei... N.M.: Ascultă puțin aicea. Eu... totul ce am promis la oameni aicea, în București, ă... C.G.: Tocmai, am auzit... N.M.: Ascultă puțin. Ascultă puțin. C.G.: Am auzit...(?). Știu. N.M.: Au ieșit foarte mulți oameni. Încă mai mulți... că ministrul externe al Israelului a fost aicea. Eu, pe data de 5... C.G.: Ce? N.M.: Ministrul de externe al Israelului a venit să... să viziteze aicea pușcăria. A fost el. Îl cheamă... (?). C.G.: Așa, și? N.M.: Și am... știi că eu tot rezolv lucrurile... da'... C.G.: Știu că rezolvi lucrurile, N. De aia te sun! De aia vorbim amândoi, pentru ca să rezolvi, nu pentru altceva! N.M.: Problema este că... C.G.: Că dacă N. vorbește prostii, sau cine ți-a spus ție... Eu nu cred că N. ți-a spus așa ceva. Nu cred! N.M.: N. a spus mie. C.G.: Nu există așa ceva, N.! Eu nu cred așa ceva pentru că N. mi-a cerut mie bani ca să-ți dea, da? N.M.: Da? C.G.: N. mi-a cerut mie bani... pentru asta nu a venit fratele lui, că nu avea bani. N.M.: Da... C.G.: Și a zis, când vinzi tu casa acuma, îmi dai și mie 5.000. Și am zis da. Deci N. nu vorbește prostii. Eu nu te cred pentru că N. nu vorbește prostii, pentru că N. este băiat foarte bun! N.M.: El m-a luat pe mine, „vezi că ea vinde apartamentul și ajută-mă și pe mine”. Și am vorbit... C.G.: Da. N.M.: Auzi, am vorbit cu băiatul meu... ă... am vorbit cu el acuma, am spus la el... Ideea este așa, să ajungă hârtiile cât mai repede. Ce mă deranjează pe mine... fratele... C.G.: Care hârtii să ajungă? Păi asta vreau să vorbesc cu tine că noi nu am vorbit. Care hârtii trebuie să ajungă?... (?) N.M.: Hârtia Iu' bărbatu' tău să ajungă cu băiatul tău... să ajungă la noi, la fiul meu. C.G.: Da, da' ce hârtii? N.M.: Hârtia de... C.G.: ...condamnare? Decizia... (?) N.M.: De condamnare, da! De rechizitoriu, da! Am nevoie de rechizitoriu și condamnare, asta ce am nevoie. C.G.: Condamnarea și de la Tribunal și Curte de Apel. N.M.: Da. Da. C.G.: Bun! N.M.: Asta ce am nevoie. Și faci cu el (?) știi că am o sentință aicea toată viața mea... Face băiatul tău cu băiatul meu un contract de împrumut și scrie acolo că îl împrumută pe băiatul meu cu... C.G.: Împrumută... am înțeles! N.M.: Ascultă! Pe termen de 90 de zile și dacă în termen de 90 de zile... ă... el trebuie să dea banii înapoi. Acuma, restul, când se eliberează. Când s-a făcut aicea cu totul. Dacă... C.G.: Păi stai puțin că băiatul tău... eu am vorbit cu el astăzi. N.M.: Da, știu. C.G.: Așa... și... el nu știa nimic. Mi-a zis „trebuie să vii să-mi aduci... să vină băiatul tău să-mi aducă 10.000”. Și eu am întrebat, 10.000 și pentru soț și pentru A.N.? Și el a zis, „nu știu”. N.M.: El...auzi, A.N. vrea tot și vrea și A.N., vrei și tu. C.G.: Nu, eu nu pot. N.M.: Nu tu... aicea bărbatu-tău. C.G.: Sunt recidivistă, mi-ai spus. N.M.: ...(?) C.G.: Știi că mi-ai spus tu acum 2 ani că o să stau la pușcărie, nu o să ies? Ții minte? N.M.: Da' eu spun ție că și oameni recidiviști... aicea... din camera mea și din pușcăria, am scos tot... cu suspendare. C.G.: Erau recidiviști, dar recidiviștii ăia nu erau în scandal și în proces cu procurorii. N.M.: Taci din gură, dacă eu promit, știi că eu mă țin de cuvânt! Tu ascultă-mă pe mine! Eu nu am să... C.G.: Soțul meu nu e recidivist, N.M.! N.M.: Lasă-mă... C.G.: Soțul meu nu e recidivist! N.M.: Hai să încercăm... Hai să... C.G.: El este la început, prima dată în viața lui are... (?) condamnare; degeaba. N.M.: Hai să începăm cu soțul, și dacă vrei să-l ajuți pe A.N. Dacă nu vrei să-l ajuți pe A.N… C.G.: Eu îl ajut pe A.N. Mi-a cerut 5.000 împrumut, A.N.! N.M.: Da. Da. Asta ce e. Și pentru asta... C.G.: Eu am vorbit cu S., cu fratele Iu' A.N. aseară... N.M.: Da... C.G.: Și i-am spus, „uite banii...” N.M.: Și a... să ajungă... C.G.: Ieri s-a încheiat actele, banii sunt în bancă... N.M.: Ascultă puțin aicea! Ascultă puțin pe mine aicea că noi terminăm și băiatul meu și băiatul tău numai face lucrurile. El aduce la el 10, 1 pentru... 5 pentru ăsta și 5 pentru ăsta. Contract... C.G.: 5 pentru A.N. și 5 pentru soț. N.M.: Da. C.G.: Am înțeles. N.M.: Ascultă puțin! C.G.: Băiatul nu știa să-mi spună... N.M.: Contract... contract de împrumut pentru 90 de zile, să aducă și actele a Iu' A.N. și actele tale. C.G.: Am înțeles. Am înțeles. N.M.: Să ajungă cât mai rapid. C.G.: Am înțeles. N.M.: Eu am auzit de la băiatul meu acuma că voi ajungeți marți, miercuri. Începe să fie târziu, mă înțelegi? C.G.: Păi nu... eu vroiam să vorbesc cu tine că nu am înțeles exact... N.M.: Nu. Ascultă! C.G.: Am înțeles numai... N.M.: Din partea mea... din partea mea poate să vină și mâine, și duminică, și luni. Vine la noi acasă, ca să vadă unde stăm noi, unde e casa, face contract cu băiatul meu... C.G.: Am înțeles. Am înțeles. N.M.: Subsemnatul M.O., am primit împrumut de la domnul... așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa... C.G.: Da. Da. Da. N.M.: ...mă oblig să dau banii la el banii înapoi în termen de 90 de zile... (?) C.G.: Păi da'... N., dar acuma tu ce îmi garantezi că va fi bine, că vor ieși băieții ăștia 2 că eu... N.M.: El iese cu suspendare afară. C.G.: Cu suspendare... N.M.: Da. C.G.: Pe la Înalta Curte? N.M.: Da. C.G.: Pe 20 mai am... N.M.: Nu mai vorbi mai mult despre asta! Știu totul! Da... C.G.: Știi, nu? Pe 20 mai. N.M.: ...(?) C.G.: Nu cred că ne mai dă alt termen. N.M.: Ascultă puțin aicea! Eu știu că el a fost deja și a amânat o dată. C.G.: Da' și eu am amânat, tot pentru tine. N.M.: Ascultă puțin acuma aicea! Să vină nu mai mult de luni. Auzi, am nevoie de acte. Trebuie să încep să dau drumul! Începe să fie târziu! C.G.: Da. Cred! Am înțeles! N.M.: Luni! Vorbește acuma cu băiatul meu, el așteaptă un telefon... C.G.: Da. N.M.: Sună-l, spune să vină băiatul... ă... unde să se vadă... să vină la noi acasă, nu la restaurant și nu la birouri, la noi acasă să vadă... C.G.: Păi acasă! Am înțeles! N.M.: ...unde noi stăm... Să vină, să facă contractul, să facă totul... ă... băiatul meu a să iscălească, a să ia actele și a să deie undeva. Da' am nevoie de acte, mă, că e târziu! Tu ești nebună, mă?! E târziu deja! C.G.: A, deci băiatul tău se va ocupa de totul, nu? N.M.: Păi el... el știe totul. Da' el... da' el... despre A.N. ăsta care m-a păcălit... Eu nu am vrut să-l ajut, da' după aia, când a venit și și-a cerut scuze de la mine și... și m-a pupat și... și aicea și acolo și am spus, ok, hai și pe tine. Și vreau actele și ale Iu' A.N... N.M.: Am nevoie hârtie de la A.N. și de la... C.G.: Și de la soțul meu. N.M.: ...de la soțul tău. C.G.: Da. Am înțeles. N.M.: Sună-l pe băiatul meu acuma și spune la el fixezi cu el luni... Luni, nu mai târziu de luni că începe să fie târziu! Auzi, eu am mai puțin de o lună să aranjez totul. C.G.: Da. Păi știu... eu atunci... N.M.: Luni să vină băiatul tău în București... C.G.: Corect! N.M.: ...vină la noi acasă, să-l așteaptă... că ăsta învață la universitate. Acuma... să vadă când vine, la ce oră... Fixezi cu el acuma totul... vineri... fixezi cu el totul și el o să semnează un contract și să deie la el actele. Și cu actele... C.G.: Bun! Și acuma spune-mi... am înțeles de la A.N. că astea 5.000 sunt doar avansul, nu, și după ce iese... cât mai vrei? N.M.: Ă, cât? C.G.: Am înțeles de la A.N. că 5.000 de persoană e avansul. După aia cât mai vrei? N.M.:

C.G.: Tot 5? N.M.: Da. C.G.: A... perfect atunci. N.M.: Și pentru el tot 5. C.G.: Am înțeles. Am înțeles. N.M.: Cum a ieșit la poartă îl așteaptă băiatul meu și dă la el banii. C.G.: Și dă încă 5.000, am înțeles. N.M.: Da. E frumos?...(?) Cinstit? C.G.: E foarte frumos! Știi de ce eu eram așa speriată? Că în 2008 când a venit băiatul meu la tine, tu ai spus că vrei 50 de mii, și nu aveam atâția bani. Și eu am crezut că... N.M.: Stai puțin. Da' tu a cerut pentru tine? Da' tu ești cu problemă gravă, știi tu asta. C.G.: Păi știu, da' tu știi că eu nu pot să ies de aicea decât cu C. pen. Pentru că eu sunt... cum să zic, trofeu... Știi ce e ăla trofeu? N.M.: Da. Știu. Da. C.G.: Pentru procurori. Eu să știi că nu mi-am făcut „16” pe avocat, că avocatul meu e parlamentar și îl cheamă B. N.M.: Eu spun ția, dacă ai să vrei să ieși de acolo, să nu primești 17 ani și la Înalta Curte să deie ție... C.G.: Auzi, N.M... N.M.: ...mult mai puțin. C.G.: ...eu nu am încredere în Curte. În Curte eu am făcut scandal și apoi știi bine cum e la noi în România ca chiar că ai... (?) N.M.: ...(?) C.G.: Nu se iese decât cu bani! N.M.: E... C.G.: La revedere! Nu se iese de la noi! Iar eu, C.G., nu ies așa frumos, încet... N-am cum! Pe mine C. pen. mă scoate de aici! N.M.: Tu poți să mă crezi pe mine? Hai să începem cu băiatul tău... ă... cu bărbatul tău, să-l vezi pe 20 mai și ai să vezi că și tu ai să ieși! O să te scot pe tine! Bine? Și dacă nu...(?) scuipi pe față! C.G.: Of! Vai de mine, N.! Am 3 ani, știi cât m-am săturat?! N.M.: Și pentru asta am spus, e... auzi, acuma e... Eu știu despre tine foarte multe lucruri, mă înțelegi? Eu pot să te ajut, știu despre ce e vorba... am... aud... am ajuns și eu unde am ajuns și am câteva... am și dovezi... Pe cine am ajutat a ieșit! C.G.: Tu de ce nu... închide ușa puțin mă. Păi și tu de ce nu faci nimic pentru tine? N.M.: Am făcut! Eu în 5 ies! C.G.: Când? N.M.: În 5 mai. Acum. C.G.: 5 mai ai? N.M.: Da. În 5 mai eu... C.G.: ...(?) N.M.: Da. Da. A.M. a anulat ă... plângerea... și toți oamenii anulat tot și ies și eu. A venit ministrul de externe... întreabă-l pe A.N... A venit ministrul de externe al Israelului aici la pușcărie. C.G.: Și ce a spus? N.M.: Și ce a spun?! E, auzi! C.G.: Vă scoate, nu? N.M.: E destul că s-a dus să vorbească cu Președintele și Premierul pentru mine. Nu e destul?! C.G.: Da' a venit la tine? N.M.: A venit la mine personal aicea. C.G.: A, la tine! A, acuma am înțeles! Am crezut că a venit să vadă pușcăria. N.M.: Da, cum! Nu, a venit la mine, să mă vadă pe mine! Ieri a fost asta! C.G.: Of! Of! Of! N.M.: Nu înțelegi ce înseamnă să plece toți oamenii de la mine și le frică... că nu vor să ajungi...(?) să n-am probleme. Și A.N. m-a rugat pe mine să vorbesc cu tine și tot timpul mă întreabă despre tine, despre tine, despre tine. Și eu vezi că eu am spus tot adevărul la... asta ce a fost cu A.N... M-a... C.G.: Știu, că el m-a căutat și mi-a zis că te caută N.M., nu... el nu știa numărul meu... N.M.: Da. C.G.: Și... haide, zic, dacă îl găsești, dă-i și tu un număr...vezi tu, l-a dat... N.M.: Da. E, vorbești cu băiatul tău... C.G.: Soțul meu e și bolnav, N. Soțul meu are diabet. N.M.: Vorbești cu băiatul... Știu, am și eu diabet, am și eu cu inima... Vorbești cu băiatul meu acuma... vorbești cu băiatul tău că luni să se vadă amândoi... ăsta învață la universitate și să ia un taxi... C.G.: E, îi zic Iu'... O să îi zic Iu' băiatu' tău că o să vorbească cu băiatul meu să-i dea adresa. N.M.: Adresa și să... C.G.: Adresa și... N.M.: La ce oră... și la ce oră să... C.G.: Eu știu, să-i spună exact pe unde-i că cunoaște puțin Bucureștiul băiatul. N.M.: Nu, să sune la taxi unde trebuie să ajungă și... C.G.: Nu, că vine cu mașina personală. Nu vine... N.M.: A, mai bine! Și să explică la el exact unde vine... C.G.: Dacă îi explică de la intrare... îi spune el. N.M.: Deci să aducă toate actele cu el și asta și...(?) contract, ca să ai tu o copie după contract... Nu s-a rezolvat, ai banii înapoi! Nu s-a întâmplat nimic, m-ai împrumutat... ă... ai împrumutat pe băiatul meu... C.G.: Da. Am înțeles! N.M.: Ar fi ceva legal. E ceva legal și ceva care... C.G.: Auzi, dar acuma - bine că eu oricum nu mai cred că sunt sătulă de pușcărie - dacă ar fi să mă scoți pe mine, cât costă? Sincer. N.M.: Vreo 25. C.G.: 25? E scump să mă lase... La cât am executat, nu? N.M.: Da. C.G.: Că am 3 ani... N.M.: Numai ce ai făcut. Da. C.G.: Of! Of! Of! Bine, N.! N.M.: Da' hai să începem cu băiatu'. C.G.: Da. Păi asta e, vreau să-l scot pe soțul meu afară că el nu poate... că el moare aici. N.M.: ...(?) tu să fii... C.G.: Și pe A.N. Și apoi... N.M.: Auzi? C.G., tu ești șmecheră! Sunt oameni ca A.N. și ca alți oameni, care ei nu trebuie să știe că eu sunt în spate. Tu poți să vorbești cu fetele tale de acolo sau cu alți oameni... mă înțelegi? C.G.: A, nu! Nu! Nu! Fetele mele aici sunt proaste... N.M.: Ascultă! Da' eu vorbesc de altceva! Fac... auzi, spui la ei că poți să le scoți și mă întrebi pe mine și eu spun...(?) și iei și tu ceva și faci și tu un ban. Mă înțelegi ce spun? C.G.: Păi și tu le scoți? N.M.: Da. Da' ele nu trebuie să știe că sunt eu... ele trebuie să știe că C.G. face... C.G.: A, să nu știe că ești tu? Să-ți aduc oameni, ca să... N.M.: Da. Și tu ești C.G… că C.G. face... C.G.: Am înțeles. Da. N.M.: Și C.G. face totul, înțelegi? C.G.: Da. Da. Da. N.M.: Și ei îi face contract de împrumut cu tine, cu băiatul tău și băiatul tău e singurul om care să știe pe băiatul meu este băiatul tău. C.G.: Da. N.M.: Altcineva nu știe nimic! Nu știe relații...(?), nu știe nimic! Ăsta e șmecheră, mă înțelegi? Și faci și tu un ban acolo. C.G.: Păi... hai că până... îi scoți pe ăștia doi, și apoi vedem cu mine cum facem. N.M.: Da. Lasă și pe tine și pe alții că dacă... C.G.: Păi și tu dacă pleci acasă pe 5 mai cum te găsesc? N.M.: Pe același telefon. C.G.: A... N.M.: Pe telefonul a Iu' băiatul meu... C.G.: Da. Da. Da. N.M.: E telefonul meu ăla. C.G.: Aha. Da chiar, am uitat. N.M.: E telefonul meu... cum mă găsești?! C.G.: Am uitat! N.M.: Eu nu te uit, stai liniștită! C.G.: Da. Bine. Bine, N. N.M.: Îl suni acuma pe băiatul meu... C.G.: Îl sun. N.M.: Fixezi cu el totul. Fixezi cu băiatul tău să-l sună pe el, ora și când vine că ăsta învață la universitate. Acuma nu știu ce program are el, când vine... să deie la el acuma adresa și... fixează acuma totul. C.G.: Bine! N.M.: Bine? C.G.: Bine! Da. Da. Da. Noi ne-am...(?) Ne mai auzim în week-end. Da? N.M.: Auzi, spun Iu' băiatul meu acuma... spun Iu' băiatul meu acuma că îl suni tu acuma. Că eu închid acuma telefonul și dau la altcineva. Bine? C.G.: Da. N.M.: Ok! N.M.: Auzi, îl suni pe băiatu' și să fixează... pentru luni. C.G.: Da. N.M.: Eu îl sun acuma pe băiat... C.G.: Nu, întâi să vorbesc cu băiatul meu ca să văd dacă poate luni. N.M.: Da. Nu... C.G.: Că are firmă de construcții... N.M.: Să vină luni că... auzi, începe să fie târziu. E 20 mai, eu am nevoie de cel puțin o lună! C.G.: Știu! Știu! Am înțeles! Am înțeles! Am înțeles! Hai că fac tot posibilul și vine. Dacă nu vine băiatul meu mare... micul, vine ăla mare. Că am 2 băieți. N.M.: Ok! Cine, vine! Unul din ei vine... C.G.: Atât, că nu mai am familie. Eu am 2 băieți și fata, da' e în Italia fata. N.M.: Ascultă! Ascultă! Vine la noi acasă. Eu nu bag nimeni la mine acasă! Vine la noi acasă, vede unde noi stăm și vorbește cu el, face cu el contract, scrie contract de mână... a primit... împrumut... și cu asta basta! C.G.: Am înțeles! Dă actele și băiatul știe unde duce actele. N.M.: Da. Da, el știe ce să facă! Da. C.G.: Perfect! N.M.: Ok? C.G.: Perfect! Bine! N.M.: Bine! Pa! Pa! C.G.: Sănătate! Pa! N.M.: Pa! Pa! La revedere! Se observă că inculpatul M.N. i-a comunicat martorei denunțătoare că sumele de bani pretinse vor fi înmânate fiului său, inculpatul M.O. care, la rândul său, urma să se ocupe de transmiterea unor sume de bani către magistrații-judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de exercitarea influenței asupra acestora. Deoarece inculpatul M.N. era deținut în Penitenciarul Rahova, sumele de bani pretinse de către acesta de la martorii denunțători urmau a fi primite de la rudele acestora, de către inculpatul M.O. Pentru a disimula fapta de corupție, inculpatul M.N. i-a cerut martorei denunțătoare să încheie un contract de împrumut. În ziua de 16 aprilie 2010, la ora 19:03:13, C.G.(la postul telefonic Y) a primit un mesaj scris de la M.O. aflat la postul telefonic Z: 0722... În ziua de 16 aprilie 2010, la ora 21:43:14, M.O. (de la postul telefonic Z) ia legătura cu R.I. aflat la postul telefonic W și între cei doi s-a purtat următoarea discuție: R.I.: Alo! Bună seara! M.O.: Alo! Bună seara! M-ați sunat? R.I.: Da. Domnul M.? M.O.: Da. R.I.: Ă... sunt băiatul Iu' C. de la Galați. M.O.: A...ok. R.I.: ...Iu' G. M.O.: Da. R.I.: V-am sunat să vă spun în felul următor... că eu... săptămâna viitoare cred că o să ajung la București. M.O.: Când săptămâna viitoare? R.I.: Păi... săptămâna viitoare... nu știu... miercuri, joi, ceva de genul ăsta. Hai să zic luni... încerc luni. Eu am o firmă de construcții, n-am vreo mare firmă de construcții, cu izolații, cu de astea... cu izolații termice, cu polistiren, de alea. M.O.: Da. Ok! R.I.: Și am niște... am niște lucrări care le am și tre' să le termin și n-am cum să plec... Bănuții îi am, nu-i problemă, da' n-am cum să plec. M.O.: Înțeleg. Ă... nu știu, încercați să veniți luni că, din câte am înțeles, atunci au stabilit să veniți. R.I.: Fac tot posibilul atunci să vin luni, da'... E problemă dacă pot să întârzii 2 zile? Eu fac tot posibilul să vin luni... M.O.: Încercați să faceți tot posibilul, dacă chiar nu se poate, vă înțeleg. R.I.: Da? În principiu, e ok. Eu am vorbit cu mama, mi-a spus ea așa... ce mi-a spus ea mie... în principiu, e ok sau... M.O.: Îhî. Ca idee, preferam să veniți luni, dar dacă nu se poate... vă dați seama... R.I.: Păi... eu vreau să vin luni, da'... Eu aș încerca să vin luni. M.O.: Ok! Deci încercați să veniți luni. Faceți tot posibilul. R.I.: Ok! Ok, v-am spus, nu e problemă de bănuți, e chestia de timp. M.O.: Da. R.I.: Atunci eu vă dau un telefon luni și... Da? M.O.: Da. Ok! Bine. R.I.: Auzi, da'... o să vă dau luni telefon dimineață să vă cer adresa că nu o am și nu... acum n-am pe unde să scriu. M.O.: Nicio problemă! Nicio problemă! R.I.: Da? M.O.: Dacă vreți, vă scriu eu mesaj acum. R.I.: A, ok! Cel mai bine! Da! M.O.: Ol! La revedere! R.I.: Da. Mersi! La revedere! În ziua de 16 aprilie 2010, la ora 21:47:01, M.O. (de la postul telefonic Z) a transmis un mesaj la postul telefonic W, utilizat de R.I.: str. M. nr. 22, Bucureștii Noi. În ziua de 17 aprilie 2010, la ora 14:27:30, N.M. (la postul telefonic X) a fost contactat de C.G. În ziua de 17 aprilie 2010, la ora 14:33:52, N.M. (de la postul telefonic X) a fost contactat de C.G. aflată la postul telefonic Y și între cei doi s-a purtat următoarea discuție: C.G.: Alo! N.M.: Da! C.G.: Tu nu ai semnal. N.M.: Nu, tu nu ai semnal! C.G.: Păi eu am. N.M.: Ascultă puțin! Să sună acuma băiatul tău pe băiatul meu... Eu o să vorbesc cu el acuma...(?), să explic la el totul. În 5 minute el a să știe, să sună el după vreo 20 de minute, juma' de oră și să fixează... C.G.: Da. N.M.: ...orele. C.G.: Da, îi spun băiatului să... N.M.: ...(?), și eu explic la el acuma totul, mă înțelegi, ce trebuie să facă... C.G.: Da. N.M.: Că eu vorbesc cu el pe altă limbă, mă înțelegi? C.G.: Da. Spui și pentru copiii mei. N.M.: Da. Da, eu vorbesc acuma totul, mă înțelegi? Eu spun 300 o familie și unul este ăla. Și cu aia tu rezolvi tu problema. Da' tu garantezi că dacă el este eliberat și restul, da? C.G.: Da, garantez sigur pentru că eu o să îi dau. N.M.: Da. Asta... C.G.: Și acum și atunci eu îi dau... N.M.: Da. C.G.: Eu îi dau Iu' fratele lui, S… N.M.: Da. Da. C.G.: ...pentru că fratele lui e serios. N.M.: Eu nu cunosc... eu cu ăsta... cu N. cu A.N., nu vreau să fac prea mult afacere că m-a păcălit. Eu cu tine fac, te cunosc de ani de zile... că eu te cunosc ca C. și nu ca G. și eu cu tine fac afaceri că știi că eu te-am... eu te-am ajutat și am venit pe la tine... Am vrut să fac și... și greva foamei și... și... ții minte că a vrut să mă dea afară din Parlament din cauza ta... am făcut eu multe pentru tine, nu poți să spui... C.G.: Știu. Da... da, N.. Vorbește cu băiatul... N.M.: Vorbesc eu cu el acuma... cu băiatul, și băiatul tău să sune după vreo 20 de minute, juma' de oră și să fixează o oră exactă... C.G.: Poate tu... N., tu ai zis că pe 5 ți-ai aranjat să pleci, poate tu ai să fii afară când am eu, pe 20. N.M.: Vreau să fiu sigur! Eu nu vreau să vorbesc lucruri... mă înțelegi... în închisoare eu am învățat să nu promit nimic la nimeni și pentru mine. Eu am terminat totul ce depinde de mine cu A.M. și ce am avut eu, am terminat totul. Da' la mine ceva politic. Sper că eu sunt afară. Sper! C.G.: A, e politice... N.M.: Da, mă înțelegi... Dacă... Eu sunt sigur că e ok, da'... nu pot să spun că e 99%, mă înțelegi? Eu o să spun... C.G.: Nu, că ai spus aseară că pe 5 ți-ai aranjat ca să ieși. N.M.: Am aranjat... C.G.: Am zis că poate pe 5 pleci... N.M.: Am aranjat... C.G.: Eu am pe 20 mai, deci tu ai să fii liber atunci. N.M.: Am aranjat... Știu. Da, bineînțeles. Da' eu spun fiindcă 99%, da' este și 1% care poate să facă mie recurs Parchetul, dracu' să-l ia... C.G.: Corect! Da. Da. Îhî. E grav! N.M.: Mă înțelegi ce spun? C.G.: Am înțeles! Am înțeles! N.M.: Că s-a băgat și ministrul de externe al Israelului...a fost aicea... Auzi, întreabă-l pe A.N. că... C.G.: Păi e... Tu ești ca și ăsta... cum îl cheamă... care-i arestat acuma... N.M.: V. C.G.: V. E cu tine acolo. N.M.: Nu. Nu. Nu. El este KGB. C.G.: Îl cunoști nu? N.M.: Da, bineînțeles. Suntem prieteni foarte buni. Am fost acuma la Jilava. M-am dus să-l vizitez. C.G.: Și Iu' ăsta nu-i dă drumu' tot politic... N.M.: Numai politic. Da... C.G.: Ăsta nu are bani? Ce nu îi aranjezi? N.M.: Are bani! Are mulți bani, da' problema... C.G.: Și de ce nu dă la Înalta Curte... N.M.: Eu pot să ajut oameni care ai tu în Galați... C.G.: ...(?) N.M.: Ascultă puțin! Care sunt nimeni, înseamnă că nu îi cunoaște nimeni. C.G.: Da. Care nu sunt implicați politic. N.M.: Care nu sunt implicați... au... am demonstrat... C.G.: Da. Infractorii... infractorii, atât. N.M.: Da, infractori simpli. Da' nu cu... mediatizat tare, tare, tare, cum ca... cum e... cum sunt... am în cameră cu carduri, are din Craiova. Eu nu pot să-i ajut, e un caz foarte mediatizat,...(?), mă înțelegi? Nu pot să le ajut! Numai un lucru care este foarte, foarte simplu. Tu ești un lucru simplu. În Galați tu ești acolo... da' nu în țară. În țară nimeni nu te știe. C.G.: Da, da. Corect! N.M.: Auzi, Înalta Curte nu te știe și dracu' nu te știe. C.G.: Păi da... păi am văzut că Înalta Curte ia bani numai de la infractorii de rând, nu oameni politici, nu... N.M.: Asta ți-am spus eu, da'... C.G.: Care nu-i cunoaște, care nu-i... N.M.: ...(?) C.G.: ...mediatizat la televizor. N.M.: Da. Să nu fie mediatizat, mă înțelegi? Că dacă e mediatizat...(?) C.G.: Și Iu' ăștia de ce le-a dat drumu'? N., Iu' ăștia 3 de ce le-a dat drumu'? C.G.: Dacă eu nu aveam bani, stăteam la pușcărie 10 ani, 13 ani, cât? N.M.: Da. Eu spun ție, eu am făcut aicea în... aicea la noi, sunt... Tu știi câți vin la mine acuma? Am aicea o coadă, da' mi-e frică! Și eu fac numai cu oameni calculați și am bază pe ei. Eu pe tine am bază și mă bazez și pentru asta eu fac cu tine... Cu ăștia nu fac! nu mă interesează! Nu vreau să aud de ăștia ceva, mă înțelegi? Of. Of! Of! N.M.: Eu vorbesc acuma cu băiatul meu și el să vorbească cu el și spune, „vezi, luni vin între orele așa și așa și așa.” Să spune, „eu învăț între orele așa și așa” și să vadă și să deie... C.G.: Eu îi spun băiatului meu... N.M.: Și să deie la el adresa, mă înțelegi, și să-l aștepte acasă. C.G.: A zis... nu, au vorbit băieții aseară și a rămas ca O.M. să trimită prin mesaj adresa. N.M.: Spune-i Iu' băiatu' să sună acuma, să vorbească încă o dată... C.G.: Acuma îl rog pe băiat pentru că el are o firmă de... face izolații la blocuri. Acuma... lucrează astăzi. N.M.: Da. Să facă... C.G.: Îl găsesc acuma și... N.M.: Să vorbească... să găsească pe O.M., o să trimeată... da' e foarte ușor, str. M., 22. C.G.: Da' să-i trimită, că îți dai seama... N.M.: Da. Da. Da. C.G.: Să trimită prin mesaj. N.M.: Eu spun la el acuma, mă înțelegi, și să spună la el, „eu vin între orele așa și așa”. C.G.: Da. N.M.: Și ăla îl așteaptă... C.G.: „Eu plec dimineață de la Galați, azi la ora h...” N.M.: Da. Da. Da. C.G.: Chiar dacă băiatul are treabă, băiatul meu stă la o cafea, îl așteaptă, nu.. N.M.: Da...să vorbească între ei când poate să se vadă. Asta e ideea, mă înțelegi? Orele... C.G.: Corect! Corect! N.M.: Asta! Numai asta. Și să deie el o marjă de siguranță de o oră, două. C.G.: Da, normal! N.M.: Înseamnă, între 10 și 12, între 12 și 14, între 4 și

Când se poate, mă înțelegi? C.G.: Da. Eu cred că după amiază o să poată. N.M.: Da. Da. Da. Acuma vorbesc eu...(?) cu băiatul meu și îl așteaptă, bine? C.G.: Da. bine. Bine. N.M.: Ok! Numai bine! La revedere! Pa! Pa! Pa! Pa! Din cele redate mai sus rezultă că inculpatul M.N. a pretins aceeași sumă de bani (câte 10.000 euro) și pentru fiii martorei denunțătoare C.G., promițând că în schimbul influenței, va obține o soluție favorabilă și lor. Inculpatul a afirmat că va rezolva și situația martorului denunțător A.N., dar nu înainte de a obține garanția de la martora denunțătoare C.G. că după obținerea liberării sale va primi și diferența de bani. Martorii denunțători au avut la rândul lor discuții personale cu inculpatul M.N. în cadrul cărora acesta i-a asigurat că în schimbul sumelor de câte 10.000 euro îi poate influența pe judecătorii care soluționează cauzele în care sunt trimiși în judecată să îi favorizeze, respectiv în privința martorilor denunțători C.G., A.N. și G.D.V., pentru judecarea acestora în stare de libertate, iar în privința martorilor denunțători R.I. și C.J., condamnarea acestora la o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia. Inculpatul M.N. le-a comunicat martorilor denunțători că sumele de bani pretinse vor fi înmânate fiului său, inculpatul M.O., care la rândul său se va ocupa de transmiterea unor sume de bani către magistrații-judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de exercitarea influenței asupra acestora. Inculpatul M.N. a insistat de mai multe ori ca martorul denunțător R.I. să-i aducă banii pretinși și rechizitoriul prin care el și ceilalți martori denunțători fuseseră trimiși în judecată cât mai repede, pentru a avea timp ca să intervină la persoanele care aveau competența de a rezolva pretențiile martorilor denunțători. Totodată, inculpatul a afirmat că la circa 15-20 minute, fiul său, M.O., va pleca și va rezolva problema. Inculpatul a reiterat ideea că trebuie întocmit fictiv un contract de împrumut pe un termen de 90 de zile, iar dacă nu va rezolva favorabil cererile martorilor denunțători, le va da banii înapoi. De asemenea, a precizat că el este „omul din umbră”, în sensul că nu trebuie ca alte persoane să-i cunoască identitatea. În fine, inculpatul a arătat din nou că inculpatul M.O. va primi banii numai acasă la ei, crezând că acolo nu vor putea pătrunde organele de urmărire penală, datorită dotărilor casei cu diverse obiecte care împiedicau accesul neautorizat (camere de supraveghere, cifru la poartă, garduri înalte, etc). În ziua de 20 aprilie 2010, la ora 11:36:09, R.I. (de la postul telefonic W) a luat legătura cu M.O. și între cei doi se poartă următoarea discuție: M.O.: Alo! R.I.: Alo! Bună ziua, domnul M.! M.O.: Bună ziua! R.I.: R.I. sunt, de la Galați. Băiatul Iu' G. M.O.: Da. Da. Știu. Vă rog! R.I.: Am vorbit aseară cu domnul N.M., cu tatăl dumneavoastră... M.O.: Da. R.I.: Așa, și am stabilit anumite chestii. Eu mâine scot bănuții din bancă... M.O.: îhî. R.I.: 20 de mii. M.O.: Ok! R.I.: Cum am stat de vorbă și cu tatăl dumneavoastră. Până la urmă care e... Asta e suma până la urmă, da? Ăștia-s banii? M.O.: Da. Da. R.I.: Ca să nu vin nici cu mai mult, nici cu mai puțin. Și... M.O.: Nu, că dacă...(?) că veniți astăzi și îmi trimiteți prin transfer sau ceva de genul, încă 10, mâine când... R.I.: Păi și eu vă trimit prin transfer și eu ce garanție am? Ajung banii la dumneavoastră și eu după aia ce fac? M.O.: Păi nu, semnăm contractul că îmi lăsați 10 și îmi mai trimiteți

R.I.: Ă... nu, cel mai bine aș vrea să... joi vin la dumneavoastră. Eu mâine i-am scos din bancă... M.O.: Păi da' care-i diferența pân' la urmă dacă veniți astăzi cu 10 sau mâine cu 20? Oricum tot... R.I.: Domnul N… domnul M., n-am de unde să scot eu 10 mii acum că eu îi am în bancă și îi scot tocmai mâine. M.O.: Îhî. R.I.: N-am de unde să fac... îs o grămadă de bani. M.O.: Înțeleg. R.I.: Să vă spun sincer, să-i trimit prin transfer chiar nu am încredere. Vreau să vi-i dau dumneavoastră în mână, știu că vi i-am dat și fac contractul. Că eu aia vreau, să fac contractul. M.O.: Păi da, oricum contractul e... Mă rog! R.I.: Nu? Pân' la urmă eu știu pentru ce vă dau banii că mama și tata vreau să fie afară că de aia fac chestia asta. Că altfel nu făceam niciodată nimic altceva. M.O.: îmmm... R.I.: Nu? Da' e chestia... nu pot să vi-i trimit prin transfer că nu pot...(?) M.O.: Nu știu. Așa am înțeles eu că ați stabilit. R.I.: Păi nu am nimic la mână. Ce să am la mână? M.O.: Aveți contract, cum să nu aveți nimic la mână? R.I.: Păi dacă vi-i trimit prin transfer ce contract am eu? Eu sunt la Galați... M.O.: Nu, aveți contract... Nu, ideea era să veniți astăzi, să-mi dați jumătate, adică un avans, noi făceam contractul că mi-ați dat avans și mai trimiteți 10 prin transfer și aveați contractul în mână oricum. Asta ziceam că contractul oricum îl aveați în mână, așa că diferență mare nu e. R.I.: Da, domnul O. În primul rând... în primul și în primul rând nu pot să fac chestia asta pentru că nu am banii deocamdată. Îi am banii...(?). M.O.: Asta e! R.I.: În al doilea rând...(?) M.O.: ...(?) Nu puteți să-i scoateți de urgență sau ceva de genul? R.I.: Nu pot să-i scot de urgență pentru că îmi oprește comision. M.O.: Îhî. R.I.: ...(?) la mine contează orice bănuț. M.O.: Înțeleg. R.I.: Da. Și am făcut cerere. Doar știți, ați lucrat cu băncile cred. M.O.: Da. R.I.: Așa. M.O.: Bine. Vorbim mâine. Nu știu ce să vă zic. R.I.: Mâine i-am scos, mâine seară o să văd cu cine vin că eu nu am permis, tre' să vin cu cineva și după aia ne găsim. Vă dau telefon joi când am plecat de aici. M.O.: A, deci plecați joi, nu plecați miercuri? R.I.: Păi nu plec miercuri. N-am cum să plec miercuri. M.O.: Îhî. R.I.: Joi v-am... mi-a spus și domnul N.M. aseară să mă grăbesc, să asta... da' n-am cum. N-am... deci nu ține de mine chestia asta. M.O.: Ok! Bine! La revedere! Din această convorbire rezultă că inculpatul M.O. cunoștea foarte bine că martorii denunțători trebuie să dea un avans din suma pretinsă de tatăl său, M.N., în schimbul influenței care trebuia exercitată față de magistrații-judecători, iar pentru a disimula fapta de corupție, urma să încheie fictiv un contract de împrumut. În acest sens, este relevant, printre altele, următorul dialog: R.I.: Nu? Pân' la urmă eu știu pentru ce vă dau banii ca mama și tata vreau să fie afară că de aia fac chestia asta. Că altfel nu făceam niciodată nimic altceva. M.O.: îmmm... Deci, inculpatul M.O. nu a negat destinația adevărată a sumei ce urma să o primească - prețul influenței asupra magistraților-judecători -, ci dimpotrivă a acceptat implicarea sa în activitatea ilicită penală a tatălui său. Inculpatul M.N. a accentuat că martorii denunțători A.N., G.D.V., C.J. și R.I. trebuie să-i dea câte 10.000 euro, iar martora denunțătoare C.G. suma de 25.000 euro, adică jumătate din suma pretinsă în anul 2008, motivând că atunci i-a pretins 50.000 euro, deoarece cazul ei era mediatizat și „costa” mai mult. De asemenea, inculpatul M.N. a mai afirmat că mai întâi se va ocupa de martorii denunțători A.N., G.D.V., C.J. și R.I., și după aceea de martora denunțătoare C.G. Ca atare, pentru cei patru martori denunțători a pretins câte 10.000 euro, deci în total 40.000 euro, din care 20.000 euro trebuiau dați în avans, iar diferența după obținerea soluțiilor favorabile. Inculpatul M.N. a afirmat că-i cunoaște pe judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, care au spre soluționare Dosarele nr. 1012/121/2002 și nr. 1254/44/2009 și i-a dat de înțeles martorului denunțător G.D.V. că are influență asupra acestora. În cauză a fost introdus investigatorul sub acoperire P.A., urmând ca împreună cu martorul denunțător R.I. să se deplaseze la domiciliul inculpaților din București și să înmâneze banii inculpatului M.O. În ziua de 22 aprilie 2010, procurorii și ofițerii anticorupție au organizat o acțiune de prindere în flagrant a inculpatului M.O. În acest scop, s-a procedat la consemnarea seriilor bancnotelor ce compuneau suma de 20.000 euro (40 de bancnote de câte 500 euro), ce urma a fi înmânată, în aceeași zi, de către martorul denunțător R.I. și investigatorul sub acoperire P.A. inculpatului M.O. După consemnarea seriilor bancnotelor, suma de 20.000 euro a fost înmânată martorului denunțător R.I. Principalele activități efectuate au fost fixate prin filmare și fotografiere, la lumină artificială și naturală. Suma de 20.000 euro provenea din fondul special pentru constatarea infracțiunilor flagrante, aflat la dispoziția procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție. În ziua de 22 aprilie 2010, în jurul orelor 12.00, în urma indicațiilor date de inculpatul M.O., martorul denunțător R.I. și investigatorul sub acoperire P.A. s-au deplasat la domiciliul inculpaților din București, str. M., nr. 22, unde erau așteptați de inculpatul M.O. Conform indicației dată de inculpatul M.O., martorul denunțător R.I. a intrat în interiorul imobilului, iar investigatorul sub acoperire a rămas în curte. Cu acea ocazie, martorul denunțător i-a înmânat suma de 20.000 euro și a întocmit fictiv un contract de împrumut în două exemplare, pe care inculpatul și martorul denunțător l-au semnat, iar după aceea l-au invitat înăuntru și pe investigatorul sub acoperire pentru a semna contractul de împrumut ca martor. În continuare, inculpatul M.O. i-a solicitat în mod expres martorului denunțător să-i înmâneze și copia rechizitoriului prin care martorii denunțători fuseseră trimiși în judecată, lucru cu care acesta a fost de acord și i l-a pus pe masa la care era așezat inculpatul. Imediat, inculpatul a fost prins în flagrant de procurorii și ofițerii anticorupție, având asupra sa suma de 20.000 euro, primită anterior de la martorul denu